marți, 17 februarie 2009

Mormantul Hypogeu de la Tomis-Constanta


In februarie 1988, in cursul unor lucrari edilitare executate pe fasia de tarm (faleza) de la nord-vest de portul de agrement, intr-o zona unde se mai descoperisera morminte de epoca romana tarzie, a fost descoperit un cavou acoperit cu pamant inca din antichitate. Cavoul scapase neatins de jefuitorii de morminte ai antichitatii. Arheologii ce facusera aceasta descoperire sunt Constantin Chera şi Virgil Lungu. Azi d-l Chera e chiar directorul Muzeului de Istorie Naţională din Constanţa. Partea extraordinara a fost ca pe interior cavoul era decorat in intregime cu o pictura aplicata al-seco pe un strat de tencuiala fina.



"
Cel putin sase schelete umane apartinand locuitorilor Tomisului antic au fost descoperite intr-un mormant de inhumatie, in centrul Constantei. Nu se poate preciza cu exactitate numarul lor deoarece, de-a lungul timpului, osemintele au fost stranse pentru a face loc altora. Mormintele hypogeice
[in greaca hypo=sub, geo=pamant] pictate reprezinta unele dintre cele mai senzationale descoperiri arheologice.
Pe peretele nordic al mormantului tomitan s-a descoperit o fresca marcata de un puternic simbolism.



Ne aflam - se crede - in fata unei mese rituale celeste, fapt accentuat de paharele tinute in maini de doi dintre defuncti, probabil sot si sotie. Scheletele descoperite sunt analizate, cercetatorii dorind sa vada daca, dupa atatea mii de ani, se poate stabili cauza decesului. Intregul cavou este pictat cu desene florale, arbori, animale si pasari. "Dupa aceste desene putem spune ca ne aflam la cumpana dintre doua perioade diferite: romana si romano-bizantina, dar si la hotarul dintre apusul paganismului si zorii religiei monoteiste", a declarat doctorul in istorie Virgil Lungu.



Mormantul este o dovada clara a trecerii treptate de la paganism la religia monoteista. Ne aflam, totusi, in perioada in care credinta crestina era prohibita, iar adeptii ei aspru pedepsiti.


[Pictura murala din interior are influente atat pagane cat si crestine, imaginea banchetului funerar fiind preluat si de crestini. In picturile din catacombele descoperite in Italia banchetul funerar este numit "agapa" si simbolizeaza euharistia-impartasania. Porumbelul si paunul sunt animale ce apar deseori in pictura crestina timpurie. Nu sunt sigur daca si potarnichea are o simbolistica crestina, aceasta pasare aparand si in unele picturi murale din Italia. -.n.RO]



Saracia inventarului arheologic e de asemeni un motiv pentru care cel putin unii dintre cei inmormantati acolo ar fi putut fi crestini. Scena ospatului funerar prezentata in cavou - sase cosulete ce puteau contine paine si un platou probabil pentru peste - este prezenta si in catacombele cu caracter crestin de la Roma", a mai afirmat dr. Virgil Lungu



Referitor la cronologia intregului mormant hypogeu tomitan, arheologii au identificat trei faze ale inmormantarii. Prima faza poate fi plasata la inceputul veacului IV d.Chr., insa nu se poate preciza cu exactitate numarul persoanelor inmormantate. O parte din scheletele lor au fost adunate la intrarea in camera funerara, unde au fost amenajate "paturi" de asteptare lucrate in calcar. Pe acestea au fost asezate sicriele din lemn ale celor trei defuncti ai fazei a doua de inhumare. Potrivit inventarului descoperit, se pare ca osemintele celor trei dateaza din cea de-a doua jumatate a sec. IV. A treia faza este indicata de asa-zisa inmormantare in amfora a unui copil. Aceasta modalitate de sepultura indica sfarsitul sec. IV-inceputul sec. V".


