luni, 8 noiembrie 2010

Timisoara austriaca





Poate ar fi bine sa citesti intai articolul "Timisoara otomana"

In 2005 am calatorit de mai multe ori la Timisoara pentru a ma documenta pentru reconstituirea grafica a cetatii austriece ce fusese construita acolo dupa 1716. Avand niste contacte la Muzeul Banatului, am inceput de acolo. Lumea amabila, cumsecade. In muzeu nici macar un singur plan al intregii cetati bastionare a Timisoarei. Informatii extrem de "subtiri" despre cea mai mare cetate bastionara din sud-estul Europei. Nici un plan general, nici alte chestii inedite pe care speram sa le gasesc la un mare Muzeu al Banatului aflat Timisoara. Popularizarea din Muzeu a cetatii aproape ca lipsea cu desavarsire. Nimeni nu era specialist in epoca, nimeni nu imi putea oferii materialul pe care il cautam. Apoi am aflat ca oamenii abia mai stiau ca existase o cetate in Timisoara, chiar si istoricii si-o imaginau mai mica, fara 3 randuri de fortificatii. Dupa 100 de ani de la demolarea cetatii, timisorenii, chiar si cei nascuti de generatii acolo (minoritari), pierdusera amintirea marii cetati, iar pe istoricii de la Muzeu nu ii interesa sa o mai promoveze. In buna traditie a istoriografiei comuniste, monumentele ne-romanesti din Romania, erau putin sau deloc promovate.
In afara Timisoarei, nimeni nu stia ca acolo a existat o cetate bastionara, stelata, construita de austrieci dupa recucerirea de la otomani, una din cele mai mari din Europa, demolata la finele secolului al 19-lea. In monografiile de arhitectura din Romania, doar intr-o singura sinteza apare un plan al fortificatiilor Timisoarei. In rest nimic.[Aceasta situatie e valabila pentru acei ani. In prezent Muzeul Banatului e inchis pentru restaurare si refacere].

Stema Timisoarei din sec. al 18-lea, intr-o redesenare a mea,
asa cum apare pe afisul de mai sus

Sansa mea a fost ca am pus mana pe o carte rara, "Mica monografie urbanistica a Timisoarei" a arhitectului Mihai Opris, in care nu numai ca sunt descifrate in detaliu toate etapele de constructie a cetatilor Timisoarei (medievale, otomane si austriece) dar este si bogat ilustrata . Incet-incet am reusit sa sa aflu unde era depozitata arhiva planselor facute de inginerii militari austrieci din Timisoara urma cu peste 250 de ani urma. Arhiva fusese capturata de Armata Romana in Primul Razboi (sau imediat dupa) iar plansele istorice (foarte multe) au ajuns la...Bucuresti, la Muzeul Militar (mult mai putine). In tot acest rastimp, prea putina lume se interesase de ele. O alta mare parte se afla la Viena, la Arhiva de Razboi.

In primii ani dupa cucerirea Timisoarei de catre armatele conduse de printul Eugen de Savoia se incearca refolosirea si intretinerea fortificatiilor turcesti. Se construiesc unele cladiri noi fara a se utiliza inca un plan urbanistic general. Incepand cu 1727 apare un Regulament de Constructii pentru Timisoara. Se fac mai multe proiecte de reamenajare a cetatii, cea otomana fiind deja invechita si dificil de intretinut. Multe din proiectele de fortificare, majoritatea nerealizate, au indus impresia, (printre istoricii de azi, neatenti sau ignoranti), că si plansele reprezentand proiectele realizate efectiv, nu reprezinta o realitate, ci tot simple proiecte. De aceea am intalnit istorici timisoreni cu care m-am contrazis. Ei spuneau ca Timisoara a avut ca fortificatie doar un singur rand de ziduri, cel cu bastioanele, si santul din fata lor. In realitate au existat inca trei randuri de fortificatii si doua santuri cu apa.

Lucrarile de amenajare a Timisoarei au implicat eforturi uriase. Printre cele mai impresionante se numara amenajarile hidrotehnice. Mlastinile si baltile au fost asanate si este sapat canalul Bega, devenit navigabil (pe care se vor transporta importante cantitati de marfuri si pasageri pana dupa al doilea razboi mondial cand navigatia pe Bega inceteaza; de neinteles de ce nu se incearca refacerea navigatiei pe Bega). Vezi articol Wikipedia -Canalul Bega


