sâmbătă, 11 iunie 2011

Despre pileus si boneta frigiana






Din cate cunostem, inca din epoca bronzului, in intregul est al Europei, in Anatolia, Persia si stepele nord pontice si central asiatice s-a raspandit purtarea unor modele de caciuli conice de lana sau piele cu varful ascutit, deseori intors catre fata. Practic, dintre popoarele antice doar grecii, celtii, iberii si etruscii/romanii nu au adoptat purtarea acestor caciuli. In rest, germanicii, neamurile central si est europene, balcanice si apoi in tot Orientul Mijlociu si nordul Marii Negre pana dupa Marea Caspica pot fi identificate variatiuni ale fesului cu varf ascutit. Probabil ca acest model de caciula a fost raspandit de unele din popoarele indo-europene, la inceputul epocii bronzului, fiind eficiente in zonele cu vant si clima aspra (stepa sau montana).
Reconstituirea aproximativa a zonelor din Europa si Asia unde este atestata purtarea (in diverse forme) a caciulilor de tip "boneta frigiana"
Cele mai timpurii imagini ale acestor caciuli le avem de la poparele nomade de origine iraniana: triburile scitice dar si alte neamuri de razboinici calare, traitoare prin muntii si stepele dintre Marea Neagra si Caspica.. Scitii sunt un termen generic pentru triburile de nomazi calare de origine iraniana, ce traiau de la frontierele Europei pana inspre Mtii Altai.

Pentru popoarele anatoliene, precum lycienii, frigienii, bythinienii, troienii, cilicienii, lycaonii si altii, dar si pentru tracii din Balcani, boneta cu varf moale si intoarsa in fata era atat de caracteristica, incat grecii i-au reprezentat intodeauna pe acestia purtand-o. De altfel in iconografia greaca, erau reprezentati ca purtand boneta frigiana, reprezentantii tuturor popoarelor ne-grecesti, cu care acestia aveau contact. De altfel exista teoria cum ca popoarele din sudul Balcanilor (tracii arhaici), din jurul Marii Marmarasi si popoarele din Asia Mica precum frigienii, troienii, bytinienii, dardanii etc. erau strans inrudite (vorbeau limbi asemanatoare?).
Troianul Paris, cel ce va provoca razboiul din epopeea homerica apare intodeauna in operele de arta purtator de fes frigian. La fel, frigianul Ganymede. O dovada ca artistii greci ii vedeau ca fiind neamuri inrudite ca (si) cultura.

De asemenea pentru sciti fesul cu mot era la fel de caracteristic. Este drept ca la sciti caciula are aparatoare de urechi (impotriva vantului, probabil) si se innoda sub barbie, asa cum ne apare pe reliefurile de pe vasele de aur gasite in mormintele de sub kurganele din stepele Ucrainiei si pana in Mtii Altai .
Unele din cele mai vechi imagini cu asemenea fesuri apar in Persia, pe reliefurile de la Persepolis, capitala regatului achemenid, unde sunt sculptati reprezentantii diverselor neamuri ce aduc daruri regelui persan. Printre acestia se remarca sefii sciti, prezentati cu caciuli conice si aparatoare de urechi. Intr-un fel sau altul (preluata de la sciti?) caciula conica va deveni caracteristica si pentru neamurile tracice din care unele o vor duce pana in Asia Mica.



Diverse imagini ale razboinicilor de stepa; sciti. Stanga sus: desen dupa relieful unui vas de aur descoperit intr-un mormant scitic din Ucraina (vezi si fotografia alb/negru din centru dreapta); dreapta sus-desen dupa o tesatura de lana scitica, mijloc stanga: statui persane reprezentand sciti; dreapta jos-statuie de arcas scit din frontonul templului Atenei din insula Eghina (incercare de reconstituire a picturii, realizata de specialistii Muzeului de arheologie din Munchen)

Sciti, in viziunea artistilor greci din sec 5-4 ien. British Museum


Detalii de pe un vas grecesc reprezentand razboinici sciti.(muz Arheo Munchen)

Emisiune filatelica ucrainiana-Scitii



1- Prizonieri parti; 2- capete ale unor statuete de Tanagra cu reprezentari de personaje din Asia Mica (Muz arheo Munchen) 4--Mormantul lui Antiochus I de pe muntele Nemrut (regatul antic Comagene, azi Turcia); 5-Detaliul unei statui de pe muntele Nemrut; capul lui Hercule. 6- Relief din palatul din Persepolis (azi Iran); 7- Detaliu

Mezii si persii aveau de asemenea in portul lor, caciula tuguiata. Imagini cu reprezentari ale nobililor din Iranul antic. Reliefurile provin de la Palatul lui Darius de la Persepolis.
Pictura pe lemn din dr sus provine din Tumului de la Tatarli si reprezinta o lupta intre persi si sciti. Placa de aur prezina un razboinic median (sau mez?)-Tezaurul de pe raul Oxus
Aici un articol tradus din rusa despre imbracamintea antica a persilor

Imagini de razboinici iranieni-persani in arta greaca (citeste acest articol)

Regele persan Darius, dupa pictura unui vas grecesc

Statuie din marmura colorata aflata la Luvru sub denumirea de "Prisonier perse". Poate fi in aceeasi masura si un "prisonier dac", dar nu avem nici o certitudine, deoarece bonetele erau identic figurate de sculptorii greco-romani.

