duminică, 8 noiembrie 2009

Berlin 1

Anul asta se implinesc 20 de ani de la caderea zidului Berlinului. S-au scris reportaje in presa din toata lumea, s-au facut manifestatii, ma rog, ce se face in asemenea momente. Deoarece am fost si eu anul asta in Berlin ( in primavara), si daca tot am aflat si citit despre acest oras, vreau sa impart si eu cu voi impresiile mele, facand un scurt istoric al orasului, focusand pe dramaticul secol al 20-lea, pentru ca mai apoi sa incep cu prezentarea unor muzee care mi-au placut (mai toate). Nu o sa intru in detalii. O sa spun ceea ce m-a interesat pe mine..

In evul mediu timpuriu, pe teritoriul mlastinos al viitorului oras existau (cel putin) doua mici localitati separate de raul Spree. Unul din sate se numea Cöllin sau Cölln si se afla pe insula formata de doua brate ale raului. Cealalta localitate - Berlin - s-a dezvoltat in zona ocupata azi de Alexanderplatz si isi avea centrul in jurul biserici Sf. Nicolae (existenta si astazi in micul nucleu medieval - Nikolaiviertel -, in mare parte reconstruit in anii '80). Astazi aceasta biserica din sec al 13-lea este considerata ca fiind cea mai veche din oras. Stanga, ursul negru, stema Berlinului.





Ilustratii ale unui grafician neidentificat, prezentand evolutia zonei din jurul bisericii Sf. Nicolae.

Hanul Zum Nussbaum, considerata, prin traditie, cea mai veche casa din oras ramasa in picioare (până 1945). A fost reconstruită pe același loc in 1986-1987

Langa aceasta biserica se afla si cea mai veche casa a orasului (reconstruita dupa razboi), hanul "Zum Nussbaum" (La Nuc). Probabil, casa e de la sfarsitul veacului 15.
Dupa 1307 cele doua localitati se unesc si orasul devine membru al Ligii Hanseatice. In sec. al 14 Berlinul devine capitala statului Brandenburg, unul din multele state germane ce formau Sfantul Imperiu. (vezi Tezaurul Sfantului Imperiu). Aceste state din cadrul Sfantului Imperiu erau conduse de printi electori (Kurfürst), ce aveau dreptul sa il aleaga pe Imparatul german. Incepand cu mijlocul veacului al 15-lea si pana la 1918, Brandemburgul, cu capitala la Berlin e condus de Casa de Hohenzollern.

Berlinul pe la finele secolului al 16-lea. In centru dreapta,
turlele ascutite ale bisericii Sf. Nicolae

In sec. al 17-lea Marele Elector
Frederick Wilhelm da niste legi foarte misto (Edictul de la Postdam) prin care promoveaza o politica de toleranta si imigratie religioasa. Cu aceasta ocazie, peste 15 000 de hughenoti francezi se stabilesc in zona, jumatate din ei in Berlin. La 1700 aproape 20% din berlinezi erau francezi. In 1701 Berlinul devine capitala regatului Prusiei.
Panorama Berlinului 1n 1790

In timpul domniei lui Frederick Willian I (1713-1740) , zis regele soldat, este introdus serviciul militar obligatoriu si creste nivelul displicinei militare, armata prusaca devenind una din cele mai eficiente si puternice din Europa.

Palatul Regal


Cladirea Arsenalului (Zeughaus), construit pe la 1700,
azi sediul Muzeului de istorie al Germaniei
(Deutsches Historisches Museum)


Berlinul la 1740. Fortificatiile bastionare vor fi construite intai din lemn, apoi din caramida...


Berlinul e fortificat cu bastioane si zid de lemn cu 14 porti. In schimb sub conducerea regelui Frederic cel Mare (1740-1786), Berlinul devine o adevarata capitala a iluminismului. Prieten cu Voltaire a patronat artele si stiintele.

Statuia lui Frederic cel Mare


Cetatea Berlinului pe la 1800

Intrarea trupelul franceze prin Poarta Brandenburg.

In 1806, in timpul razboaielor napoleoniene Berlinul e ocupat de trupele franceze.
Insa in veacul al 19-lea Berlinul devine capitala si centrul economic al Imperiului German. Dezvoltarea e fulminanta. La 1900 orasul e unul din cele mai impozante din Europa si un gigant industrial.

Centrul Berlinului la 1844. clik pt marire

In 1841 regele Prusiei construieste pe o insula a raului Spree o zona dedicata artei si stiintei. Apare astfel Insula Muzeelor , un ansamblu impresionat de edificii inspirate din arhitectura antica si baroca menite a fi depoziatrele colectiilor regilor prusaci.

