joi, 4 februarie 2010

Bucurestiul, mutilat chiar de institutia care trebuia sa-l protejeze

De Catiusa Ivanov; preluare Hotnews

Sute de case din Bucurestiul vechi au cazut in ultimii ani sub lama buldozerelor. Pe langa autorizatiiile de demolare eliberate de primarii, circa 99 la suta dintre acestea au si avizul Directiei de Cultura Bucuresti, institutia care ar trebui sa protejeze patrimoniul construit

Fara aprobarea acestei institutii, imobilele nu ar fi putut fi demolate decat daca proprietarii nu respectau legea. HotNews.ro va prezinta cele mai frumoase case care au fost demolate in ultimii ani, cu avizul Directiei de Cultura Bucuresti.

La carma acestei institutii a fost din 2001 pana in 2009, Stefan Damian. In 2009, dupa schimbarea Guvernului, acesta a fost inlocuit cu Eugen Plesca, fost primar al sectorului 3 al Capitalei.

Desi fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, a dispus formarea unei comisii care sa analizeze activitatea lui Stefan Damian, acesta a ramas in continuare consilier superior in cadrul institutiei. Contactat de HotNews, Stefan Damian a declarat ca nu comenteaza cu privire la avizele semnate.

Roma 46
Roma 46 / Foto: HotNews.ro
Str. Roma, nr.46:
  • - Aviz de demolare semnat de: Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;

  • - Demolata in anul 2009;

  • - In loc se va construi un bloc de 5 etaje;















Strada Eremia Griorescu, nr.1
Eremia Grigorescu 1
Eremia Grigorescu 1

- Aviz de demolare semnat de: Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;

- Demolata in 2009;

- In loc s-a aprobat contruirea unei cladiri cu o inaltime de 19 m;






Aviatorilor 92
Aviatorilor 92 / Foto: HotNews.ro
Bd. Aviatorilor, nr. 92:

- Aviz semnat de Eugen Plesca, director al institutiei in 2009;

- Demolata in 2009;

- In loc se va ridica in loc un bloc de patru etaje;






Str. Batistei, nr. 26:

Batistei 26
Batistei 26 / Foto: HotNews.ro
- Aviz de demolare semnat de: Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;

- Demolata in 2008;

- Inca nu se stie ce se va construi in loc;









Policlinica Coltea
Policlinica Coltea
Foto: HotNews.ro
Policlinica Coltea;
Initial a existat un aviz de la Directia Monumentelor din ministerul Culturii, iar in 2008 dupa ce acesta a expirat, Directia de Cultura Bucuresti, a semnat un alt aviz de demolare.
Demolata in 2009;
In loc se va construi o parcare;



str. Traian, nr. 244;
Traian 244
Traian 244
Foto: HotNews.ro
Aviz de demolare semnat de: Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;
Demolata in 2008;
Inca nu se stie ce se va face in loc;








Cobalcescu 25
Cobalcescu 25
Foto: Hotnews
str. Cobalcescu, nr. 25;
Aviz de demolare semnat de Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;
Demolata in: 2009;
Se va construi in loc un bloc de 5 etaje;









Monetariei nr. 6;
Monetariei 6
Monetariei 6
Foto: Hotnews
Monument de categorie B, declasat de fostul ministru al Culturii, Razvan Theodorescu;
Demolata in: 2007;
In loc s-a construit un bloc de patru etaje;





















Romulus 38
Romulus 38
Foto: Hotnews
str. Romulus, nr. 38;
Aviz de demolare semnat de: Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;
Demolata in 2009;
In loc s-a aprobat construirea unui bloc cu 4 etaje;









str. Ostasilor, nr. 21-23;
Ostasilor 21-23
Ostasilor 21-23
Foto: HotNews.ro
Aviz de demolare semnat de: Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;
Demolata in 2009;
In loc se va ridicat o cladire cu 6 etaje;
















