Castelul de la Brancovenesti

Un castel absolut remarcabil (din fericire bine pastrat) se afla in localitatea Brancovenesti (magh. Marosvécs) din jud. Mures, nu departe de Reghin. De ce se numeste Brancovenesti acest sat de langa Reghin (oras sasesc), cu castel apartinand unor vechi familii nobile maghiare, nu am reusit sa aflu. De fapt cu greu am reusit sa aflu ceva despre istoricul castelului.

Asa..., sa va zic ceva despre castelul acesta deosebit si foarte putin cunoscut.

Pe o terasa inalta deasupra Muresului se inalta o fortificatie romana (Ala nova Illiricorum), apoi in Evul Mediu (sec. al XIII-lea) a existat o cetate inconjurata cu santuri, vizibile si azi. Aceasta cetate a fost, se pare distrusa de marea navalire mongola din 1242.

Inscriptia de deasupra intrarii

Actualul castel a inceput a fi construit in sec. al XV-lea de catre familia nobilului Losonczi Dezsofi. In urmatorii 150 ani proprietarii domeniului se schimba de mai multe ori...

In anii 1527 se fac importante lucrari la castel. In 1610 domeniul apare deja în proprietatea lui Gabriel Bethlen , voievodul Ardealului, preluat apoi de Gheorghe Rakoczi I . Gheorghe Rakoczy al II-lea, ajuns la tronul Transilvaniei în 1648 a donat domeniul format din 5 sate, unui conducător de oşti pe nume Ioan Kemény . În următoarele 3 secole familia Kemény este proprietarul domeniului. Ioan Kemény participă la lupte in Polonia, unde cade prizonier in mainile tătarilor, dar spre norocul lui este răscumpărat. Devine principe al Transilvaniei dar moare într-o bătălie din 1662, iar inamicii lui devasteaza domeniul de la Brâncoveneşti, devastat de altfel şi în timpul răboaielor conduse de Francisc Rákóczi al II-lea (rascoala curutilor).

Portret al lui Ioan Kemeny, principe al Transilvaniei pentru doar 2 ani (1660-1662)

Familia a reconstruit, însă, de fiecare dată castelul. Datorita initiativei ultimului conte purtand acelasi nume ca si stramosul sau-Ioan Kemeny, care in 1926 a invitat in castelul sau 28 dintre cele mai proeminente personaje literare ale timpului, la castelul de la Brancovenesti este fondata asociatia culturala ardelenesca Helikon. Din acest moment, timp de douazeci de ani castelul de la Brancoveni a devenit centrul intalnirilor literare ale scriitorilor ardeleni de limba maghiara dar nu numai.

Imagine istorica din perioada interbelica a fatadei catre valea Muresului

Războiul din 1944 nu a adus mari distrugeri, însă dupa ce familia a fugit de pe domeniu, populaţia a devastat (oare unde am mai auzit scenariul asta?) complet castelul, care după 1945 a devenit azil pentru copii cu handicap psihic sever ( funcţie pe care a păstrat-o până azi ).

Intrarea in castel, cu sant, cu fostul pod mobil si deasupra balconul pe console de piatra

Castelul este de plan patrat, curte interioara si turnuri pe colt, doua mai mari si doua mai mici. Mai multe ferestre au ancandramente in stil Renastere. Deasupra intrarii e construit un pitoresc balcon pe console de piatra, console ce se intalnesc si la etajele turnurilor. Intrarea se face pe partea nordica pe un podet ce traveseaza santul cetatii si care in trecut se putea. Documentele vechi atestă faptul că fosta cetate de veac al XIII-lea, străjuită de şanţurile de pământ a fost protejată de ziduri şi turnuri poziţionate mai jos de platoul pe care se afla castelul. Acestea au fost distruse cu ocazia lucrărilor de reamenajare de după război.

Castelul nu e vizitabil decat la exterior din motive lesne de inteles. Va recomand ca daca vizitati castelul sa refuzati ajutorul vreunui nebun mai "rasarit" dispus sa va "ghideze". Vorbiti cu personalul locului! Va vor ajuta.