Statueta de Tanagra reprezentand un Eros efeminat (conform inscriptiei) cu boneta frigiana. Desc. in Beotia, cca 200 i.e.n.

Attis - semi-zeu frigian, reprezentat cu boneta caracteristica ce poarta numele poporului sau. Aici, alt link.

Ganymede a fost un print troian devenit semi-zeu. Apare deseori insotit de un vultur ce il reprezinta pe Zeus. Ca toti locuitorii din Asia Mica (Troia e in Asia Mica) e prezentat cu caciula frigiana.

Castor si Polux.Stanga si dreapta jos, statui romane aflate pe dealul Capitoliului-Roma, Dreapta sus, sarcofag roman.



Luptatori participanti la razboiul troian. Vas rosu si figuri negre , sec 5 ien
(Mus. Antik. Munchen)

Paris - statuie romana - British Museum

Paris, statueta de bronz -Muz. de Antik. Munchen



Enea si fiul sau iesind din Troia in flacari. Relief roman. (Imi zice o cunostinta: Stii de ce sunt asa multe sculpturi de daci la Roma? Fiindca romanii ii considerau pe daci stramosii lor...Cum asa? intreb eu, deja banuind raspunsul...Pai, tracii au luptat alaturi de troieni, deci si troienii erau un fel de traci, deci Enea era trac, iar fiindca Enea e stramosul lui Romulus si Remus, iata legatura cu tracii. Dar de ce romanii nu au sculptat traci? De ce au sculptat daci si doar dupa razboiul cu Traian? Eee, n-ai inteles nimic! mi-a spus. Ideea nu e noua, in sensul ca exista teoria cum ca popoarele din Asia mica, precum frigienii sau chiar troienii erau inruditi cu tracii (tracii arhaici de la inceputul epocii fierului); dar a te folosi de ideea asta pt a explica prezenta statuilor de daci de la Roma, e cale lunga. )

Diverse imagini de pe vasele grecesti reprezentand amazoane - femei razboinice. In pofida teoriei (spusa de Herodot) ca tara amazoanelor se afla in Scitia (dupa gurile Dunarii, in stepele din N Marii Negre), nenumarate imagini si multe alte legende antice localizeaza amazoanele ca locuind in Asia Mica, in regatele Anatoliene. De aceea ele sunt prezentate purtand boneta frigiana, "marca" specifica a popoarelor din aceste zone.


Amazoane din Asia Mica cu bonete frigiene in lupta cu grecii; Detaliu de pe un relief de pe Mausoleul din Halicarnas (British Museum)

Amazoane sau femei razboinice persane; Vas grecesc cu figuri rosii (British Museum)

Moneda cu chipul unui rege part (citeste aici mai multe despre Parthia).
Boneta este in acest caz un semn de putere, la fel ca si la dacii de mai tarziu.


Arcul lui Septimiu Sever- Roma. Ridicat in memoria luptelor contra partilor. Reliefuri cu trofee incununate cu bonete parte.
Asemanarea extrem de mare intre reprezentarile partilor si cele ale dacilor a dus deseori la confuzii (vezi jos). Desi sunt practic identici cu imaginea dacilor, pe acest arc de triumf, sunt reprezentati PARTI!

Prizonieri parti de pe arcul de triumf al lui Septimiu Sever. Acestia sunt prizonieri parti!
Pe arcul de triumf sunt prezentate scene din luptele acestui imparat in Partia . Aceasta este o dovada ca acesti razboinici cu bonete sa fie de fapt parti si nu daci. In cazul acestui arc de triumf nu exista spolii (fragmente sculptate recuperate/refolosite de la alte monumente) ci toate elementele din decorul sculptat sunt originale si au legatura cu victoriile imparatului Septimiu Sever impotriva partilor.

Statueta de teracota reprezentand-o pe zeita Bendis (British Museum) sub aspectul zeitei vanatorii Artemis, cu care avea unele asemanari (inrudiri). Cultul lui Bendis a aparut in Atena in sec 5 ien si a fost raspandit atat printre tracii bogati din Grecia cat si printre greci.

Relief reprezentand-o pe zeita traca Bendis. Aspectul ei include o boneta frigiana, (boneta cu care artistii eleni ii reprezenatu pe traci, persi si popoarele anatoliene) si o blana de animal purtata peste peplum.

Orfeu (trac) in iconografia greco-romana e reprezentat intodeauna cu boneta frigiana (traca). Mozaicuri pavimentare originare din Tunisia, Siria, Antiohia-Turcia si (dr jos) catacombele Romei.

Orfeu in diverse alte reprezentari. Mozaic roman sec 2 e.n. in stg, vas grecesc sec. 4 i.e.n. in dr.