Proiect Bucuresti
Proiect Bucuresti
Foto: HotNews.ro
Proiect Bucuresti, str. Vasile Alecsandri, nr. 4;
Aviz de demolare semnat de Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;
Demolata in anul 2009;
In loc se va face o cladire de 6 etaje;
[Completare primita :
"Il rog pe dl Radu Oltean sa faca o corectura, fotografia cu cladirea sediului Proiect Bucuresti este defapt a altei case de peste drum care exista in continuare (pe str. C-tin Daniel cred) Cea demolata era undeva intre str Vasile Alecsandri si Caderea Bastiliei si din cate tin minte nu avea o arhitectura atat de valoroasa si nici nu era atat de vizibila din strada (era cumva retrasa de la front). In orice caz noul sediu ce se va edifica in curand este absolut oribil (mai penibil chiar decat sectia 1 politie de pe lascar catargiu, aflata la 2 pasi). Daca s-ar fi inlocuit cladirea veche cu arhitectura contemporana de calitate nu ar fi fost grav insa ceea ce se propune mi se pare trist, mai ales ca este vorba de o zona atat de frumoasa a centrului orasului.
Cu respect, Dan Caracostea"]




















Maria Rosetti nr.38
Maria Rosetti 38
Maria Rosetti 38
Foto: Hotnews
Directia de Cultura Bucuresti, nu a raspuns in termen de 30 de zile proprietarului, iar acesta a demolat casa, considerand lipsa de raspuns drept acord tacit;
Demolata in 2009;
In loc se va ridica un bloc de 8 etaje;








Clemenceau 8-10
Clemenceau 8-10
Foto: HotNews.ro
str. Georges Clemenceau, nr. 8-10
Aviz semnat de Stefan Damian, director al Directiei de Cultura Bucuresti din 2001 pana la inceputul anului 2009;
Demolata in 2008;
In loc se va face o cladire cu inaltimea maxima de 28 de metri (5 etaje);





In 2009, Eugen Plesca a mai dat avize de demolare pentru urmatoare constructii:
Str. Armeneasca nr. 38-40, in loc se va construi un bloc cu patru etaje;
Bd. Alexandru Ioan Cuza, nr. 14, nu se stie ce se va construi in loc;
Str. Aleea Alexandru, nr. 28, in loc se va construi un bloc de cinci etaje;
Bd. Ferdinand, nr. 65, nu se stie ce se va construi in loc;
Str. Teheran, nr. 22, in loc se va construi un bloc de patru etaje;
Str. Aviator Stefan Sanatescu, nr. 37;
Din nefericire, nu avem poze cu imobilele demolate.

Nota redactiei:
Pentru demolarea unei case dintr-o zona protejata este necesara o autorizatie de demolare de la Primaria pe raza careia se afla imobilul. La baza acestei autorizatii sta la baza avizul obligatoriu al Directiei de Cultura a Municipiului Bucuresti (o directie deconcentrata a Ministerului Culturii).
Tot Directia de Cultura da aviz, atunci cand se doreste construire unui nou imobil. Cand da un astfel de aviz, directorul Directiei de Cultura Bucuresti, trebuie sa se consulte cu Comisia Zonala

Ce spun arhitectii si ONG-isti despre starea patrimoniului?

Pierre Housieux, aparator al patrimoniului francez:
“In Bucuresti este necesar a se opri de indata si definitiv distrugerea anarhica a patrimoniului, descompunerea care continua implacabil, in pofida eforturilor opiniei publice si ale autoritatilor. Aceasta distrugere este in opinia mea mai grava, mai devastatoare decat acel proiect nebunesc al anilor 1980, este pernicioasa, tentaculara, este absolut incontrolabila. Gravitatea e cu atat mai mare cu cat este justificata de proiecte vagi si neealaborate, de initiative private sau publice care nu servesc insa interesului general, ci doar intereselor economice, financiare sau speculative. Nu voi numi aici numeroase exemple de imobile, cartiere, edificii istorice care dispar putin catre putin, efectele unei cancer generalizat cu multe metastaze. Bucurestiul sufera, sa ii curmam agonia... Controlarea urbanismului in acest oras istoric – al carui destin este acum in joc – este posibila, in primul rand elaborand un veritabil plan de urbanism general, coerent, care sa tina cont doar de interesele orasului, de istoria, de economia sa, de interesele turistice, de interesele localnicilor. In construirea si gestionarea unui oras, trebuie tinut cont de faptul ca el este opera oamenilor care il locuiesc, muncesc si isi petrec timpul liber in el.
De ce sa nu organizam o consultare larga, tinand cont de experienta si opiniile asociatiilor civice? Aportul lor poate insemna punctul de pornire a unei legislatii si a unei reglementari solide, unde toti actorii: municipalitatea, firmele, institutiile, organizatiile civice, organizatiile profesionale, expertii, simplii cetateni isi pot aduce contributia. Iar primul pas trebuie sa fie stoparea de indata a bulversarii urbane, pana nu ajunge ireversibila”.