Pe la 1729 cazarma Transilvania (initial numita Cazarma cu cazemate), o cladire extrem de lunga de forma zigzagata, este terminata. Initial a fost gandita ca fortificatie exterioara. In spatele ei (spre exteriorul orasului) este amenajat pentru o perioada nu foarte lunga, un port (azi, pe acele locuri se afla un parc). Intre timp se mai intretin fortificatiile turcesti si se construieste in interiorul cetatii. Se lucreaza intens la proiectele viitoarei cetati, ce se doreste deosebit de puternica.
In preajma anului 1732 incepe construirea efectiva a noii cetati bastionare, impropriu numita in stil Vauban, deoarece este o adaptare tarzie, de campie, si neconforma, a tipurilor de fortificatii numite Vauban. Se construiesc 9 bastioane, 9 raveline (ravelinul se amplasa la exteriorul primului sant, in fata curtinei dintre 2 bastioane, pentru a flanca respectivele bastioane), 9 contragarzi (se amplasa in fata fiecarui bastion avand laturile paralele cu fetele bastionului respectiv), 27 anvelope (contragardele si ravelinele erau protejate de anvelope, lucrari de fortificatie situate in exteriorul celui de-al doilea sant) si cateva cazemate in spatele ravelinurilor. Initial prin cele 2 santuri ale cetatii curgeau permanent apele Begai, dar datorita faptului ca afectau zidurile, s-a luat hotararea ca apa sa curga doar prin cunete , un canal mic aflat in mijlocul santurilor, urmand ca santurile sa fie umplute cu apa doar in caz de asediu.



Cetateaa avut pentru scurt tim 4 porti cu monumentale, bogat decorate, numite dupa orasele catre care se indreptau drumurile. Acestea erau: Poarta Belgradului, Poarta Petrovaradinului (azi, in Serbia, langa Novi Sad), Poarta Transilvaniei (sau a Lugojului) si Poarta Vienei. Ulterior s-a renuntat la Poarta Petrovaradinului, Timisoara ramanad cu 3 porti.


In exteriorul fortificatilor se afla glacis-ul, o lucrare de pamant cu panta spre inamic.
Din 1808 in exteriorul glacis-ului va curge Bega, printr-un al treilea canal, cel ce inconjoara si astazi orasul vechi.

Cetatea a fost serios avariata de revolutionarii maghiari, in 1848. E singurul mare asediu pe care l-a suferit cetatea. In rest, de-a lungul istoriei sale, pana la demolare niciun inamic nu a mai intraznit a ataca puternica cetate.
A fost demolata pentru a largi orasul, la finele veacului al 19-lea. A fost crutat un singur bastion. Se mai pastreaza fragmente din alte doua bastioane. Sapaturile arheologice din ultimii ani, au confirmat traseele zidurilor desenate de mine, dupa plansele inginerilor austrieci.


Vauban Italia

http://www.tempo-poli.ro


Cetatea Oradea (Varadinum) NU este o cetate de tip Vauban. Fortificatiile dezvoltate de inginerul francez Vauban au avut ca "stramosi" tipurile de de cetati italienesti dezvoltate odata cu raspandirea si modernizarea armelor de foc. Bastionul umplut cu pamant, in forma de pica sau romb apare inca de la sfarsitul veacului al XV-lea, iar cetatea in forma de stea, scurt timp dupa aceea. Cetatea bastionara a Oradei a fost construita in sec al XVI-lea, in traditia italieneasca, in timp ce Sebastien Le Prestre, marchiz de Vauban a trait in a doua jumatate a sec al XVII-lea. El dezvolta , completeaza si transforma fortaretele stelate in asa fel incat sa devina inexpugnabile chiar si cazul unui bombardament de artilerie ultra-modern (pt acea vreme). Am scris acest lucru pentru cei care pun la un loc cu cetatile Alba Iulia, Arad,Timisoara si Oradea.


Tipurile de fortificatii Vauban. Unul din scopurile inovatiilor propuse de inginerul francez era eliminarea completa a oricaror unghiuri moarte si a eficientizarii tirului incrucisat.

Vauban coordonand refacerea fortificatiei orasului Bergues.


Asediul unei cetati bastionare din sec al XVII-lea. Remarcati transeele in zigzag ale dusmanilor din departare. (dupa cartea The Vauban Fortifications of France , Osprey Military)

Planul unei fortarete bastionare (sus) si intersectarea liniilor de foc ale tunurilor si mortierelor.

Dupa cum ati citit in articolul despre Timisoara otomana, orasul a fost recucerit de la turci de catre armatele conduse de Printul Eugen de Savoia in anul 1716.

Pe acest plan al Timisoarei, in care apar fortificatii realizate efectiv, dar si elemente in lucru, inca neterminate, se poate observa cum zidurile cetatii otomane si santurile din fata lor sunt inca in uz (linia care taie in 2 interiorul cetatii).