Am gasit pe Net o mica fotografie aeriana. Nu e grozava dar da o informatie asupra proportiilor castelului

Urmasii familiei Kemény au reusit recent recuperarea castelului, insa se astepta gasirea unui alt spatiu pentru azil. In parcul din spatele castelului se afla mormintele unor membrii ai familiei si o masa de piatra despre care am gasit informatia urmatoare "...masa de piatră de la castelul Kemény din Brîncoveneşti, unde se întîlneau între cele două războaie cei de la Revista Erdélyi Helikon, tocmai propagând ideea unei literaturi ardelene de limbi şi origini culturale diferite."

Masa - monument despre care nu am reusit sa aflu mai multe. Daca exista vreun cititor din zona, care cunoaste semnificata ei, sa-mi zica si mie...

Castelul Brancovenesti - Marosvecs.
Aquarela de epoca (aprox. 1900)

Nu stiu daca intamplator sau in legatura cu asociatia culturala Ardelaeana Helikon ce a functionat aici in anii interbelici, actiunea din cunoscuta nuvela fantastica a lui Cezar Petrescu, "Aranca, ştima apelor" (CUM?!? nu ati citit-o?!?), se desfasoara la un vechi castel al nobililor Kemeny (nelocalizat clar), in care se vorbeste despre un stramos cavaler Kemeny ucis in luptele cu turcii. In poveste e vorba de un avocat de la Cluj ajuns la un castel ascuns in mijlocul mlastinilor deasupra carora apare fantoma nefericitei domnite Aranka Kemeny. Asta e un super-scurtissim-rezumat iar nuvela e o capodopera.

Foto istorica a castelului de la Brancovenesti

Iata un detaliu din nuvela, gasit pe Net: Într-un castel miraculos, personajul, care relateaza la persoana I, descopera în mijlocul mlastinilor din Ardeal o adevarata biblioteca cu incunabule si cu texte autentice ce indica revelatii oculte: „Manuscrise deasupra carora au licarit, la lumina de opait, calugari în chilii de manastiri, carturari arsi pe rug, slujitori ai cabalei, vraci ai magiei negre, alchimisti cautatori ai pietrei filozofale si ai izvorului de tinerete vesnica”[...] „Nu se afla ce cautasem. Cartile indice si carti oculte. Reîncarnatii, revelatii, magie, magnetism: William Crookes, Leon Denis, Maxwel, Rousel Wallace. Numai în fundul rafturilor, si numai dupa de-am dat la o parte evangheliile spiritiste, am descoperit, înabusite de aceasta invazie mai recenta, tomurile vechi cere facusera faima odinioara a bibliotecii Kemeny. Infoliile batrâne de doua si trei si patru veacuri: editiile dupa care alergi o viata de om. Mi se curma respiratia de emotie, ca vânatorului care-a descoperit, unicul în lume, magica floare de ferega.

Biblioteca castelului de la Brancovenesti

Înfrigurat, coboram cu un vraf în brate, si fara sa-mi mai scutur colbul înecacios de pe haine, desertam cartile pe masa imensa din mijlocul salii, rasfoiam filele, cautam gravurile despre care se stiuse pâna acum ca exista într-un singur exemplar si carora le gaseam perechea înca necunoscuta. Ce lacomie de avar ! Înca si înca... Un Plutarh din 1509 cu semnatura lui Rabelais. Introducere în viata semerita cu o scrisoare autografa si ignorata, a Sf. Francisc din Sales. Carti cu armele principilor Ungariei. Principele lui Machiavelli, cu adnotatii de mâna autorului. O comoara pretuind tot atât, macar cât întreg acest castel cu cele patru mii de jugare de balti, smârcuri si tântari” .

Castelul de la Brancovenesti - stampa din prina jumatate a sec. al XIX-lea

Am folosit ca baza pentru istoria castelului articolul lui Szatmári Tamás tradus de o prietena din Oradea.