Roxana Wring, presedintele fundatiei, PRO_DO_MO:
„La inceputul anului 2010 patrimoniul construit din Romania se afla intr-o situatie disperata.
Romania are legi de protectie a patrimoniului construit, este semnatara a conventiilor europene si internationale. Si totusi, case istorice se demoleaza zilnic, monumente istorice au devenit ruine, derogarile au devenit lege si legea exceptie in zonele protejate, societatea civila este ignorata de catre edilii care refuza dezbaterea publica a proiectelor controversate si promoveaza lipsa de transparenta ca virtute. O arhitectura a carei unica ratiune este exploatarea maxima a metrului patrat isi implanteaza amprenta masiva de sticla si otel in zone istorice a caror identitate este violata. Nu exista o viziune a modului prin care patrimoniul construit poate deveni o resursa de dezvoltarea economica sustenabila, nu exista vointa politica de a proteja ceea ce am mostenit de la generatii trecute pentru a incredinta generatiilor viitoare. Incercarea de a adresa problema a fost facuta in raportul Comisiei Prezidentiale din 2008. Ignorarea lui de catre clasa politica si institutiile statului roman, inclusiv de catre Presedinte, ne arata ca numai societatea civila este preocupata de identitatea culturala a natiei.


Stefan Damian, pe vremea cand ca sef al Directiei Patrimoniului semna distrugerea caselor bucurestene de valoare. Oare cu ce pret? Cine castiga din asta? Doar el sau si altii (politicieni, partidul care l-a pus?)?

Lantul slabiciunilor este lung. Institutiile a caror menire este sa protejeze si sa valorifice patrimoniul construit par sa faca tot ce pot pentru a-l distruge. Altfel, de ce dupa 10 ani de la votarea legii zonelor protejate ale Bucurestiului, numai 18 (12 finalizate si 6 in curs de finalizare) au fost inventariate? Oare pentru ca astfel dezvoltatorii imobiliari pot demola fara probleme? Directia de Cultura a Bucurestiului pare sa aiba menirea sa emita avize de demolare, nu sa protejeze patrimoniul. Juristul Directiei, intr-o conversatie recenta, este mai preocupat de dreptul proprietarului, decit de cel al comunitatii, pentru care patrimoniul reprezinta o resursa vitala. Cazul Aviatorilor 92 este exemplar din acest punct de vedere: o casa unica, creatie modernista a unei renumite arhitecte romance, primeste aviz de demolare. Directia de Cultura condusa de dl.Plesca considera ca, avind in vedere starea nu tocmai intacta a casei, ar fi mai bine sa fie demolata. In acceasi logica, in Bucuresti nu ar exista nici un monument istoric, caci monumentele renovate pot fi numarate pe degete”.

Pe acelasi subiect citeste neaparat si
demisia-lui-stefan-damian

patrimoniul-romanesc-mai-are-vreo-sansa?




vineri, 22 ianuarie 2010

Petitie "protejarea patrimoniului construit"



Nu ca o sa aiba un rezultat aceasta petitie. Dar e bine ca cu ajutorul ei din ce in ce mai multi oameni vor fi familiarizati cu aceasta situatie catastrofala...



Asistăm în ultimii ani la un adevărat masacru arhitectural al zonelor istorice ale oraşelor şi satelor din România. Nenumărate case cu valoare arhitecturală au fost demolate pentru a fi înlocuite cu imobile cu valoare exclusiv bănească. Opinia specialiştilor este că distrugerea patrimoniului construit după 1989 este mai gravă decât în întreaga epocă Ceauşescu.