In acesasta plansa de la mijlocul veacului al XVII, din fortificatiile turcesti nu a mai ramas decat un sant, inca nenivelat complet. Bisericile din viitoarea piata a Unirii (catolica si sarba) sunt deja incepute. In fata Cazarmii Transilvania (cladirea lunga si sinuasa din interiorul cetatii) este amenajat un port. Reteaua stradala este trasata si va fi umplta cu edificii in urmatoarele decenii.

Detaliu din planul de mai sus. In exterioruul cetatii, mlastinile inca nu au fost complet secate.

De-a lungul timpului, cat s-a lucrat la noua cetate, inginerii militari austrieci au propus si desenat multe variante de fortificare. Desenul de mai sus propune o varianta de fortificare care urmareste traseul cetatii otomane.

Un alt proiect nerealizat al cetatii Timisoarei.


Generalatul, cladire a comandamentului militar din cetatea Timisoarei. Una din primele cladiri ridicate dupa cucerire. Exista si azi, modificata, in Pta Libertatii.

Plan si sectiune a cazarmii Tansilvania (sus), detaliu din desenul meu (jos) un edificiu de o forma neobisnuit de lunga ( 480 de metrii) , cazarma si fortificatie in acelasi timp. A adapostit un timp portul interior al cetatii. In desen portul era scos din uz. Din loc in loc cazarma avea turnulete scase in afara liniei zidurilor, legate cu galerii de corpul principal, turnulete construite deasupra unui canal (sau al apei din port). Acestea erau toalete, umblatori. A fost demolata intre 1961-1965.

Desene a doua din Portile monumentale ale cetatii Timisoarei. Sus Poarta Vienei, vedere dinspre interior, jos, vedere dinspre exterior.

Tot poarta Vienei, in ajunul demolarii, vedere dinspre exterior.

Poarta Vienei, vedere dinspre interior, scurt timp inaintea demolarii definitive.

Cetatea Timisoarei, asa cum arata la inceputul sec al XIX-lea. Canalul Bega, navigabil, inconjoara pe la poalele glacisului, jumatate din incinta cetatii. Alte canale, alimentau santurile, care nu se umpleau decat in caz de pericol. In restul timpului apa curgea prin mijlocul santurilor prin niste mici canale zidite, numite cunete (vezi mai jos cum arat la cetatea Terezin din Cehia)

O alta vedere a planului cetatii Timisoarei, asa cum a fost efectiv construita. Datorita numarului mare de planse care prezinta proiecte nerealizate, printre unii istorici timisoreni era raspandita ideea ca TOATE planurile cetatii Timisoarei care prezinta si alte fortificatii in afara celor 9 bastioane, reprezinta elemente ce n-au exista niciodata. La lansarea afiselor cu Timisoara pe care am avut-o in 2005, intr-una din librariile locale, arheologul Valentin Cedica, seful sectiei de arheologie de la Muzeul Banatului, m-a abordat cu o infinita aroganta: "-E o aiureala ce-ai desenat aici! In afara de 9 bastioane si un sant cu apa, Timisoara nu a mai avut alte fortificatii exterioare. Ce-ai vazut tu pe plansele vechi sunt PROIECTE nerealizate. " Tonul a fost mai agresiv si mai rautacios, dar ideea asta era. Nu era singurul care credea asta.


Planul orasului interior din perioada construirii acestuia. Se mai observa resturile santurilor cetatii otomane. Asemenea planse, in care fortificatiile exterioare nu sunt desenate, sunt ff multe. Fiindca inginerul nu era interesat sa le deseneze. Interesul se restrangea la planul cladirilor orasenesti. Acesta e altul din motivele pentru care se gaseau tipi sa nu creada ca Timisoara a avut si alte fortificatii, in afara bastioanelor. Piatra sculptata din caldaramul Pietii Unirii (realizata la o restaurare relativ recenta) e inca un motiv pentru care multi si-au imaginat ca aia a fost toata cetatea

Planul Timisoarei in veacul al XIX-lea. In acest desen apare o situatie interesanta. Fortificatiile orasului nu sunt desenate decat ca contur exterior. Aceasta deoarece ele erau considerate secret militar. Insa latimea acestora e o dovada in plus ca cele trei randuri de fortificatii, asa cum apar pe planurile reproduse mai sus, au fost efectiv construite.

Pentru cei ce aveau convingerea ca Timisoara nu a avut 3 centuri de fortificatii, descoperirea temeliilor acestora, cu ocazia unor sapaturi (pentru construirea unor edificii moderne), a fost o teribila surpriza! Da, Timisoara a avut 3 randuri de fortificatii...