1 - imagini ale tracilor, găsite pe vase greceşti:
razboinici peltast- pedestrii traci cu un scut de forma semilunara (pelta-πέλτη)
boneta frigiana, asa cum apare in arta greacă.
6 - Reconstituirea unui razboinic peltast
Fragmente dintr-o placa de bronz ce decora un bogat harnasament . Descoperite intr-un mormant din Grecia. Apar personaje orientale, cu caciula specifica.


La traci caciula are prelungiri lungi peste urechi si aparatori de ceafa. Pe teritoriul tarii noastre a patruns probabil, in timpul migratiilor de la finele epocii bronzului, dinspre est, din stepele scitice. Coifurile getice (de aur si argint) cu ochi apotropaici, mai ales cele doua de aur, par inspirate din aceste tipuri de caciuli conice din blana de oaie cu blana pe exterior(e drept, fara varful indoit in fata).
Nu imi este clar daca aceasta forma de boneta a ajuns la geti si daci dinspre tracii sudici si din Asia Mica sau din nord-est, dinspre sciti.
In marea lor majoritate aceste bonete par facute din pasla de lana, desi uneori, probabil, erau facute, cum am spus mai sus, si din piele de oaie cu blana pe interior sau exterior, avand o singura cusatura pe mijloc, in spate.

Imagini de traci. Stg Sus - Statuie de trac (dac??) din palazzo Altemps din Roma. Moneda macedoneana, reprezentandu-l pe Enea (Cca 424-350 i.e.n.) , statueta de teracota a zeitei Bendis, detaliu din fresca de pe bolta momantului tracic de la Kazanlak. Unul din personaje poarta un coif de traditie traco-macedoneana (vezi mai jos)

Coifuri traco-macedonene din epoca elenistica, inspirate din forma bonetei frigiene, unele din ele copiind fidel o asemenea boneta.

stg - Fresca din templul lui Mithras - Mithreum-ul - de la Dura Europos (azi Siria). Costumele sunt caracteristice unor nobili din Orientul mijlociu (de traditie persana). Dreapta - Statueta de teracota reprezentand un razboinic calare part.



Statui si reliefuri de daci, asa cum apar sculptati de artistii Romei, dupa izbanda lui Traian asupra lui Decebal. Toate aceste sculpturi au decorat Forumul lui Traian. Bonetele apar divers reprezentate, mai inalte sau mai scunde. Pe Marea Friza Traiana (azi pe Arcul lui Constantin) bonetele nu au varful intors inspre fata (stg si dr jos)
La daci, asa cum stim, caciulile cu mot, numite de romani pileus, erau purtate doar de aristocratie. Ele sunt cunoscute in forma simpla, doar din sec. 1 d.Ch. gratie sculpturilor romane. Nu cunoastem forma mai veche a caciulilor getice, singura sursa fiind, asa cum zis mai sus, forma coifurilor traco-getice de metal pretios.


Dacii, asa cum apar reprezentati pe Columna Traiana. Bonetele sunt purtate doar de nobilime si, probabil de clasa sacerdotala(?). Aspectul lor este cunoscut exclusiv din monumentele din epoca traiana. Bonetele (pileus-ul) sunt fara aparatoare de urechi si ceafa si fara motul foarte inalt.
La romani, o asemenea boneta, asemanatoare cea frigiana, era purtata de scalvii eliberati, prin purtarea ei, acestia afirmandu-si libertatea, motiv pentru care a fost adoptatata in sec 18 de catre revolutionarii francezi sub numele de "bonnet de la liberte". Boneta frigiana a ajuns in sec 19 si 20 un simbol al libertatii si independentei si a fost pusa pe stegurile unor state din America de sud. Mai multe cititi aici. si aici.

Un alt personaj purtator de boneta este zeul oriental Mithra, de origine iraniana, ce apare in nenumarate reliefuri, sculpturi si fresce in tot Imperiul Roman. Vesmintele purtate sunt cele specifice nobililor persani iar pe cap poarta nelipsita boneta, ca indiciu al originii sale orientale.

Diverse icoane ale zeului Mithra. Imaginea sa este a unui erou civilizator in lupta cu fortele intunericului. El poarta intodeauna vesminte orientale/persane ca indiciu pentru obarsia sa estica (fata de Imp Roman)

Zeul Mithras in diverse reprezentari romane. Boneta sa nu are nici o legatura cu popoarele din Europa care mai purtau asa ceva. Asemenea bonete se purtau in tot Orientul Mijlociu.
Relief de pe muntele Nemrut din Turcia, reprezentandu-l pe regele Antiochus I al regatului Comagen si zeul Mithra, ambii imbracati in costume orientale somptoase .