Ne aflăm într-un moment critic pentru oraşele din România: continuarea încă 2-3 ani a actualei stări de lucruri ar duce la compromiterea definitivă a identităţii culturale a unora dintre ele.

Există mai multe cauze specifice care duc la distrugerea patrimoniului. Este necesară eliminarea lor cât mai urgentă prin aplicarea, între altele, a următoarelor soluţii:

1. Este necesară începerea unui program naţional de cartare a zonelor construite protejate.

Este inacceptabil faptul că imobilele cu valoare arhitecturală din zonele construite protejate, cu excepţia monumentelor istorice, nu au un statut juridic cert care să le protejeze de la demolare. Deşi era prevăzută încă din 2000, cartarea tuturor imobilelor din zonele protejate şi clasificarea lor în categorii valorice s-a făcut în proporţii infime.



2. Este necesară modificarea de urgenţă a legislaţiei, astfel încât avizele directorilor Direcţiilor Judeţene de Cultură în zonele construite protejate să fie condiţionate de avizele favorabile ale Comisiilor Zonale ale Monumentelor Istorice.

Este inacceptabilă numirea din mai 2009 a Directorilor Direcţiilor Judeţene de Cultură de către organizaţiile locale ale partidelor la putere. Date fiind atribuţiile excesive ale directorilor Direcţiilor Judeţene de Cultură în avizarea demolărilor şi construcţiilor în zonele protejate şi lipsa de competenţă a politicienilor locali asupra patrimoniului, se creează premisele pentru abuzuri ale autorităţilor locale asupra patrimoniului construit.

3. Este necesară operarea în regim de urgenţă a unor modificări legislative privind zonele construite protejate.

Este inacceptabil faptul că propunerile de modificare a legislaţiei în protecţia patrimoniului făcute încă din 2006 de organizaţiile profesionale şi reiterate continuu până în 2009 nu au fost încă operate în legislaţie. Este vorba de:
a) includerea temporară a zonelor construite protejate în categoria monumentelor istorice, până la cartarea tuturor imobilelor din perimetrul lor;
b) explicitarea procedurii de expropriere pentru proprietarii de monumente si de imobilele din zonele protejate care permit degradarea acestora şi aplicarea acestei proceduri acolo unde este cazul;
c) transparenţă în emiterea autorizaţiilor de desfiinţare în zonele construite protejate;
d) condiţionarea demolării de soluţia de arhitectură pentru imobilul care va fi construit în loc;
e) explicitarea şi facilitarea procedurii de întrerupere a lucrărilor de construcţie sau de desfiinţare în zonele construite protejate în cazul suspiciunilor de ilegalitate;
f) includerea în sfera penală a distrugerilor de clădiri în zonele construite protejate.

4. Este necesară corectarea în regim de urgenţă a legislaţiei privind autorizarea lucrărilor de demolări şi construcţii, în scopul eliminării abuzurilor.

Sunt inacceptabile următoarele situaţii des întâlnite în practică:
a) Primăriile nu sunt obligate să comunice publicului autorizaţiile de construcţie sau de desfiinţare emise. Vecinii şi opinia publica află de o demolare cand buldozerul este deja în acţiune.
b) Inspectoratul de Stat în Construcţii nu poate opri lucrările de construcţii sau de desfiinţare efectuate în baza unor autorizaţii ilegale (frecvente). Acest atribut revine instanţei, care se pronunţă cel mai repede în 30 de zile.
c) Nu există sancţiunea cu repunerea în starea iniţială pentru construcţiile şi demolările efectuate în baza unor autorizaţii ilegale (frecvente).

5. Este necesară suplimentarea optimă a personalului Ministerului Culturii dedicat protejării monumentelor istorice şi a zonelor construite protejate.

Este inacceptabil ca 30.000 de monumente istorice şi câteva mii de zone construite protejate la nivel naţional să fie supravegheate de un departament al ministerului compus din 7 persoane, de 20 de ori mai puţine decât în 1975!
Este inacceptabil ca structurile de inspecţie pentru monumente istorice şi pentru zonele construite protejate pe care Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice le prevedea încă din 2001 să nu se fi constituit până astăzi.