Veduta a orasului Gyor din Ungaria, in sec al XVIII-lea. Aspectul cetatii Timisoara era foarte asemanator cu acesta.


Cetatea Terezin din Cehia. Se observa canalul numit cuneta, prin care curgea permanent apa. In caz de asediu, se puteau deschide unele stavilare si intreg santul, din zid in zid se puteau umple.


Cetatea de la Terezin are multe asemanari cu Timisoara (insa mai mica), mai ales ca au fost construite cam in aceeasi perioada.


Orasul Timisoara cu cetatea si cartierele extra-muros, asa cum erau in sec al XIX-lea. Desen modern bazat pe planurile de epoca.
Doua detalii din planul iosefin (Josephinische Landaufnahme), o buna si valoroasa sursa pentru intelegerea aspectului Timisoarei la mijlocul veacului 18. Ridicarea topografica iosefina a fost realizata intre 1764 - 1785, deci plansa reprezinta Timisoara in aceasta perioada. Multumesc lui Adrian S. din Orastie pentru sugestia de a pune in articol si acest desen.

Recosntituire digitala a cetaii de arh. Valentin Capotescu

Zidurile si bastioanele Timisoarei in 1910. In dreapta Opera din Timisoara.



Proiectul de resaturare al bastionului Theresia, unicul bastion ce a supravietuit demolarilor din trecut.
Bastionul Theresia, foto din 2005



Detaliu din desenul meu cu poarta Petrovaradinului, aflata intre bastioanele Castelului (dreapta) si Mercy (stanga). In fata portii se afla un pod cu o parte mobila. Drumul traversa un ravelin, doua cazemate, o contragarda (ultimile fortificatii dinspre exterior) si inca un pod, peste al doilea sant.

Piata Unirii si a Libertatii (dreapta jos), asa cum aratau pe 1800.

La sugestia lui Adrian Secui am mai aduagat si aceasta imagine preluata de aici.
Comparatie intre situatia de azi si ridicarea topografica franciscana "Zweite oder Franziszeische Landesaufnahme". A fost intocmita intre anii 1806 si 1869 sub imparatul Francisc I al Austriei. Mersi mult Adrian.

53 de comentarii:

matei spunea...

Cu toate acestea v-ați informat bine! Felicitări!

Radu Oltean spunea...

@Matei
Felicitari si tie pt efortul pe care il faci pe blogul tau...

matei spunea...

Mulțumesc! Presupun că ați folosit mai multe cărți, nu doar una, pentru că desenele sunt foarte frumoase!

Marius Moldovan spunea...

Super articolul. La fel si cel despre Timisoara turceasca. Mi se par foarte interesante in special reconstituirile orasului/ale cetatii de atunci.
Am o nedumerire insa: Actuala Piata a Libertatii o numiti 'Piata Maria'. Apare asa in anumite documente? Eu o stiu doar de Piata Printului Eugen in trecut, Piata Sf. Maria fiind in Iosefin.
De asemenea as fi curios dupa ce model ati redesenat stema. Era la fel, dar alb-negru sau este imaginatie (in afar de stema propriu-zisa din mijloc desigur)? Multumesc

Radu Oltean spunea...

@Marius
Ai dreptate cu piata. Am gresit. Era vorba de Libertatii...
Stema... Am gasit mai demult o varianta color dar nu mai stiu de unde. O sa postez o stema (a comitatului Timisoara) pe care mi-a gasit-o o prietena din Arad dintr-un document maghiar de sfarsit de secol 18. In loc de cai (inorogi) sunt doi ostasi unguri (husari sau "haiduci").
O sa vezi...

Roşu Maria spunea...

Incorect se zice ungurilor maghiari, doar limba lor este maghiara, in rest totul e ungur, unguresc, ungar, etc. Doar romanii folosesc aceasta „formula”, din vremea socialista, pentru a nu leza sensibilitatea „unora”. Pentru o unguroaica suna a nylon.

Gelu spunea...

Bravo! Foarte pizdos articolul.

Radu Oltean spunea...

@maria
Si de ce aflu chestia asta abia acum? Ma simt idiot... Dar eu stiam ca ungurii se numesc pe ei insisi maghiari...Mda, o sa tin minte. Mersi!
Apropo, pot publica stema pe care mi-ai trimis-o?

Andreea spunea...

totusi, in Republica Maghiara ar trebui sa traiasca si maghiari.