O data cu aparitia crestinismului, se raspandeste in arta si tema Nasterii Mantuitorului si a magilor. Conform Evangheliei lui Matei, singura care ii mentioneaza, magii erau niste intelepti-regi, veniti din rasarit, sa se inchine nou nascutului "rege al iudeilor" si sa ii ofere daruri (aur, smirna si tamaie). Evanghelia nu specifica cati magi au fost ci doar numarul darurilor.
"Cuvântul Magii este o latinizare, la plural, a cuvantului grecesc Magos cuvântul (μαγος μαγοι- Magus, derivat la randul sau din limba avestan magâunô, adică casta religioasa în care Zoroastru s-a născut. Termenul se referă la casta preoteasca a zoroastrismului . Ca parte a religiei lor, aceşti preoţi au acordat o atenţie deosebită stelelor, şi au câştigat o reputaţie ca mari astrologi, la acel moment privita ca o ştiinţă. Practicile lor religioase şi utilizarea astrologiei au cauzat derivatele cuvantului Magi şi a dus -printre altele- la termenul modern magic ." pl.), venit din persana veche
sursa Wikipedia

Cei trei magi intr-o reprezentare timpurie, pe un relief al unui sarcofag roman, aflat la intrarea in biserica San Lorenzo fuori le Mura din Roma. In iconografia crestina a primelor secole, magii sunt prezentati in haine persane si cu nelipsita boneta, ca semn al apartenentei la lumea orientala. Sec. 3 e.n.

Alte imagini de arta romana paleocrestina, in care magii sunt prezentati cu boneta persana. Secolele 3-5

Fresca cu sfintii martiri Anania, Misael si Azaria (cunoscuti ca cei trei tineri aruncati in cuptor) pictati intr-o fosta biserica crestina din Egipt, de la Wadi Sarga, sec 6. Desi iudei, cei trei tineri au fost educati la curtea regelui Nabuconodosor, ceea ce explica faptul ca sunt imbracati in stil persan (Bristish Museum)

Aceeasi sfinti, Anania, Misael si Azaria in cuptor, asa cum au fost pictati in catacombele din Roma.


Cei trei magi in fata lui Irod. Fresca din veacul 5 din biserica Santa Maria Maggiore din Roma. Magii sunt imbracati precum satrapii persani.


Detaliu de mozaic din biserica Santa Maria Maggiore din Roma.


Detaliu de tesatura egipteana de inspiratie crestina din sec 4. (British Museum)


Cei trei magi. Mozaic din basilica Sant Appolinare Nuovo din Ravenna, realizat in jur de 526. Detaliu din scena Maria si copilul inconjurat de ingeri.
Magii poarta costume ale unor nobili persani iar forma bonetei lor nu are absolut nici o legatura cu dacii, asa cum au afirmat unii "pasionati". Este vorba de o asemanare, o coincidenta. Desi, cum am incercat in articol sa demosntrez, exista o origine oarecum comuna pentru toate aceste caciuli, dar este complet fortat sa atribui dacilor toate imaginile antice ce reprezinta bonete de acest tip. In lumea partilor si ai persilor boneta era la fel de caracteristica precum era la daci. Si este vorba de un cu totul alt spatiu cultural.
Pileus-ul nu era caracteristic numai dacilor, in acel mozaic e vorba de vesminte ale unor "intelepti din RASARIT", rasarit fata de Iudeea, deci dinspre Persia,dacii nu au nici o legatura cu acele fesuri, asa apar magii reprezentati in mai multe mozaicuri, reliefuri si picturi din mileniul intai.


Nici Strumfii nu sunt daci, desi poarta boneta frigiana!!! :-))
Atentie!! Majoritatea fotografiilor imi apartin. Nu vreau sa le vad pe nici un alt site/blog fara aprobarea mea. Un mesaj e suficient si e ff civilizat!
Preluat de pe http://daco-getica.blogspot.com/

31 de comentarii:

Giovanni il romeno spunea...

Văd că... insişti. Iată câteva opinii diverse alor tale :
http://vimeo.com/20446774
http://vimeo.com/20409317
http://vimeo.com/19825698
http://vimeo.com/19619887
... tu continui să induci în eroare lumea. Nu-ţi ajunge că Zamolxe ţi-a dat „un semn” ??? Păi tocmai tu vrei să asiguri „asistenţă istorică” unor oameni mânaţi de bune intenţii apropos de strămoşii noştri ??? ... chiar vrei să ... aprofundez ???

Eugenia spunea...

Are ceva falic aceasta boneta.
Cred ca soldatul parea erect in fata inamicului.

altblogromanesc spunea...

Dar pe Chiesa del Santissimo de langa columna lui Traian sunt reprezentati daci? Ma refer la statuile din jurul cupolei.

Radu Oltean spunea...

@Abracadabra
Dupa o scurta cautare am constat ca acolo sunt statui baroce de ...sfinti. daca erau antice ar fi stiut. daca erau inspirate din cele antice (precum sunt dacii din Piazza S maria del Popolo) s-ar fi vazut...

Eugenia spunea...

Mai grav este daca inamicului ii placea.

Victor spunea...

Poate au vizitat Cappadoce?

Adrian Secui spunea...

Cum ???! Strumfii nu sunt daci ?

Compass spunea...