6. Este necesară schimbarea atitudinii Inspectoratului de Stat în Construcţii şi a Prefecţilor, pentru a asigura respectarea legii în construcţii şi urbanism.

Este inacceptabilă activitatea curentă a Inspectoratului de Stat în Construcţii şi a Prefecţilor, instituţiile responsabile cu controlul în construcţii şi demolări.
Deşi incidenţa ilegalităţilor este dovedită şi controlul ar fi mult mai simplu, Inspectoratul refuză să-şi exercite controlul asupra tuturor documentaţiilor de urbanism, premergătoare autorizaţiilor de construcţie / desfiinţare.
Singura autoritate competentă în a ataca în instanţă documentaţiile şi autorizaţiile ilegale, Prefectul, refuză de cele mai multe ori să-şi exercite această autoritate, deşi este sesizat de Inspectorat sau de organizaţiile profesionale.


7. Este necesară modificarea criteriilor de selecţie pentru fonduri structurale – Măsura 322, care în prezent împiedică accesarea fondurilor destinate valorificării patrimoniului construit din mediul rural.

Este inacceptabil ca din 272 de proiecte selectate pentru finanţare doar un proiect are ca acţiune conservarea unei clădiri monument istoric (clădire de cult), această acţiune ocupând o poziţie marginală în economia proiectului.
Este inacceptabil ca, potrivit criteriilor de selecţie stabilite de Ministerul Agriculturii, solicitanţii persoane fizice sunt discriminaţi faţă de solicitanţii persoane juridice, iar organizaţiile de drept privat care administrează imobile aparţinând unor persoane fizice sunt împiedicate să participe la finanţare.

8. Este necesară legiferarea accesului automat la justiţie pentru locuitori şi pentru organizaţii.

Este inacceptabil ca instanţa de judecată să decidă (cum o face frecvent) că o organizaţie (profesională sau neguvernamentală) sau un locuitor al oraşului nu are un interes şi nu poate participa într-un proces care are ca obiect patrimoniul, urbanismul şi construcţiile, mediul sau alocarea fondurilor publice dintr-o localitate.

Vă rugăm ca în momentul semnării prezentei petiţii să treceţi profesia dumneavoastră la rubrica „Comentarii”.

http://www.petitieonline.ro/petitie-p10883050.html


vineri, 25 decembrie 2009

Frumusetile vechilor biserici din Roma

BASILICA (definitie): Edificiu public in antichitatea romana (si greaca) situat de obicei in forum. Basilica este impartita de siruri de coloane in 3 sau 5 nave, cu absida la capat (nisa semicirculara).

Adamclisi, Cetatea Tropaeum Traiani - Basilica forensis (din forum), edificiu public fara functie religioasa.

Crestinii adopta ca edificiu religios, in epoca lui Constantin modelul basilicii cu naos central (nava principala) marginit de coloane, dincolo de care se aflau doua sau patru nave laterale mai mici in inaltime, cu absida pe care se afla o platforma cu altarul si jilturi pentru preoti. Tavanul era plat, de lemn. Planul basilicii Sta. Maria Maggiore din Roma, sec. al 5-lea


Adamclisi, Cetatea Tropaeum Traiani -Ruina absidei Basilicii cu transept, sec. 5


Cea mai mare basilica era vechea Sf. Petru din Vatican, construita in sec. al 5-lea si demolata in Renastere pentru construirea celei de azi.

lInteriorul basilicii lui Constantin, San Pietro de pe colina Vaticanului in sec. al 16-lea.

Prima basilica San Pietro de pe colina Vaticanului.

Basilica Sant' Apollinare in Classe din Ravenna. Sec 6


Planul si forma basilicala a fost raspandita in ambele imperii crestine. Ulterior, numai biserica latina (catolica) a pastrat planul basilical.
Din acest termen a evoluat in romana cuvantul "biserica".