extras dintr-un articol de Oana Manoila, pe care il puteti citi aici


Cavoul este unic in peisajul antic dobrogean. Cavouri cu dromos (tunel de acces) si acoperite de tumuli s-au mai descoperit in jurul Mangaliei, dar dintr-o epoca mai indepartata (elenistica). De pe teritoriul Tomisului s-au mai identificat resturile unui alt cavou pictat din zona falezei portului comercial... Nu stiu daca a putut fi salvat intr-un fel. Era grav deteriorat. Cavoul hypogeu
este prost protejat, inghesuit de o carciuma si nu este vizitabil din cauza fragilitatii lui. Desi Muzeul de arheologie face eforturi de a gasi bani pentru o mai buna protectie. Asteptam un album de arta cu imagini de acolo. Credeti ca se va putea la un moment dat d-le Chera?


Alte articole privind starea deplorabila a conservarii patrimoniului antic din Dobrogea

Arta antică, lăsată de izbelişte în Dobrogea


Monumente din Dobrogea, îngropate în expertize fără nicio finalizare




............................................. foto ale cavoului tomitan- Arpad Harangozo. Rog nu folositi imaginile pe alte site-uri fara sa ma intrebati. Nu mai vorbesc de publicare ca va sare Muzeul de Arheologie din C-ta in cap!


Imagini din catacombele din Roma. Agapa crestina pictata in catacomba
Sf. Marcellinus si Petru, Via Labicana-Roma

Pasare (potarniche?) ciugulind fructe; fresca din Catacomba di San Sebastiano- Roma

Paun pictat in catacomba Sfintei Priscila, Roma, sec. al 3-lea. Paunul simboliza la primii crestini nemurirea, derivat din legenda ca carnea de paun nu putrezeste (?), fiind astfel asociat cu Invierea lui Christos.

11 comentarii:

Anonim spunea...

In mitologia greaca, potarnichea era pasarea preferata a Afroditei, simbolizand o multime de chestii printre care iubirea, fecunditatea, frumusetea feminina etc... Perdix a fost nepotul celebrului Dedal, el fiind aruncat in mare de catre unchiul sau, gelos pe faptul ca nepotul a fost mai inteligent decat dansul prin faptul ca a inventat, printre altele, compasul si ferestraul. Afrodita, fiind indragostita de el, l-a schimbar intr-o potarniche: Perdix perdix.

"Nu sunt sigur daca si potarnichea are o simbolistica crestina" Exista o gramada de referinte crestine la potarniche. Doar cateva:

Fisiologul, Clement al Alexandriei, Ieronim etc, mentioneaza potarnichea ca fiind o intruchipare a diavolului prin faptul ca fura ouale altor pasari. Aceasta imagine intunecata a trecut si in Bestiarele Evului Mediu. Are insa si un simbol luminos: dragostea adevarata, ce nu moare niciodata. Ma gandesc ca de aceea a fost pictata in mormant...

Superbe fotografiile!

Radu Oltean spunea...

Mersi de comentariu! Bun! De retinut!...

Anonim spunea...

Referitor la potarniche..mi se pare mai apropiata de realitatea imediata o alta interpretare..mai prozaica..nu sunt atat de cult sa umblu prin mitologie si simbolistica manierista implicata prin studiile culturistice de Istoria Artei descoperita prin anii 60 (Le Goff,si dupa el Dragut, Vatasianu) si proliferate acum la extrem pascand harnic pe Imasurile Ignorantei ...
Ce stiu..romanii (latinii) erau mari rafinati, gourmets (cel putin au tinut sa-si propage aceasta imagine) mari rafinati in ale meniurilor sofisticate..clar o influenta orientala venita in perioada lor de decadenta(?!)...Petronius, arbiter elegantiarum de ex..cu al sau Trimalchio..
Animalele consumate la banchete erau preparate SI in vivo..deci nu neaparat marinate post-mortem, ci si inainte..fazanii si potarnichile prevazute ptr. rafinamente culinare erau hranite cu curmale, stafide..etc..si mai primeau si vin sa bea...Aici avem de fapt o potarniche (daca asta e) care mananca struguri..e o aluzie la ceea ce i se pregateste si ofera oaspetelui, dar si reclama in imagine..aici se mananca numai BIO si ecologic si produse de rafinament..deci este viitorul Menue prezentat oaspetilor alesi..sa nu creada cumva ca acest pasaret si penaturi ciugulesc viermii din curte...nu se face...e un motiv manierist tipic...si raspandit...Este o sa-i zicem asa..o sufragerie romana; in provincie trebuie sa se demonstreze ca ei sunt la curent cu moda din unica URBE..
Pofta buna
Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Anonim spunea...