Proiect al Insulei Muzeelor


Aceste temple ale artei sunt proiectate de doi mari arhitecti berlinezi Karl Friedrich Schinkel si Friedrich August Stüler.

Insula Muzeelor, azi, intr-o ilustratie digitala.

Bode Museum

Vechea Galerie Nationala (Alte Nationalgalerie)





Muzeul de egiptologie din Noua Galerie Nationala (Neue Nationalgalerie).
Desen din sec al 19-lea

Neue Nationalgalerie, azi. Majoritatea muzeelor au fost inchise multi ani, in vederea restaurarii. Unele nu pot fi vizitate nici astazi, colectiile fiind expuse in cele deschise publicului.

Multe alte monumente impresionante din Berlin au fost proiectate de cei doi. La 1900 Berlinul, asa cum il vede Caragiale si cum il cunoscuse cu ani in urma Eminescu e absolut fascinant, cu monumentele, palatele, statuile, bisericile, garile, metroul, muzeele, tramvaiele etajate cu cai sau electrice, fabricile (da, si fabricile aveau arhitectura impresionanta) etc etc. Cred ca imaginile vor spune mai mult...

Palatul regal (Stadtschloss), resedinta regilor prusci. Acest monument spectatculos, ce incorpora si parti din castelul medieval al printilor electori, a fost demolat - in ciuda protestelor vest-germane - de guvernul comunist (era in Berlinul de Est) fiindca nu s-au gasit fonduri a fi restaurat dupa bombardamente .

In plus, pe terenul astfel curatat a fost ridicata de catre conducerea DDR o mizerie de cladire administrativa - Consiliul de Stat (Staatsrat der DDR).

In 2003 cladirea comunista a fost demolata, iar primaria Berlinului a decis reconstruirea vechiului Palat regal, o treaba nu tocmai usoara, dar nu imposibila pentru nemtii astia.
(foto din 1900)


In prezent toata zona e un imens santier. Se vor reconstrui 3 dintre vechile fatade iar interiorul va fi modern. (vedere aeriana de prin 1920)

Palatul si Memorialul imparatului Willhelm I (in dreapta - vezi in continuare)


Memorialul imparatului Willhelm I (Kaiser Wilhelm Nationaldenkmal) ; foto 1900. Afectata grav de razboi, ansamblul monumental nu a mai fost niciodata refacut.


Kaiser Wilhelm Nationaldenkmal

Berlinul catre 1900.

Planul Berlinului la 1908. clik pt marire

Biserica Kaiser Wilhelm pe la 1910 (Die Kaiser Wilhelm Gedächtniskirche). Grav avariata in 1945, o parte din biserica a fost conservata ca ruina.

Statuia lui Otto von Bismark. Se afla odinioara in fata Reichstagului.
Astazi se afla in parcul Tiergarten (fostul parc de vanatoare al regilor).

Cladirea Reichstag-ului pe la 1920. A fost deschis in 1864.


Gara Friedrichstrasse la 1895


O alta imagine a garii si a Friedrichstrasse


Faimoasa gara Anhalterbahnhof din Berlin. Deschisa in aceasta forma in 1880, a fost una din cele mai mari din Europa. Distrusa partial in timpul razboiului, a fost demolata complet in 1960, din motive politice si mai mult sau mai putin obscure (gen, o oferta f buna pentru caramizile din care era construita gara)


Postdamer Platz in 1905. Una din cele mai importante piete si intersectii din vechiul Berlin, a fost aproape rasa de pe fata pamantului in timpul asediului Berlinului. Prin centrul ei a trecut apoi zidul Berlinului iar zona a fost curatata de orice cladiri. Pana in 1989 Postdamer Platz nu mai era decat un maidan traversat de zid.


Bulevardul Unter den Linten (pe sub tei) la 1900


Alexander Platz


Molkenmarket si Spandauerstrasse. 1900.

Aceasta este prima parte a unui articol mai lung. Partea a doua o puteți citi aici! Pentru detalii despre aceste monumente, exista articole pe Wikipedia pentru fiecare monument discutat.

13 comentarii:

Bogdan Beldianu spunea...

Berlinul m-a impresionat foarte mult si abia astept sa ma reintorc acolo . Frumos articol! Astept cu nerabdare episodul 2.

Răzvan Ionuţ Dobrică spunea...

O să consider articolul aceste un cadou de Crăciun. Atât de mult mi-a plăcut!

Romulus spunea...