Roşu Maria spunea...

pentru Andreea

Cu maghiar-ungur treaba sta asa: cuvantul romanesc „maghiar” a fost inventat dupa abrogarea Dictatului de la Viena, cand sovieticii i-au amintit Romaniei, ca la Trianon a semnat un tratat cu clauze foarte stricte privind garantarea drepturilor ungurilor din Ardeal (pentru a stopa Garzile lui Maniu, intre 14 noiembrie 1944 si 13 martie 1945 Ardealul de Nord a fost pus sub comandament sovietic), si ai nostrii (sau ai tai) cad pe partea cealalta a calului, si tovarasii au inventat.„..romanii, maghiarii, germanii si celelalte nationalitati conlocuitoare”. In toate limbile ungurii sunt numiti cu H sau (daca H=hiatus) cu U, V (din latina medievala cand U-ul se scria si cu U si cu V dupa o regula bine definita, dar nu o mai lungesc..). A zice unui ungur ca e ungur nu este depreciativ, in schimb „maghiar”, fiind un cuvant fortat inventat in limba romana, suna fals si a fatarnicie. Eu sunt unguroaica si ma stanjeneste daca sunt numita maghiara in limba romana.

DanielR spunea...

Vauban nu a avut niciodata pretentia ca fortificatiile lui sunt inexpugnabile... Chiar el a dezvoltat o metoda de asediu prin care orice fortificatie putea fi cucerita in N zile, inclusiv cele din sistemul lui.

Fortificatiile nu aveau decat rolul de a intarzia avansarea inamicului, in asteptarea unei forte prietene de despresurare.

DanielR spunea...

btw, foarte bine documentat articolul -- e ceva ce lipsea in Romania

Radu Oltean spunea...

@Daniel
Interesant ce ai spus in primul comentariu! Mersi!

GIURGIU spunea...

bravo domnule Olteanu inca o data sunt impresionat. Baiat bun Vauban asta dealtfel...a facut si el ceva :)

Radu Oltean spunea...

@Giurgu
De cand ma iei cu domnule? :)))

Adrian spunea...

Salut Radu.
Nu am vazut intre schitele prezentate de tine in articol, desenul cetatii din Josephinische Landesaufnahme (Cartarea Iosefina). Aceasta a fost facuta incepand cu 1769, deci fortificatiile erau terminate la acea data.

Poate fi gasit aici:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Banat_Josephinische_Landaufnahme_pg054.jpg
(Atentie! imaginea se descarca forte greu, are vreo 30 MB, mai bine o salvati local inainte de a o deschide.)

Radu Oltean spunea...

@Adrian
Mersi mult pt sugestie. Am pus si plansa din planul iosefin. Sa te uiti.

Adrian Secui spunea...

:-)
nu am terminat
Mai este si "Zweite oder Franziszeische Landesaufnahme" (a doua ridicare topografica - Franciscana). A fost intocmita intre anii 1806 si 1869.
O gasesti aici:
http://archivportal.arcanum.hu/maps/html/katfelm2b_google.html

Parerea mea este ca aici se observa cel mai bine cele trei randuri de fortificatii.

Inca nu am gasit cum sa copiez imagini de acolo :-) Daca reusesti sa-mi spui si mie.

Radu Oltean spunea...

@Adrian
Nu prea ai multe solutii. Eu am folosit "print screen".
Mersi mult!!

Corneliu A. spunea...

Oscurta observatie: In penultima imagine, cea cu detaliul pietei unirii. Cealalta piata se numeste libertatii nu mariei. In Piata se afla statuia Sf. Ioan Nepomuk. Foarte interesant articolul, de altfel din reproducerile dv. am aflat si eu despre forma cetatii timisoarei. Ah, iar domnul Valentin Capotescu mi-a fost profesor la facultate. Este un entuziast al arhitecturii vechi timisorene si banatene. La cat mai multe articole interesante!!!

DRD.ARH.VALENTIN CAPOTESCU spunea...

FELICITARI RADULE PENTRU ARTICOL, AMINTESTE-MI SA-TI TRIMIT SIMULARI MAI RECENTE SI MAI DE CALITATE CU CETATEA 3D A TIMISOAREI PENTRU A LE POSTA PE SITE. MULT SUCCES IN CONTINUARE. LA MINE URMEAZA "ORASUL IDEAL", SA FIE LANSAT IN IANUARIE.

Radu Oltean spunea...

@capotescu
Pai daca citesti acest mesaj, chiar te rog sa mai imi trimiti sa vad ce ai mai facut!
Daca nu ai adresa de mail scrie-mi la art.historia#gmail.com

Iza Oana spunea...

Felicitari Radu! Excelent documentat articolul!

Georg spunea...