Roma conserva o multime de biserici timpurii, pline de comori medievale si mozaicuri. Constantinopolul (a doua Roma) a avut de asemenea o multitudine de biserici faimoase si foarte vechi dar marea majoritate au disparut in timpul stapanirii otomane. In timpul cuceririi si stapanirii Constantinoplului de catre cruciatii latini (occidentali), dupa 1204, multe alte biserici au fost jefuite cumplit, inclusiv de elemente arhitecturale sculptate (unele se regasesc in basilica San Marco din Venetia). Cele ramase in capitala bizantina s-au ruinat cu timpul sau au fost transformate in moschei de-a lungul secolelor. De aceea Roma este singurul oras care pastreaza o multime de edificii religioase din mileniul 1. Ravenna ar fi locul 2 in topul oraselor cu monumente crestine timpurii.

Daca va duceti la Roma si veti vizita aceste basilici, uitati-va peste tot. Alea nu-s niste biserici ooarecare in care sa-ti faci 2 cruci si sa iesi...
Incercati sa descoperiti arhitectura crestin-timpurie de traditie antica, in spatele ornamentelor baroce, adaugate ulterior. Uitati-va la coloanele de marmura, care deseori sunt spolii ale unor edificii antic-pagane (romane). La fel si capitelurile.

Coloane si capiteluri de diverse forme (provenind de la diferite monumente antice) din biserica Santa Maria in Cosmedin-Roma

Deseori un sir de coloane au grosimi, culori si capiteluri diferite deoarece au fost refolosite parti din diverse temple sau palate romane. Uneori se stie de la care templu pagan provin unele coloane ce sustin astazi navele unei biserici. Atingeti coloanele si ganditi-va ca poate le-a mai atins si vreun imparat roman, vreun barbar got in timp ce le jefuia, sau vreun papa de acum 1200 de ani.

Elemente arhitecturale spoliate de la edificii antice in biserica Santa Prassede-Roma

Uitati-va pe podea. Majoritatea bisericilor romane au complicate motive geometrice facute din prisme de marmura divers colorate, realizate de mesterii familiei Cosmati, in secolul 12. Sunt tocite si lustruite de pasii imparatilor, printilor, pelerinilor, cardinalilor, calugarilor, de-a lungul a sute de ani...


Uitati-va la mozaicuri, din care unele sunt extrem de vechi, uneori de la mijlocul mileniului 1. In mozaicurile mai tarzii, din sec. 10-13 se recunoaste stilul si iconografia bizantina, in conditiile in care arta icoanelor avea ca centru Constantinopolul.

Sfat:
La multe biserici mozaicurile se lumineaza numai daca pui o moneda intr-un aparat. 5-10 minute, pentru 1 euro sau 50 centi. Nu va zgarciti, caci e o ocazie unica. Am vazut grupuri de turisti vestici care profitau de moneda mea dar, desi erau nemultumiti ca au vazut prea putin, nu se indurau sa mai bage o moneda. Meschin!...
In rest fotografiatul este liber.

Ganditi-va ruinele bisericilor din Dobrogea bizantina. La urmele basilicilor de la Adamclisi, Histria, Argamum sau cele disparute din Constanta/Tomis.
Nu va spun nimic acele ruine invadate de boscheti?

Basilica din Histria, cea mai mare din Dobrogea, dezgropata incepand cu 1995

Ei bine, daca vreti sa va imaginati cum erau acele basilici la vremea lor, uitati-va la cele din Roma, la cele mai mici si mai saracutze. Stilul era relativ unitar in tot imperiul.

Biserica San Giorgie al Velarro

Incercati sa priviti basilicile romane ca un concentrat de istorie. Zidurile alea sunt incarcate de istorie "grea", cum putine sunt in lume.






Biserica San Giovanni in Lateran
(Arcibasilica Papale di San Giovanni in Laterano)


Basilica St. Giovanni din Lateran este una din cele mai importante biserici ale Romei. Pe aceste locuri a fost fondata prima catedrala oficiala din Roma si din lume din care motiv a fost numita “mama tuturor bisericilor”. A fost ctitorita de Constantin cel Mare in 324, inainte de San Pietro din Vatican (333-390) sau Bisericii Nasterii din Bethleem (326). Se afla langa aproape de zidurile Romei , langa Porta Asinaria.