Morala fabulei?
Peste nemti a trecut buldozerul istoriei, tot s-au ridicat, reconstruind in proportii uluitoare monumente facute praf. Noi, dam cu cazmaua la proprile monumente. Ce a distrus din ignoranta regimul comunist, nu stim sa refacem. Nu am reconstruit nici Teatrul National, nici cladirile din Piata Palatului, nici cladiri pricate la cutremur, nici ansambluri distruse in anii 80. Azi, demolam in continuare.
Pe de alta parte, ma uitam ieri la un documentar despre caderea zidului. Cata perseverenta si constiinta nationala au avut acei oameni, altfel foarte pragmatici si fara nationalism de moda veche, pentru a-si reintregi tara. Noi nu am fost in stare, si nici macar nu am facut o incercare adevarata in acest sens.

Radu Oltean spunea...

@Romulus
Pai d'aia nemtii sunt unici in felul lor. Neamtu-i neamt, oricat de grele ar fi incercarile prin care trece. Du-l in Sahara si iti construieste un Hamburg acolo (si o fabrica de piese pt Audi)! Acu, noi chiar nu trebuie sa ne comparam cu ei, ca nici francezu, nici polonezu si nici macar olandezul nu e neamt! Daramite noi...:)

Dragos Bora spunea...

Jos palaria! Multumesc!

Raiden spunea...

Stadtschloss o sa fie reconstruit partial numai dupa ce termina de demontat Palatul Republicii, fostul sediu comunist RDG-ist.

Am zis demontat, nu demolat, pentru ca efectiv il dezasambleaza.

Au fost germanii capabili sa mentina o ruina precum biserica Imparatului Wilhelm si sa o transforme in obiectiv turistic, si mai mult, sa refaca piata Portii Brandenburg, dupa demolarea zidului Berlinului.

Ce nu se mai pastreaza si nu au fost refacute in stilul initial sunt Alexanderplatz (e plina de blocuri comuniste) si Potsdamer Platz, plina de cladiri futuriste in zilele noastre.

Mi-a placut foarte mult Berlinul, am urcat in cupola Domului de unde am vazut tot orasul, de sus, cum imi place :)

La noi la Bucuresti in veci nu se vor reconstrui Arhivele Statului sau Vacarestii sau Arsenalul Armatei. Nu exista vointa. Fonduri si metode s-ar gasi.

Grădinariu spunea...

M-am jucat şi eu zilele astea pe mapa în care îmi ţin foile cu cursurile la facultate, trasând străzile unui oraş imaginar. Când mă uit însă la planurile unui oraş adevărat, realizez că sunt destul de departe de realitate. :)

iuliana spunea...

printr-un noroc fabulos am reusit sa vad berlinul...cred ca acum mai bine de o luna...mi-as dori ca in viata asta sa ma reintorc acolo...daca mi se parea fabulos, dupa ce am citit ce ai scris tu aici m-am indragostit iremediabil...ai un talent de a face cuiva ziua frumoasa

Iza Oana spunea...

Bravo Radu! Iar ai scris un articol foarte frumos!

ADRIAN spunea...

Frumos, Berlinul trebuie sa fi fost un ors minunat inainte de sfarsitul razboiului. N-am ajuns, din pacate, acolo ...

Mi-a placut comentariul cu Sahara despre nemti :))
Adaptand un banc vechi as zice ca si romanii ar face fata in Sahara. Ei nu ar face o fabrica ci un studiu de fezabilitate despre o promovare turistica iar concluziile ar fi ca trebuie sa importe nisip :))

Vlad Dumitrescu spunea...

Interesant, felicitari pentru comentariu !!!

Anonim spunea...

Pentru cel care spunea ca ar fi posibila reconstruirea ansamblului Vacaresti si Arhivelor statului. Cum oare, pentru Vacaresti, cand au ras si dealul (cel mai inalt al Bucurestilor) si au plantat o odioasa cladire moderna ..Ce-i drept Chinezeasca, sa nu mai existe niciun dubiu ca tabula rasa e definitiva.
E foarte trist, asta e..

Stefan spunea...

Stefan,
Am fost in vizita la Berlin,am locuit la un prieten (fost coleg de
fac.) o luna de zile in 1999.Am facut turul orasului in autobuz etajat,Reichstag-ul era in reconstructzie, am trecut prin poarta
Branderburg,pe Unter den Linde Str.,
pe langa Steua de Aur,etc.,etc.Pentru tot ce am vazut
si pentru ceea ce se relateaza in articolul remarcabil de fatza merita sa vezi sau sa revezi Berlin... felicitari