vineri, 24 aprilie 2009

Casa din Cezar Bolliac 17, Bucuresti


Sunt extrem de suparat. Trist e putin spus. Sa va zic...
Deseori se intampla ca pe o strada veche sa existe o casa mai speciala, mai deosebita, cu un pitoresc iesit din comun. O casa care iese in evidenta prin ceva frumos. Pe strada Cezar Bolliac din sectorul 3 exista o asemenea casa. O casa veche boiereasca, de plan patrat, cu foisor de fier forjat in curte, de baut cafeaua. Casa nu e la strada ci la 20 m in mijlocul unei curti mari strajuite de copaci batrani din care se remarca 3 castani uriasi. Stand in apropiere m-am plimbat deseori pe acesta strada bucurandu-ma la vederea ei. Mi-o imaginam in interior cu mobila veche si grea din lemn masiv facuta la Viena in 1870, cu tablouri cu rame late si perdele de plus prafuit. In casa locuia un batran destul de ciufut. N-am avut niciodata curajul sa-l rog sa ma lase inauntru. Toata lumea de pe strada stia de casa cea veche. Anul trecut m-am necajit ca parea neingrijita si parasita. In urma cu 3 saptamani am ramas traznit! Casa disparuse!!!!! Fuseses demolata la inceputul lui martie intr-o perioada cand nu mai fusesem pe acolo. Stiti senzatia pe care o simti cand primesti vestea mortii unui bun prieten pe care nu-l banuiai bolnav? Asa am simtit eu! Un gol in burta si lacrimi in ochi. Si o revolta nesfarsita contra proprietarilor care din lacomie au facut aceasta crima. Le doresc, zau, sa pateasca ce-a patit aceasta casa!

Nici macar o poza n-am fost in stare sa-i fac, asa cum facusem in urma cu un an celei de pe str. Traian, o casa la fel de frumoasa dar de alt stil. Ma gandesc cum ne distrugem valorile, radacinile, mostenirea valoroasa, inlocuindu-le cu "valori" de genul jiji becali. E nasol de tot!! Suntem in cadere ca natie, cand asemenea case se demoleaza. E cea mai frumoasa casa demolata din ultimii 2 ani pe care am vazut-o. A si nu uit. Stefane Damian poate o veni vremea si pentru tine sa infunzi puscaria pentru cat Patrimoniu ai aprobat sa fie demolat! Ai fi in stare sa dai aprobare si pentru Ateneul Roman daca iti "iese" suficient. Caci trebuie sa ne modernizam, nu? Ce s-or agita unii asa pentru vechiturile alea de case?

Castanii batrani de care va ziceam. Bine ca nu i-au taiat si pe astia!!

Asta e ceea ce am vazut eu in acea zi, dupa ce 10 ani admirasem acea casa. Ma interesasem daca e monument istoric. Nu era din pacate... Tot ce nu e monument istoric declarat se poate demola in Romania fara nici un risc. Ce este monument istoric se poate lasa in paragina sau incendia fara nici un risc!

Datorita cititorilor care mi-au semnalat, am identificat pe norc.ro o imagine a acestei case. Poate ultima...
Va multumesc!



Revenind la strazile care au cate o casa mai deosebita, am observat ca in aceasta iarna o minunata casa de pe str. Pache Protopescu de vis a vis de ProTV de care am scris cu un an in urma a fost incendiata. Reteta clasica...Fara acoperis casa va cade mai repede.