Wow, cate informatii.

istorie adevărată spunea...

Nu vreau să cad în mreaja dulce-amăruie a înflăcărării dacomanilor sau în marasmul lînced al latiniştilor. Dacă vrem să aflăm adevărul nu trebuie să punem accent pe anumite amănunte ale problemei şi să le omitem deliberat pe celelalte. Basilica Sant' Apollinare Nuovo din Ravenna, provincia Emilia-Romagna, e fără îndoială una din cele mai impunătoere şi bine conservate monumente ale antichităţii. Ea se află în Italia, pe teritoriul vechiului Imperiu Roman, dar nu are lagătură cu acesta. Construcţia ei a avut loc în perioada dominaţiei gote în peninsula Italică, sub domnia lui Theodoric cel Mare. Citez:"Magii poarta costume ale unor nobili persani iar forma bonetei lor nu are absolut nici o legatura cu dacii.". Această axiomă cu pretenţie de adevăr absolut este mai mult decît răutăcioasă. Goţii nu au venit din Persia, ci prin Dacia. Ei nu au luat legătură cu perşii, ci cu dacii. Ei nu cunoşteau portul perşilor, ci pe al dacilor. Să-şi fi imaginat ei cum ar fi arătat o bonetă persană, sau au reprodus una de dac, cu care erau dealtfel familiari. În fotografia prezentată pe blog, informaţia e trunchiată. În ea sînt înfăţişaţi doar cei trei magi. Amănuntul care face diferenţa nu ni se arată. În spatele magilor care aduc daruri, se află mironosiţele. Ele, ca să păstrez logica autorului blogului, nu poartă costume tradiţionale romane, italice sau persane, iar asemănarea cu maramele şi portul ţărnesc românesc nu are absolut nici o legatura, fiind absolut întîmplătoară. Vezi imaginea pe http://www.flickr.com/photos/blackbri91/2944976934/

Radu Oltean spunea...

@Istorie adevarata
daca gotii au traversat Dacia (dar si alte tari), iar unii dintre ei au ajuns sa aiba importante functii in Italia, nu inseamna ca erau obsedati de daci. Precum am aratat in articol, nu doar in acel mozaic magii sunt prezentati ca niste satrapi persani ci in toate reprezentarile de epoca. Era o icoana standard care se folosea deja de mult timp in tot imperiul roman. De ce sa o fi schimbat crestinii doar fiindca Teodoric cel mare era got iar stramosii lui trecusera odinioara prin Dacia??????

Radu Oltean spunea...

In problema femeilor care ii aduc omagiu lui Isus pornesti de la o premisa falsa (nu-s mironosite, apropo). Ca e musai ca acel mozaic sa aiba legatura cu spatiul nostru si Dacia. Ca e musai ca stramosii nostrii de acu 1500 ani se imbracau la fel sau ff asemanator cu cei de azi...Nimic mai fals.
Ideea e ca acele femei sunt imbracate dupa traditia romana tarzie-bizantina! Din acele tipuri de vesminte vor evolua dupa anul 1000 alte tipuri de mode feminine care acelea la randul lor vor influenta moda populara din zona Balcanilor (incl Serbia si Bulgaria). Dar asta se va intampla tarziu, dupa sec 13. Mai ales vesmintele imperiale, de imparati si imparatese pe care taranii le vor vedea in bisericile medievale ortodoxe(=cu picturi in stil bizantin) vor influenta costumul popular. SI NU INVERS... ADICA MODA POPULARA DACICA SA INFLUENTEZE PE CEA ITALO-BIZANTINA!!!! Contrazice-ma cu argumente solide!

istorie adevărată spunea...

Portul înseamnă identitate culturală. Portul înseamnă continuitate. Este flatant pentru ţărăncuţele de astăzi să afle că ele sînt păstrătoarele unei tradiţii milenare care, de fapt, este un kitsch ieftin al unei mode domneşti vremelnice. Probabil stră-străbunicile noastre dădeau mai bine cu sapa ştiindu-se îmbrăcate ca nişte mici domniţe.

istorie adevărată spunea...