Hallo,
Nu stiu, poateil aveti pus pe undeva...planul acesta IMENS.. si extrem de accurat...este pus pe FORUM la
http:///www.cetati.medievistica.ro

cca 1700..in orice caz INAINTE de a incepe IMPERIALII lucrarile lor, e mult mai amanuntit..cu explicatii ultrainteresante in olandeza si franceza..se pot citi..asa se intelege situatia de atunci..e clar insa ca SUB IMPERIALI a fost facut...

http://historic-cities.huji.ac.il/romania/timisoara/maps/temiswar_ca1700_b.jpg

An Nou Fericit si MULTA ZAPADA CURATA...

Georg Schoenpflug von Gambsenberg

flic spunea...

referitor la arheologul care spunea ca TM n-a avut decat un rind de fortificatii : habar nu are ce spune. Daca ar fi citit juranalul feldmarsalului Rukavina din timpul asediului Timisoarei din 1849 ar fi dat de pasajul in care Rukavina descrie problemele specifice ale apararii Timisoarei. Una din ele era ca datorita tasarii inegale a rindurilor de fortificatii, randul interior se lasase prea mult astfel incit focul executat din bastioanele primului rand de fortificatii ii periclita pe aparatorii din fortificatiile exterioare.... deci sigur era vorba de mai multe randuri de fortificatii

Radu Oltean spunea...

@flic
Crezi ca arheologii de neolitic citesc carti despre asedii din 1848. E de mirare daca stiu ca a existat un asediu la 1848...

Dan Ciubotariu spunea...

Felicitari ! Imi amintesc ca in anii 1967-70 se construia pasajul din Piata Operei. Sapaturile au "deschis" doua tuneluri-unul dinspre Castelul Huniazilor iar celalat directionat spre catedrala. Tot pe atunci au fost demolate, din pacate, o serie de ziduri ale vechii cetati aflate in zona parcului actual din spatele magazinului Bega, parc ce margineste o parte a strazii Telbisz (Bocsa). A mai ramas doar o cazarma, devenita sala de sport, aflata acum in spatele hotelului Continental.

zoli spunea...

fascinant de-a dreptul...din pacate in zilele nastre putina lume cunoaste faptul ca Timisoara a avut o cetate de genul acesta!!!

Anonim spunea...

Ciao Radu, sper ca ai primit ultimile 3d-uri cu cetatea de care am vorbit. Am sa iti mai trimit si saptamana viitoare cateva cu simularea amplasarii artileriei pe si in bastioane, precum si pe celelalte centuri. Numai bine
Drd.Arh.Valentin Capotescu

Hazel Bargiel spunea...

Thanks for your interesting site. Do you know where the old Austrian Officer Cadet School used to stand (not the new one which is now the municipal hospital)? My grandfather attended it from 1888 to 1892. According to his papers it was near the fortress walls, which were demolished to make room for an extension. In 1932 it housed the Romanian Artillery Cadet School. Thanks in advance. Regards, Hazel Bargiel

Radu Oltean spunea...

Sorry do not know these details. I do not live in Timisoara. Maybe can read someone who knows.

Marius Moldovan spunea...

@Hazel: Are you sure it's not the one which is a hospital now? Because this one fits to the description that it was next to the fortress walls. Maybe the old one was just next the the new one (the new one being the extension you were talking about)...but I'm just guessing.

Marius Moldovan spunea...

Didn't realize that the building of the hospital hadn't been built in 1892. Still it's highly probable that the old school building was right next to the new one. It could be the one on the left in the picture (it doesn't exist anymore) http://www.agenda.ro/news/news/5442/timisoara-in-anul-1904-cetate-spitalul-municipal.html

Hazel Bargiel spunea...

Hi Marius, thanks for looking into this for me. According to an article I read on the internet years ago by Ioan Hateganu (no longer available) the wonderful building on the link you sent was built from 1902 and 1903 and fits his description perfectly. It stood next to 3 barracks (perhaps one is in the picture). However, my grandfather says that his school was built in 1869 and reorganised in 1875. New buildings were added when the ramparts and fortress gates were demolished. It's very likely that both buildings were close to each other.

VASILIU MIRCEA PAUL spunea...

NU Domnule Oltean, NU sinteti idiot, ci doar indus in eroare. Imi pare rau ca trebuie sa intervin in problema maghiar-ungur (o non-problema) tocmai pe acest blog extrem de profesionist. Dar cele scrise de Rosu Maria ar putea induce unora impresii netemeinice (si asa istoria ce o stim e cam varza). Asadar Ungaria in limba ungureasca se numeste MAGYARORSZAG. Restul lamureste Wikipedia, nu sint eu enciclopedia suprema. Insa nici Dna Rosu. Ruso-sovieticii au alte numeroase pacate, mult mai grave decit aceasta inventie ad-hoc. Sa ne concentram asupra ceea ce exista. Inca o data imi pare rau ca prin depoluare poluez acest spatiu.