Localizarea monumentului pe harta Romei a lui Braun and Hogenberg (Civitates Orbis Terrarum)



Numele de Lateran vine de la o importanta familie romana din sec.1, Plautii Laterani. Aici s-au aflat casele si Domus (Palatul) Laterani. Mai tarziu, in prima jumatate a sec. al 4-lea, palatul a intrat in posesia imparatului Constantin cel Mare, care a donat edificiile episcopului de Roma, adica Papei.

Palatul a fost extins la inceputul sec. al 4-lea si a fost construita si o prima basilica

dedicata Mantuitorului (Sanctissimi Salvatoris).

Acest ansamblu a devenit catedrala si sediul Papilor.

Poate nu stiati dar aici a fost sediul Papalitatii pana in...1377, cand scaunul papal s-a mutat la Vatican! In aceasta calitate de sediu al Papei, in biserica si in palatul Lateran au avut loc nenumarate evenimente majore ale istoriei Romei si crestinatatii.


Bogatia si splendoarea uimitoare a monumentului a facut ca biserica sa fie numita "Basilica Aurea".

A fost jefuita cumplit de toate comorile sale de catre vizigotii lui Alaric in 410 si de vandali lui Genseric in 455, desi Roma scapase de hunii lui Attila datorita interventiei papei Leon I.

Tot aici au avut loc cinci concilii ecumenice, numite Conciliile de la Lateran.

Aici a avut loc, in 896, un dramatic eveniment numit “Sinodul Cadavrului”. Dupa moartea Papei Formoso (816-896) urmasul la tronul sf. Petru, Papa Stefan al VI-lea, dezgroapa cadavrul raposatului papa pentru a-l “judeca” pentru actiunile sale politice. Cadavrul este imbracat cu odajdiile papale, pus pe tron, judecat si pedepsit prin taiera degetelor cu care a binecuvantat, taiat in bucati si aruncat in Tibru.


Sinodul Cadavrului din 896. Pictura de Jean Paul Laurens



Aici a fost primit Sf. Francisc de catre Papa Innocent al III-lea (ati vazut filmul “Fratele meu soarele, sora mea luna”?).



Din vechiul palat Lateran se pastreaza o absida in aer liber, captusita cu mozaicuri. Este o ramasita a faimoasei sali de receptie - Leonino Triclinio sau Triclinio Lateranense - a papei Leon al 3-lea (795-816), tipul care l-a incoronat ca imparat pe Carol cel Mare.

Palatul ce se vede astazi lipit pe nordul basilicii este renascentist, din 1586.


In secolele 6-7 biserica este consacrata sfintiilor Ioan (Botezatorul si Evanghelistul).

Din pacate ceea ce vedem azi este doar o mica parte din edificiile paleocrestine din trecut. Jafuri, cutremure, incendii si nepasarea oamenilor a facut ca monumentele sa tot fie refacute, cea de azi fiind a 4-a basilica construita pe acelasi loc.



Fresca din sec 17 cu aspectul medieval al bisericii


Tablou de B. Pinturicchio (1454 - 1513) reprezentand incoronarea
ca papa a lui Pius II in Lateran. Pana in sec. 19 in basilica au fost incoronat nouasprezece papi!

Detaliu din vederea Romei de Sebastian Munster din Cosmographiae Universalis.
Sursa aici.


Papa Bonifaciu VIII in logia (palatului?) Lateran. Miniatura din sec. 16.
Milano, Biblioteca Ambrosiana

Planului ansamblului arhitectural asa cum arata in veacul al 15-lea


Biserica pastreaza insa, planul initial, si este orientata cu altarul spre vest si nu spre est, deoarece a fost construita inaintea consolidarii obiceiului ca altarul sa fie orientat spre rasarit!

Tot ansamblul arhitectural este deosebit de valoros conservand o multime de construcii remarcabile ca de exemplu Obeliscul lui Tuthmosis al 3-lea din Piata Lateran (din sec 15 i.e.n.) sau claustrul manastirii de langa basilica cu coloane rasucite.