Desi e in fata ProTV-ului, desi la aceasta televiziune s-a facut un excelent reportaj despre demolarile din Buc. , aceasta casa a fost ignorata de stiristii lor. De ce nu zic nimic despre casa asta? E chiar cea mai frumoasa de pe strada, chiar si acum distrusa...


marți, 21 aprilie 2009

Fusei prin Oltenia


Am stat in perioada Pastelui intr-un sat din marginea orasului Horezu, Olari. Sat in care - evident, sunt inca multi olari, sau, ma rog, ceramisti populari. In copilarie tatal meu, geolog, a umblat mult prin nordul Olteniei si m-a "tarat" si pe mine ba prin Maldarasti, ba prin Horezu sau Novaci. Am niste amintiri grozave, mai ales legate de baile facute prin Luncavaţ, Olteţ sau Gilort. M-am mai intors prin zona de vreo 2-3 ori in ultimii 8 ani, pasionat de bisericute, manastiri, cule sau alte monumente. Si acum am umblat sa descopar mai ales vechile bisericute de sat, putin cunoscute si extrem de pitoresti.
Judetul Valcea e foarte bogat in monumente si oricat as umbla tot nu ai cum sa e vezi pe toate.
Postarea asta nu e pentru cei care se duc pe la manastiri si biserici "in pelerinaj" sa pupe icoane si sa se inchine calugareste, pana la pamant. Ci pentru cei ce vor sa vada arta si cultura din "spatele" monumentului religios. Pai eram la manastirea Arnota.


Mica manastire cocoţată deasupra vaii Bistritei (din Valcea-a nu se confunda cu Bistrita din Moldova sau din Ardeal) ctitorita de Matei Basarab.

In aceasta manastire se afla chiar mormantul marelui voievod. Lespedea de marmura alba ce-i acopera mormantul e cioplita de cel mai mare sculptor ardelean (nascut in Slovacia) din sec. al 17-lea, sibianul Elias Nicolai.



Mormantul lui Matei Basarab, lucrare de exceptia a sculptorului sibian Elias Nicolai. Deasupra, cine are ochi sa vada, grupuri de arme, tunuri, tobe, trompete, steaguri. O buna sursa de documentare pentru armamentul epocii..


Iar fresca de langa mormant e una din cele mai izbutite portrete ale lui Matei Basarab. Am stat si am facut poze pe acolo vreo ora, timp in care au venit cateva grupuri (familii in general). Toti (dar toti) au fost preocupati sa-si scrie acatiste si pomelnice si nici macar unul (cu exceptia unui copil, curios la ce fac eu) nu s-a uitat la mormantul voievodal, daramite sa mai si citeasca traducerea inscriptiei.

Interesant calul asta vazut din spate. Zugravii ortodocsi evita in general perspectivele de acest gen. Tocmai de aceea e remarcabila acaesta imagine...

De obicei fotografiez intotdeaua ctitorii si neamurile lor
pictati in biserica, caci ma preocupa istoria costumului.
Aceasta jupanita Stanca are o ie - roba alba, minunat decorata in partea de jos.
Vezi detaliu mai jos.

Iar acesti soldati ce ilustreaza o scena din Vechiul Testament au un look foarte asemanator cu ostasii otomani din epoca.

LA MANASTIREA HUREZI




La manastirea Hurezi am fost de 2 ori zilele astea si mi-a placut extrem de mult. Totul a fost bine restaurat, fresca interioara e curata si luminoasa ca pe vremea lui Brancoveanu. Am primit permisiunea sa fac si cateva poze interioare. M-a impresionat portretul lui C-tin Brancoveanu, pictat cu mare grija intr-un stil evident brancovenesc-baroc. La fel ca si exceptionalele portrete ale Cantacuzinilor de pe peretele din stanga intrarii. Realismul de influenta baroca pe care s-a straduit sa il obtina pictorul in aceste portrete, e ceva nou in vechea pictura romaneasca.

In mod sigur, de portrete s-a ocupat unul dintre pictorii de frunte al ansamblului, poate chiar unul din cei doi coordonatori (au lucrat 12 zugravi la pictarea bisericii) ai ansamblului pictural, Constantinos si Ioan.