VASILIU MIRCEA PAUL

paulvasiliu_ro@yahoo.com

Radu Oltean spunea...

Dle Vasiliu, e ok, nu ati poluat nimic!
cu stima
RO

ioan savu spunea...

Excelent lucru faceti, felicitari ! Ar fi nevoie de o mai mare implicare a celor care se pricep in deslusirea istoriei, sub orice forma s-ar prezenta ea. Inca o data felicitari !
Prin `65, statuia din Piata Libertatii, mai era in locul pe care s-a construit Hotel Continental. Cam pe atunci s-a terminat daramarea Cazarmii Transilvania. Podul Michelangelo nu era construit inca, era numai un acces pietonal pe o constructie de lemn, peste Bega. Pe locul unde e acum Magazinul Bega, era " Carul cu Bere".
Ioan Savu

Anonim spunea...

Timisorenii - timisoreni (get-beget, ramasi acasa sau bajeniti) stiu de cetate, si mult alte detalii puse pe Web cel puti de 15-16 ani. Documenteaza-te aici: http://timisoara.com/else/

Anonim spunea...

Bravo Radu .imi poti spune de unde esti

Radu Oltean spunea...

Din Bucuresti...

valyLuca spunea...

câteva motive pentru care Timișoara nu este Cetate de tip Vauban:
1.Vauban a enunțat doar 3 sisteme în toată cariera sa.
2.Primul sistem este preluat 100% de la maestrul săU Blaise Francoise Comte de Pagan.
2.Sistemul 2 este executat doar la Belfort și Landau.
3.Sistemul 3 este executat exclusiv la Neuf Brisach.
4.Savoya era dușmanul de moarte al lui Vauban, cei doi s-au și războit cu câteva ocazii.
5.Nici un sistem Vauban nu era adaptat terenurilor mlăștinoase (toate sisteme de fundare vaubaniene fiind pe cărămidă, iar la Timișoara s-a folosit sistemul olandez pe piloți din stejar).
6.Cetatea Timișoarei nu dispunea de nici un TURN-BASTION( caracteristica de bază a sistemlor Vauban).
7.Timișoara nu avea contragărzi late detașate din bastionul poligonului de pază cum se întâmplă în cazul fortificațiilor Vauban.
8.Nici o cetate Vauban nu avea mai mult de 3 centuri fortificate. Timișoara avea 4 (inclusiv calea acoperită și glacisul).
9.La o analiză amănunțită se poate observa apartenența paternului folosit la Timișoara la filiera germanică (sistemul Muller), care însă seamănă izbitor cu sistemul francez al Contelui Pagan (cei doi fiind contemporani. Mai mult de atât, se știe că Timișoara este amplasată pe mlaștină, ori sistemul Pagan era singurul sistem francez (inspirat direct din Școala Olandeză de Fortificare) care avea sistemul de fundare și pe piloți din lemn (Vauban funda exclusiv pe piatră sau cărămidă. Prezența caponnierelor (cazematele detașate amplasate în șanțurile cetății) sunt o caracteristică a sistemelor germane de fortificare.
Studiată în detaliu se observă că cetatea Timișoarei întradevăr NU ESTE CETATE DE TIP VAUBAN.

Dr.Arh. Valentin LUCA (valentin capotescu)
Politehnica University of Timișoara
Departament of Civil Engineering.

DanielR spunea...

domnule Luca, cand se zice de o fortificatie ca e de TIP Vauban, se intelege ca e proiectata dupa PRINCIPIILE pe care Vauban le-a ridicat la nivel de stiinta exacta.

Bineinteles ca nu toate fortificatiile poligonale din acea perioada au fost construite de Vauban si fiecare are varianta ei de aplicare, insa toate aplica sistemul de fortificare perfectionat de Vauban. Este suficient sa comparam de exemplu cu fortificatiile ulterioare, din perioada Napoleoniana, care respecta cu totul alte principii (ori cu cele de mai tarziu, de ex Brialmont), ca sa observam ca fortificatiile de TIP Vauban sunt toate similare.

Mack spunea...

In mod paradoxal Timisoara isi datoreaza faimoasele parcuri de langa Bega fostelor fortificatii.
Calea ferata a fost trasata in exteriorul acestora si dupa demoarea lor a limitat extinderea zonei centrale pana la Bega. Dupa mutarea caii ferate in partea nordica este de presupus ca spatiile verzi deja erau apreciate de timisoreni.