Este trist să vedem istoria naţională scrisă de cărturari străini. Dar acesta este adevărul. Ştim despre daci şi geţi din surse romane şi greceşti. Dacă strămoşii noştrii foloseau scrisul pe tăbliţe de lemn, piei de animale sau alte suporturi perisabile, sînt puţine şanse să găsim în viitor ceva. Piatra, metalele neferoase şi lutul ars sînt ideale pentru mesajele care răzbesc prin milenii. Deşi existau cioplitori în piatră, artizani în aur, argint şi olari iscusiţi, nici unii, nici ceilalţi nu au lăsat nimic scris. E foarte probabil ca, pe teritoriul locuit de daco-geţi, scrisul să fie necunoscut sau interzis ca practică. Nu avem astfel acces la o sursă directă. Practic, nu ştim nici ce fel de limbă vorbeau. Dar sîntem învăţaţi că limba şi portul lor a dispărut. Aceasta este dată ca o certitudine. Dacă sînt jefuit de un individ cu cagulă, cum reuşesc să-l identific la poliţie dintr-un grup de suspecţi? Dacă nu ştim nici un cuvînt în limba dacilor, cum sîntem siguri de dispariţia ei? Toate popoarele care au trecut sau rămas peste Carpaţi au lăsat urme lingvistice şi vestimentare. A existat o vreme a grecismelor, latinismelor, slavismelor, maghiarismelor, turcismelor etc. Inclusiv astăzi, limba noastră este asaltată de termeni de origine englezească. Timpul a sedimentat şi debarasat balastul. Timpul a impus sau exclus cuvinte, dar nu o limbă şi un port întreg!
Este interesantă harta în care arăţi aria de răspîndire a căciulilor asemănătoare pileusului purtat de daci. O arie mai mare de şăse mii de km. în diametru. Impresionant! O arie care putea fi străbătută de populaţiile migratoare de păstori. Asemănarea portului dintre aceşti păstori nu este întîmplătoare. Şi nu este singura. Există şi o asemănare lingvistică. Trecem prea uşor peste istoria neoliticului european care începe în zona Balcano-Danubiano-Carpatică. Apariţia agriculturii europene este legată de acest spaţiu. Explozia demografică şi migrarea către teritoriile ocupate de vînătorii-culegătorii sporadici care populau continentul la acea dată are legătură cu acest spaţiu. Nu avem mărturii lingvistice de acum şapte mii de ani. Dar avem această probă a timpului, care este judecătorul suprem în comparaţie cu grămăticii cancelariilor străine care ne povăţuiesc că vorbim un arlechino lingvistic moştenit de la toţi vîntură-lume care s-au perindat peste Carpaţi, care spune că românescul apă se regăseşte în persanul âb [ اب ] şi sanscritul aapa [ आप ]. Evident, pentru un latinist este mult mai simplu să spună că au transformat un schimonosit aqua, iar limba şi portul strămoşilor a fost dat uitării de o populaţie isterizată de a asimila cît mai mult şi cît mai repede din preţioasa civilizaţie romană. Urmăriţi aşa-zisa romanizare care a avut loc în Peninsula Italică. Dacă nu ar fi limba italiană literară, iar fiacare italian ar vorbi pe dialectul lui, nu s-ar înţelege unii cu alţii! Este identic cu încercarea de a înţelege un aromîn ce spune pe limba lui. E imposibil! În schimb, graiurile vorbite în jurul Carpaţilor nu sînt dialecte, ci regionalisme, ceea ce face ca un oltean să se poate înţelege lesne cu un moldovean fără a fi nevoie să se vorbească în limba literară. Această omogenitate arată o continuitate lingvistică mult mai mare de două milenii.
Despre originea germanică a goţilor nu ne vorbesc sursele contemporane lor, ci un manuscris medieval găsit de călugări germani pe teritoriu german. Cît este istorie adevărată, cît este istorie falsificată? Eu nu ştiu ce limbă vorbeau goţii, dar Jordanes, got de origine, scrie în Getica despre originea comună a goţilor şi geţilor. Pentru cărturarii germani, bineînţeles, Jordanes nu ştia ce spune, dar cum explică ei dispariţia geţilor odată cu apariţia goţilor şi inexistenţa urmelor lingvistice germanice în teritoriile stăpînite de ei?

istorie adevărată spunea...

La adresa http://cimec.wordpress.com/tag/muzeul-romanatiului/ e un exemplu milenar de port popular care arată o continuitate în spaţiul Carpatin. Ni se spune că civilizaţia paşnică şi egalitaristă a neoliticului a dispărut fără a lăsa urme materiale şi lingvistice. Depinde de noi dacă vrem să ne lăsăm îndoctrinaţi în continoare sau să încercăm să găsim adevăratele urme ale identităţii noastre!

Radu Oltean spunea...

@Istorie
Sa stii ca iti inteleg frustrarea fata de saracia izvoarelor istorice cu privire la istoria straveche a spatiului asta. Dar nu iti vei satisface nevoia de informatii acceptand fara discernamant teoriile protocroniste si nationaliste (gen Nap. Savescu).Spui: "Depinde de noi dacă vrem să ne lăsăm îndoctrinaţi". Cine crezi ca conspira pentru a te indoctrina pe tine? Crezi ca toata lumea incapand cu grecii si romanii de acu 2000 de ani si continuand cu europenii de azi, toti conspira ca ne ascunda noua (urmasii verzi ai dacilor) MARELE ADEVAR...

Radu Oltean spunea...