Ia uite ce printese frumoase avea Maria-sa



"În plus, aceşti pictori, cu ajutorul unor iconografi renumiţi, de exemplu arhimandritul Ioan - sareţul mănăstirii şi mare învăţat - au introdus în programul pictural imagini ale unor sfinţi autohtoni (Nicodim de la Tismana, Grigore Decapolitul), ca şi personaje din romanul religios Varlaam şi Ioasaf - tradus în româneşte după 1650 - şi viaţa Sfântului Constantin - patronul ctitorului -, chiar şi teme importante cu caracter moralizator şi escatologic: Judecata de apoi, Parabole (dintre care unele inspirate din literatura religioasă tradusă şi tipărită la acea epocă). " citat de aici.

Portretele Cantacuzinilor


E extraordinar de studiat fiecare detaliu din pictura. Poti descoperii o gramada de chestii interesante si parca ti-e mai usor sa iti fuga mintea si sufletul cu 300 de ani in urma . Pe mine, ca grafician, ma incanta teribil aceste detalii, ca sa nu mai vorbesc ca imi pot folosi ca sursa de inspiratie.








Scena reprezinta victoria lui Constantin cotra lui Maxentiu. Soldatii astia sunt excelenti ca documentare pentru costumele de ostasi din vremea lui Brancoveanu. Nefiind nimeni pasionat la noi de istoria uniformelor vechi, nimeni nu a observat aceasta pictura, aflata in pronaos. Adevarul e ca tehnica digitala de fotografiere e muuult mai prietenoasa in comparatie cu aparatele pe film. Cat păr mi-am smuls pe vremuri, de ciuda, cand descopeream acasa ca, dupa eforturi uriase, ratam fotografii din cauza expunerii gresite sau a tremuratului.

BIBLIOTIKI...Intrarea in biblioteca... Hmmm! Oare v-ati intrebat cate manastiri mai au azi biblioteca cu carti noi (adica nu cu ceasloave din vremea lui Caragea Voda)? Cati calugari mai citesc si altceva decat "Despre vise si vedenii" si "Viata lui Grigore Palamas"? Cate manastiri mai INVESTESC in carti de cultura generala (sau literatura) pentru luminarea sfintelor minti ale monahilor? Caci mai bogata ca acum n-a fost Biserica, cred, niciodata.

Uitati ce animale fabuloase gasesti zugravite la Judecata de Apoi...Crocodili, balauri, zodiac.
In alt loc e un celebru centaur cu familia lui. Tatal tine un sobolan in mana...



In spatele diavolului ce o tine pe "curva" e o soparla ciudata care seamana cu un amfibian din Paleozoic. Iar in spate, stanga se afla cei ce "dorm duminica", cand e slujba.



Stema Tarii Romanesti si a Moldovei sculptate pe Foisorul lui Dionisie..

Barbosii astia sunt sefii echipelor de zidari, pietrari si lemnari ai santierului manastirii Hurezi. Numele lor le-am tradus chiar pe poza. La fel ca si in portretele pietrarilor medievali Vucasin Caragea isi prezinta echerul ca semn al meseriei lui. La fel Manea, are firul cu plumb iar Istrate lemnarul, bardita. Este o raritate la noi ca mesterii sa se semneze si de-a dreptul unic sa se si portretizeze. Probabil ca insusi Brancoveanu a insistat ca numele si chipul lor sa ramana zugraviti, ca multumire pentru lucrarea lor.

Vedeti voi, in focul Leviathanului (balaurul ala urias in gura caruia sta Satan si Iuda) nu ajung atat necredinciosii ci ticalosii si hotii de zi cu zi (croitorul care te fura la material, crasmarul care boteaza vinul, morarul etc). Inclusiv imparatii tirani si popii "inselatori"...