Revin ..acum m-am uitat mai atent..TOATE miscatoarele care vor fi mancate se pregatesc cu grija mancand numai lucrurile cele mai alese..M-a derutat la inceput EPURU am crezut ca-i soarece...
Deci este clar..acest lucru OSTENTATIV pana la saturare ne da si tipul de parvenit in provincie..care vrea sa arate cat la curent cu rafinamentul este..s-ar putea sa fie un libert imbogatit..(erau mult mai bogati decat aristocratia treditionala sobra si la locul ei..si trebuiau s-o arate prin orice mijloace).
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
G

Radu Oltean spunea...

Simpatica teorie. Desi ma gandesc daca se mergea pe ideea de mancat pauni...E calr ca-s influente crestine, dar foarte provinciale si timpurii. Probabil ca sponsorul picturii sau nevasta-sa era crestina sau cocheta cu ideea.
Tema pasarilor care ciugulesc fructe e destul de veche dar....parca nu as lega-o de haleala ci de ceva romantic, de gradina a placerilor.

Monica spunea...

Imi cer scuze ca pun comentariul aici, dar la articolul despre soarta palatului nu am gasit rubrica de comentarii. Am citit articolul si mi-a placut mult. Ma gandeam ca parca si Ceausescu a avut mai multa consideratie fata de cladirile-monumente decat sacalii din prezent. Profitul si beneficiul sub orice forma, daramnand la propriu si la figurat parti din istorie, este jenant si revoltator. In curand, orasul asta isi va pierde farmecul, senzualitatea, particularitatea. Bucurestiul este ca o femeie frumoasa imbracata in zdrente. In curand va fi imbracat dupa ultima moda, dar va arata la fel ca zeci de alte locuri pline de sticla, betoane etc. Mare pacat. Dar poate putem face si noi ceva...

Anonim spunea...

Interesant blog ! Continua!

Dumitru Agachi spunea...

Mormintul merita o discutie speciala cu privire la pictura. Citind si comentariile la textul dv. despre mozaicurile acelea splendide de pe boltile bisericii din Roma, am vazut ca si un alt comentator a trimis la mormintul boltit de la Constantza, dar cu aceeasi situare nepotrivita: la Roma era “standardul”, la Constantza o realizare “provonciala”… Nu e deloc asa, sunt aspecte si locuri diferite. Acolo e mozaic, la Constantza fresca. Insa stiintza pictarii boltzii, de exemplu, si ma refer la stiintza racursiului (adaptarea dimensiunilor, in asa fel incit chiar daca suprafatza este curbata, ochiurile jocului grafic sa para egale privitorului) arata ca realizarea de la Constantza apartzine unui / unor zugravi de mare calitate si bine scoliti (poate in capitala!).

joe spunea...

Nu inteleg, deci eu am mormantul asta undeva prin oras?

Radu Oltean spunea...

joe
pai da, ai acest mormant undeva prin oras ascuns de o casuta murdara de lemn, undeva pe langa pub-ul irlandez (daca mai e pubul). Nu e vizitabil decat de specialisti caci e foarte fragil...

Unknown spunea...

Si eu care tocmai ma bucuram ca am gasit ceva nou de vazut :-(