@Istorie a.
Nu e trist ca istoria stramosilor e scrisa de carturari straini. Despre celti si gali, tot de la romani stim. Nu amesteca neoliticul cu getii si dacii. Nu ai idee ce mult inseamna 1000 de ani. Iar intre de Ganditorul de la Hamangia si Decebal sunt 3000 de ani diferenta. Timp in care au disparut popoare si au aparut altele, complet diferite. Istoria nu e asa simplista. Agricultura nu a aparut in zona Balcani-Carpati ci in Anatolia (Turcia). E drept ca foarte curand (zeci de ani) s-a raspandit si pe aici. Se stie suficient despre limba dacica (nume de localitati, ape, oameni) ca sa stim sigur ca nu era inrudita cu greaca si latina. Uite aici un articol mai vechi de-al meu, sub pseudonim: http://daco-getica.blogspot.com/2010/09/limbile-indo-europene-si-de-ce-traian.html

Radu Oltean spunea...

Exemplul "milenar" de port din Muzeul Romanatilor ne arata ca exista o reactie unitara in toata Europa si Asia in fata frigului. Aceea de a iti face cojoace din piele de oaie si de a le decora cu modele cusute. E ceva profund omenesc si nu e specific vreunei NATII sau vreunui POPOR.
Despre goti exista multe alte surse contemporane lor si inainte si dupa Jordanes!! Se cunoaste cat de cat limba (mai bine ca a dacilor)si obiceiurile lor si nu au nici o legatura cu dacii sau getii. Jordanes ii "confunda" intentionat pe goti cu geti, din motive politice. Pe vremea lui getii disparusera, dar ramasesera in legenda iar tipul a speculat asta. E o discutie complexa aici...
Spui: "Această omogenitate arată o continuitate lingvistică" Nu exista asa ceva. Limba este foarte mobila si isi schimba forma la cateva generatii sub influenta unor factori exteriori. Continuitate perfecta exista doar sub un bol de sticla izolat perfect de exterior. Incearca sa mai citesti si carti scrise de specialisti, nu doar speculatiile unor entuziasti nationalisti si amatori. Nu o spun cu dispret si rautate. Din randul tinerilor dacologi (furiosi si inflexibili; ) au aparut istorici foarte seriosi!!

Secui Adrian spunea...

http://farm8.staticflickr.com/7278/6907095508_b7979dcb44_c.jpg

Din ce inteleg, din descrierea din josul imagnii este vorba de o secventa de la Columna Antonina care reprezinta germani. Eu zic ca poti extinde aria purtatorilor de pileus si peste zonele locuite de triburi germanice.

Anonim spunea...

pai mai baiatule destept ce esti. dupa tine frigienii au avut ca port caciula dacilor. ok. pai cata istorie ai invatat tu si cum ai invatat-o daca imi spui ca traco- macedonieii au copiat caciula frigiana??? pai conform tuturor izvoarelor istorice din lume, chiar si acelea care nu vor dacii buricul pamantului, tracii au trait inaintea frigienilor si atunci mi se pare de bun simt sa admiti ca de fapt frigienii au luat portul de la traci care, chiar daca iti place sau nu, au avut printre ei si dacii.

Anonim spunea...

mai draga baiatule esti total in intuneric. ar trebui sa mai citesti istoria chiar si aceea care nu recunoaste dacii drept buricul pamantului pentru ca si acolo vei vedea ca TRACII existau inaintea frigienilor si ca de fapt dacii si getii faceau parte din acest maret si imens trib. obiceiurile tuturor erau aceleeasi ca si traditiile. ei, tracii nu au plecat sa cucereasca lumea ci sa o colonizeze, sa o destepte, sa o invete adevata cunostinta. faptul ca dai lumii aceleasi explicatii false despre daci, e traba ta, pentru ca nimeni nu pretinde mai mult de acolo de unde nu exista nimic, dar ca amesteci mestesiugit perioadele istorice si popoarele este de ras, mai cu seama ca pana si elita recunoaste ca tribul tracilor era aici. ar mai fi o intrebare de bun simt pe care oricare ar trebui sa si-o puna: de ce ar fi imprumutat dacii caciula frigiana?? erau ei supusii frigienilor?? au plecat ei la frigieni si au copiat caciula?? NU.

Radu Oltean spunea...

Stimata doamna/domnisoara
Daca imi aduceti surse solid documentate ca am facut afirmatii gresite, va rog sa mi le trimiteti (va dau adresa de email, in caz ca hotaram acest lucru). Imi pare rau in caz in care am spus prostii incorecte stiintific si istoric. O sa corectez daca imi trimiteti materialele cerute...

Anonim spunea...

Din ce material erau confectionate caciulile dacilor?

Radu Oltean spunea...

Probabil din postav sau pasla. Probabil ca existau si de piele de oaie, precum caciulile taranesti

Anonim spunea...

Radu,

Esti sigur ca pe arcul lui Severus nu apar dacii?
Nici macar in scenele de lupta cu Armenii?
Ce materiale ai studiat inainte de a face aceasta afirmatie?
Daca o sa primesc rapuns o sa scriu de ce sunt daci pe arcul lui Severus.

Radu Oltean spunea...