Am urcat de mi-a iesit sufletul dealul din vestul manastirii in dorinta de a face o poza "de sus". Am ajuns in varful dealului si nu am gasit nici o "gaura" in frunzisul deja mare al padurii. Bombanind am facut aceasta poza. Iar lumina de apus a fost fabuloasa...Poate daca ma mai plimbam stanga-dreapta gaseam un loc dar nu mai aveam chef.



marți, 14 aprilie 2009

Afisele ART HISTORIA









click pentru marire

Doream de mai mult timp sa imi promovez posterele cu subiecte istorice si pe blog. Acum am un interes in plus. Doresc sa gasesc cat mai multi distribuitori-librarii, muzee, hoteluri, etc- si in alte orase decat in cele, cateva, in care-mi vand deja afisele. Si daca mai apar distribuitori interesati si seriosi in orasele in care deja exista de vanzare aceste postere, nu ma supar.
In prezent am o distributie modesta in Bucuresti, Timisoara, Brasov si Cluj. Bunicica in Sibiu si Sighisoara. Asta se intampla fiindca trebuie eu sa ma ocup de distributie si nu fac fata. Astept un interes din partea librarilor si din alte orase. Nu e frumos sa ma laud, dar bine expuse, aceste afise se vand ca painea calda. Chiar si in perioada de criza...
In Moldova, Oltenia si Muntenia (fara Bucuresti) nu exista nici un loc unde pasionatii de istorie sau elevii pot gasi aceste postere. Desi majoritatea au ca subiect monumente din Ardeal, sunt convins ca ar exista pasionati si in restul ţării. Mai ales cele cu razboinici, care ar trebui sa nu lipseasca din nici un cabinet de istorie.
Eu personal evit, din lipsa de timp, sa trimit personal, prin posta, aceste afise, doritorilor din alte orase. Poate daca as primii comenzi mai mari de 5-6 afise...
Dar sunt interesat sa trimit cat mai multor distribuitori din cat mai multe localitati.

Iata locurile unde pot fi gasite in
Bucuresti
:
-la casa de bilete a Muzeului National de Istorie, pe Calea Victoriei
-la librariile Carturesti (o parte din ele), si anume la sediul din str. Artur Verona si la mansarda, la Muzeul Taranului Roman
Brasov - la libraria anticariat Aldus, langa biserica Neagra, pe partea nordica
Rasnov-la cetate (nu permanent)
Bran- la libraria castelului
Sighisoara-la mai multi distribuitori din cetate
Sibiu-libraria Buechercafe (pta Mare si str. Mitropoliei 30), Casa Luxemburg (Pta Mica), Punct de informare turistica (Pta Huet 1, langa parohia evanghelica), Catedrala Evanghelica
Timisoara -libraria Carturesti din Iulius Mall
Cluj- libraria Carturesti din Iulius Mall, libraria Gaudeamus si alte cateva mici librarii centrale (mai putin Diverta)
Nu toate modelele se afla la fiecare distribuitor.

Sunt usor de contactat la art.historia@gmail.com
Ma citez din site-ul historyarts.ro :
"Reconstituirile istorice (de monumente de arhitectura, de costum etc.) realizate în scopul popularizarii istoriei într-un mod cât mai atragator dar si instructiv nu au avut traditie la noi în tara. S-au perpetuat peste ani (si continua si acum) niste stereotipuri de sorginte patriotarda care "educa" si formeaza în mintea oamenilor niste imagini care rareori au legatura cu trecutul. ART HISTORIA si-a propus sa mai reduca din acest handicap prin editarea unor postere ce înfatiseaza reconstituiri de orase, monumente sau costume antice si medievale. Nicicand niste reconstituiri istorice nu au fost ilustrate cu mai multa atentie pentru detaliu, pentru corectitudinea istorica"

Reconstituirea centrului Bucurestilor intre anii 1847-1852. Afis 100/70cm si brosura-legenda explicativa. Aceasta reconstituire in vedere aeriana asupra centrului capitalei Tarii Romanesti in epoca domnitorilor Ghica si Bibescu a fost cel mai ambitios si in acelasi timp dificil dintre toate cele realizate pana acum.(click pentru marire)