Claustrul manastirii de langa basilica.



Portile de bronz de la intrare sunt antice si provin de la
Curia din Forumul Roman (Casa Senatului). Uitati-va bine la ele. Nu ai ocazia sa vezi oriunde niste porti de bronz atat de mari si vechi de aproape 2000 de ani.
In dreapta tronul papal din sec 13.


Mozaicurile din absida altarului. Am aflat cu dezamagire ca mozaicurile din absida sunt complet refacute in 1884, insa copiaza fidel pe cele ale calugarului franciscan Jacopo Torriti (vezi si la S.Maria Maggiorea, mai jos) din sec. 13.


Insa piesa de rezistenta a ansamblului este Baptisteriul (San Giovanni in Fonte).
Se pastreaza edificiul baptisteriului PRIMEI basilici, paleocrestine, din sec al 4, si s-a pastrat pana azi in forma sa originara, fiind, alaturi de Mausoleul Santa Constanza, unul din cele mai vechi monumente eclesiastice din Roma (si din lume). De fapt se considera ca este cel mai vechi baptisteriu crestin din Occident iar traditia spune ca insusi imparutul Constantin s-ar fi botezat aici la batranete. Coloanele sunt de porfir iar bazinul din granit verde.



Mozaicurile din Baptisteriu sunt originale, din sec al 5-lea si al 7-lea. Intreg Baptisteriu cu capela si camerele adiacente e un adevarat muzeu de
arta medievala si paleocrestina.

Usa metalica la Baptisteriu.


Situatia ansamblului Lateran pe la 1700. Dupa harta lui Giambatista Nolli.


Santa Maria Maggiore

Biserica S. Maria Maggiore de pe colina Esquilin, este una din cele 4 biserici papale (majore) si este cea mai mare dintre cele 26 de biserici dedicate Fecioarei, din Roma. Papa Sixt al III-lea, a comandat şi finanţat proiectul. Traditional, insusi papa slujeste in aceasta biserica cu ocazia Adormirii Maicii Domnului, la 15 august.
Este una din putinele basilici paleocrestine ce si-a pastrat sub haina adaugirilor baroce forma initiala. Vechea fatada a fost mascata de o adaugire din 1743. Coloanele si capitelurile de marmura sunt antice si sunt cele mai vechi parti ale edificiului.

A fost fondata in secolul 5 si pastreaza mozaicuri din acea perioada! Cele mai vechi sunt cele de deasupra colonadei ce separa navele, din naos, ce ilustreaza scene din vechiul testament (vietile lui Avraam, Iacov, Moise şi Iosua). Cele de pe arcul triumfal sunt de asemenea din secolul 5.
Insa mozaicurile din absida sunt din sec. al 13 lea si au fost realizate sub conducerea calugarului franciscan Jacopo Torriti, deoarece papa Nicolae al IV a demolat vechea absida din sec 5 si a reconstruit-o mai mare si mai in spate (spre est).


Detaliul din mozaicul din absida, sec 13


Localizarea basilicii pe harta Romei a lui Braun and Hogenberg (Civitates Orbis Terrarum)




Mozaicurile din naos. Scene din vechiul testament, sec. 5!(cinci)





Mozaicuri de pe arcul triumfal, sec 5. Exceptie face imaginea cu Adormirea Maicii Domnului, din absida(dreapta sus), de sec. 13.


Pavimentul realizat in stil cosmatesc, de la numele mesterilor din familia Cosmati din Roma medievala, specializati in decoratiile geometrice din marmura policroma (opus sextile) inspirate din traditia antica romana. Familia Cosmati incepe a lucra in sec. 12 dar exista exemple si mai timpurii de acest stil pavimentar la Constantinopol (si evident in antichitate)


.Doua recosntituiri digitale a aspectului medieval al basilicii.

Piata din fata catedralei si columna Fecioarei (coloana si capitelul provin de la Basilica lui Maxentiu si Constantin) si a fost ridicata in 1614. Pictura de Giovanni Paolo Pannini - 1744.

Citeste si articolul Art Historia "Crestinismul s-a nascut la Roma"