Buna ziua
Boneta nu este caracteristica doar dacilor!!! Pe arcul lui SSeverus nu-s daci fiindca e vb de un razboi contra partilor. Scrie pe arc! Pileus aveau si germanicii...In plus, pe reliefurile mici de pe arc apar barbari cu pileus de alta forma (mai inalta) si diferit imbracati decat dacii de pe sculpturile de epoca traianica. In plus dacii nu au ce cauta figurati acolo fiindca in afara de cativa amatori entuziasti români, nimeni nu a mai avut aceasta idee "patriotica". Cate lucrari despre imaginea barbarilor in arta romana ati citit? Stiti ca exista anumite stereotipii si clisee in aceasta arta, vis a vis de aspectul barbarilor? Care sunt comune mai multor neamuri care nu au legatura unii cu altii. Astept argumentele dvs. Cu interes sincer...

Anonim spunea...

ce parere aveti despre teoria ca stramosii tracilor au venit, prin teoria migrarii din sud-est, din Africa de astazi? Daniel

TheDacians spunea...

CU.GET, IN.ŢEL.E.GETI, GE.TA, RA.SARE, RA.PUS = SUPAR .... pot continua... titanii au vrut sa lumineze lumea...experimentele genetice...dar urmasii lui Enlil/Zeus au dorit sclavi... de unde stia einstein de RA.ZA = lumina + timp... tot ce stie lumea de bine si a dus la progres a plecat d'acia!

Manolo spunea...

Domnule Radu Oltean...
Dvs. întrebati aici cine si cît de mult s-a citit dar dvs. umblati cu informatii la jumatate sau incomplete pt. a sustine ceea ce eu numesc Nationalism German.Pe Colonna Antonina din Roma care se mai numeste si Coloana lui Marcus Aurelius avem prezentarea razboiului împotriva Marcomanilor si mai mult de jumatate din ele reprezinta si razboiul împotriva Sarmatilor.Dupa cum vedeti în fotografie ceea ce scrie jos este eronat deoarece in fostul imperiu Roman Germania era o regiune geografica nedefinita ca hotar începînd la nord de Alpi sau la Dunare si fara granita la nord in care traiau si alte triburi necunoscute. De aceea vorbim de limbile Indo-Europene (preferate de istoricii Mondiali) si nu de limbile Indo-Germanice (preferate de "istoricii" germani).Inca o dovada este si faptul ca Biblia lui Wulfila (Ulfila) a fost gasita de germani în Germania si declarata ca autentica si ca ar fi fost scrisa între anii 311-383 si precum ca, Gotii au aparut peste noapte din noapte.In acest context se ignora faptul ca Imperatorul Roman Caracala î-si omara fratele (motive politice) si interzice folosirea numelui lui ,Geta, în tot imperiul iar denumirea de get fiind foarte apropiata de numele fratelui ucis este si aceasta interzisa si curios este, ca exact dupa aceasta perioada apar si Gotii...numai asa pe linga spus.Se pare ca si alte popoare vor sa-si construiasca sau reconstruiasca Istoria...Deci daca dvs cititi asa de mult ar trebui sa va întrebati? exista in matematica numai + sau exista si - !Daca cauti raspunsul vor începe întrebarile.A crede în tot ce scriu altii si ignorînd pe altii înseamna ca esti lobiist si impartialitatea ta e dusa pe Dunare si de altfel si credibilitatea va ramîne de dorit.

Unknown spunea...

Poate ne ajuta sa ne clarificam putin asupra caciulii dacice, adaugand inca o piesa la acest puzzle. http://danielroxin.blogspot.ro/2014/04/ia-uitati-ce-frumusete-taran-roman.html
si
https://www.youtube.com/watch?v=i_-dvNQQpas

Unknown spunea...

Uff ! Dumnezeule ! Ce balimaci - ”Daniel Roxin”, ”Dacia preistorică” și alte tromboane naționalist-pășuniste (pe care le-ar fi agreat și ”Căpitanul”).

Grigore Alexandrescu
„Slava strămoșească pe strămoși cinstește;
În zadar nepotul cu ea se fălește,
Cînd e, cum se-ntîmpla, un om de nimic.”

Le comte de Montesquiou consent à adresser la parole au maréchal Lefebvre :
- Quel dommage que vous ne puissiez citer, comme nous, quelques ancêtres...
La réponse fuse :
- Dans ma famille, Monsieur, c'est moi qui suis l'ancêtre...

Nimeni nu are temei să afirme „Sînt mîndru că sînt…” – orice nație, trib, comunitate doriți. DOAR TRIBUL NAȚIA, COMUNITATEA poate judeca ce valoare avem fiecare și în funcție de asta SĂ DECIDĂ DACĂ MERITĂ SĂ FIE SAU SĂ NU FIE MÎNDRĂ DE NOI. De obicei persoanele care se ”curcănesc” cu asemenea declarații sînt tocmai cele ce n-au făcut nici un bine comunității.

Secui Adrian-Iulian spunea...

Salut Radu.
Pun mai jos un link cu portretul lui Lodovico Aloisius Gritti, diplomat venețian în slujba lui Soliman I. Barbă de dac, pileus dacic, tot tacâmul. Dac adevărat, ce mai.
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/72/Lodovico_Gritti.jpg