Aspectul orasului Brasov (Kronstadt) la mijlocul secolul al XVIII-lea. Puternicele bastioane si centura dubla sau chiar tripla de ziduri din partea estica a cetatii au fost demolate pe la sfârsitul secolului XIX. Gravuri si fotografii de demult, alaturi de mai multe planuri vechi au stat la baza acestei reconstituiri în care brasovenii au
redescoperit cum le arata orasul cu peste 200 de ani urma.
(click pentru marire)


Afis 50/70 cm. Reconstituirea aspectului cetatii Clujului (Kolosvar; Clausenburg) cu cladirile si monumentele sale existente între anii 1750-1820. Aceasta recontituire a avut în spate o îndelungata documentare (multumiri istoricilor si arhitectilor clujeni) iar detaliilor din desen li s-a dat o deosebita importanta. Legenda trilingva: romana, maghiara, engleza.(click pentru marire)


Afis 50/70 cm. Reconstituirea foarte bine documentata a orasului Sibiu (Hermannstadt) la mijlocul secolului al XVII-lea, cand fortificatiile orasului erau completate cu întinse lacuri. Acest afis s-a bucurat de un deosebit success în rândul sibienilor si nu numai. Legenda în româna si germana.
(click pentru marire)


Reconstituirea aspectului orasului Sighisoara la mijlocul secolului XVIII. În comparatie cu alte încercari de reconstituire ale Sighisoarei, acest desen prezinta nu numai cetatea ci si orasul de jos (partial demolat in anii '80), prin mijlocul caruia curgea pârâul Saes. Acest cartier avea la rândul sau turnuri-porti în mijlocul ulitelor care dadeau spre Piata centrala.(click pentru marire)


Recontituirea orasului si cetatii bastionare de tip Vauban construita de austrieci la Timisoara dupa recucerirea orasului de la otomani în 1716. Cetatea a fost construita de-a lungul intregului secol XVIII, a suferit un asediu din partea revolutionarilor maghiari la 1848 si a fost demolata la sfarsitul secolului XIX si începutul secolului XX. Reconstituirea are ca sursa nenumaratele planuri de ansamblu cât si de detaliu ale fortificatiilor si cladirilor civile facute de inginerii imperiali în secolul XVIII.(click pentru marire)

Reconstituirea aspectului cetatii Timisoarei spre sfârsitul dominatiei otomane. De-a lungul întregului ev mediu Timisoara a avut mai mult fortificatii de lemn si pamânt si a fost înconjurata de mlastininile Begai si Timisului. Reconstituirea se bazeaza pe descrieri de epoca si unele planuri de epoca, în primul rând pe planul inginerului francez aflat in serviciul imperial, Perrette, care a desenat un plan detailat al cetatii imediat dupa cucerirea acesteia de catre trupele lui Eugeniu de Savoya (1716).(click pentru marire)

Afis 50/70 cm. Reconstituiri ale razboinicilor si cavalerilor de pe teritoriul Romaniei intre secolele XIII-XV. Sunt reprezentati cavalerii teutoni (au stat 12 ani in Tara Bârsei), un razboinic mongol (invazia tatara din 1242), un razboinic cuman din Moldova , cât si doi dintre primii voievozi ai Tarii Românesti: Radu cel Mare si Vladislav Vlaicu Basarab. Acesta din urma, desenat în costum civil, de curte, de influenta apuseana a fost reconstituit pe baza ramasitelor descoperite în mormântul sau descoperit în 1926 în Biserica Domneasca din Curtea de Arges. Toate aceste reconstituiri sunt o premiera în România si sunt rezultatul unor foarte amanuntite documentari. Recomandate scolilor ca material didactic.(click pentru marire)

Afis 50/70 cm. Reconstituiri ale razboinicilor si cavalerilor de pe teritoriul Romaniei (din secolul XV), bazate pe izvoare locale: picturi murale medievale, altare poliptice,artefacte descoperite în sapaturi arheologice sau obiecte aflate în muzee. Marea majoritate a surselor de inspiratie sunt gasite în Transilvania, motiv pentru care cele mai multe reconstituiri reprezinta ostasi si cavaleri ardeleni. Recomandate scolilor ca material didactic.