Anonim spunea...

Ciao, mergeti si acuma, aruncati o privire in Botanic...o sa gasiti tot ce au descris distinsii oameni mai sus...cine are ochi vede...nu numai fostul camp de instructie...RESPECT!

Anonim spunea...

Hi, I left a post in May 2011 about the Austrian Officer Cadet School. Having done a little more research, I have reason to believe that the old 1869 building was incorporated into the 1902 building as the right wing. If anyone could confirm this I would be very grateful. Radu, I have used a couple of your photos on the website I have deidicated to my Austrian grandfather: http://s409188927.onlinehome.fr/?page_id=84 (not yet published) with a link to your site. Are you OK with that? Thanks and regards, Hazel Bargiel, France

Anonim spunea...

buna ziua,
sunt din timisoara si sunt incantata de preocuparea atat de multor persoane despre cetate. regret ca s/a demolat atat de mult din ea. am auzit ca arhitectul sef al orasului de atunci, Puiu Iojica, si/a dat demisia pt ca nu era de acord cu demolarea masiva. cu toate astea, ordinele erau venite de la centru. am zazut ce s/a ales. sapaturile de acum readuc in discutie multe aspecte uitate. ma bucur f. tare de articlos si de comentarii.

Mark Black spunea...

Timișoara este numită în mod impropriu o fortificație de tip Vauban. Planurile acestei cetăți au fost realizate de un rival al marchizului de Vauban, generalul (și inginerul militar) Menno, baron van Coehoorn, un olandez cu strămoși suedezi.
https://en.wikisource.org/wiki/1911_Encyclop%C3%A6dia_Britannica/Coehoorn,_Menno,_Baron_van

Unknown spunea...

Buna ziua,
Trebuie sa fac o corectie vis-a-vis de documetul dvs. "Timisoara austriaca". Cele doua fotografii cu descrierea "Resturi de fortificatii timisorene la sfrasitul sec. al 19-lea ..." nu sunt ale fortificatiei Timisoarei. Va trimit link-urile, in sprijinul afirmatiei mele.
http://www.fortified-places.com/saintomer/
http://www.scrapbookpages.com/CzechRepublic/Theresienstadt/TheresienstadtGhetto/GhettoTour/Tour01.html

Radu Oltean spunea...

@Unknow- Multumesc foarte mult pentru semnalare! Le-am luat de bune dintr-o carte. Sunt exact de la cetatea Terezin de langa Praga de unde am pus si poze moderne facute de mine in urma cu cativa ani...

Anonim spunea...

superb articol, felicitari! Nu stiam cine sta in spatele posterului pe care il am de vreo 5 ani pe peretele din camera mea...

Si e trist dar adevarat ca unii nici nu stiu ca Timisoara a fost cetate...nici mie in cei 12 ani de scoala romaneasca nu mi s-a mentionat asta vreodata, la o ora de istorie sau nici macar de istorie a minoritatilor Germane pe care am studiat-o fiind la Liceul Lenau...


In alta ordine de idei, harta cu Timisoara otomana va fi expusa in cetatea reabilitata:

http://www.ratt.ro/forum/index.php?showtopic=527&st=2160

Banuiesc ca ati urmarit descoperirile facute cu ocazia reabilitarii...

Radu Oltean spunea...

@Anonim-Multumesc de apreciere. Nu am mai fost in Timisoara de vreo 9 ani. Am urmarit, ar de la distanta toate descoperirile din ultimul an, de la castelul de la Muzeul de Istorie, la urmele otomane din centru si pana la stavilarul austriac despre care nu mai stiu ce s-a intamplat dupa demontare

Lucian spunea...

Stavilarul a fost asamblat din nou in piateta din fata complexului de birouri

Un video cu procesul: https://www.youtube.com/watch?v=kNRjQ8zM7Ew

Poze de la finalizarea din aug. 2015: http://www.ratt.ro/forum/index.php?showtopic=739&st=540

Radu Oltean spunea...

@Lucian.. Mutumesc pentru materiale. Stiam clipul, dar nu stiam locul reamplasarii. Mi-au placut pozele. Ar trebui gasita o solutie (poate chiar chimica_ care sa protejeze si lemnul si sa nu permita aparitia algelor si broastelor. Pe de alta parte placarea exterioara a zidurilor dinspre strada cu marmură neagră e cel puțin kitsch daca n=ar fi de=a dreptul penibilă, caci genul asta de placaje vor cade în scurt timp, iar locul va arăta infect. Ca de obicei, probabil vreo șușanea de-a primăriei