Afis 50/70cm. Reconstituiri de costume militare ale razboinicilor de pe teritoriul României între 6000 î. Chr. si 400 d. Chr. Intre personaje sunt desenate artefacte reale aflate in muzeele din Romania. Aceste încercari de reconstituire pe baze stiintifice a aspectului unor razboinici din antichitatea României sunt o premiera la noi în tara. Recomandate scolilor ca material didactic.

Afis 50/70 cm. Bisericile fortificate sasesti din podisul Tarii Bârsei prezentate în vedere aeriana cu prezentarea anumitor elemente disparute (turnuri, santuri cu apa, etc.), reconstituite pentru o mai buna întelegere a aspectului lor medieval. Afis completat cu o harta rutiera si text bilingv în româna si germana.(click pentru marire)

Afis 50/70 cm. Harta desenata în stilul vechilor harti medievale cu localizarea tuturor localitatilor din sudul Transilvaniei unde se pastreaza monumente medievale sasesti. Mare parte din acest teritoriu a fost numit Pamântul craiesc (regesc) si a fost oferit de catre regele Ungariei primilor colonisti sasi pentru ca acestia sa contribuie la dezvoltarea economica a Transilvaniei si la apararea frontierelor sudice ale regatului. Pâna catre sfârsitul secolului XIX acest teritoriu a avut o independenta administrativa si juridica si o capitala proprie, Sibiu. Pe harta apar si limitele "scaunelor" sasesti, unitatile administrative ale Pamantului regesc.

Zona cu cele mai frumoase si mai bine conservate biserici fortificate medievale ale taranilor sasi. Valea Viilor, Mosna, Biertan sunt monumente intrate deja în patrimonial UNESCO. Alaturi de acestea veti putea descoperii ca aproape fiecare sat situat pe vaile laterale ale râului Târnava Mare are un monument medieval demn de a fii vizitat. Aceasta harta speram sa va fie un ghid util. Legenda în româna si germana si o mica harta rutiera a zonei.

Reconstituirea a trei biserici-cetati sasesti : Biertan, Prejmer si Harman. Aceste afise au tiparit si pe spate in 3 limbi un scurt istoric.


Harta celor mai faimoase tezaure de aur descoperite pe teritoriul de azi al Romaniei.


Reconstituirea forumurilor antice din centrul Romei. Pentru cei pasionati de istoria Romei si pentru cei ce doresc sa inteleaga topografia antica a zonei (inclusiv unde era localizata Columna lui Traian), acest desen, realizat pe baza celor mai recente descoperiri si interpretari este un excelent "obiect" de studiu.

detaliu

Pentru sibieni dar si pentru totii pasionatii de istorie medievala ardeleana. O incercare ipotetica dar foarte plauzibila in multe detalii a evolutiei pietii Huet (a catedralei ) din Sibiu, in cinci momente reprezentative (1280-1380-1420-1520-1800). Privitorii vor putea intelege mai clar cum s-a dezvoltat "inima" Sibiului.

Reproducere a unei harti editate de marele cartograf olendez Abraham Ortelius, a Europei antice.

Inca 3 reproduceri de calitate foarte buna a unor harti aflate in colectiile Muzeului de istorie al Bucurestiului si al cabinetului de harti din Biblioteca Academiei Romane.


O minunata harta realizata de Abraham Ortelius, dupa autorii antici, in care incearca reconstituirea localitatilor roamne si dacice de pe teritoriul de azi al Romaniei si Bulgariei.

Reproducere dupa harta Transilvaniei realizata de cartograful J. Sambucus. format 50/35 cm

Reproducere de o calitate exceptionala (scanare la mare rezolutie dupa original) a faimosului portret al lui Mihai Viteazul. Format 50/35cm