marți, 3 iunie 2008

Statuia lui Mihai Viteazul - Bucuresti

Toată lumea o ştie. E în centru, la Universitate, stai cu spatele la ea când aştepţi troleibuzul. Probabil că nu prea te mai uiţi la ea, deşi a fost recent curăţată de rapănul adunat pe bronz de câteva decenii bune. E poate cea mai frumoasă statuie în stilul clasic al veacului 19 din Capitală. Şi poate nu ştiaţi dar e şi cea mai veche statuie reprezentând o personalitate, care s-a ridicat în oraş.

Puţini cunosc istoria ei, aşa că m-am gândit să mă documentez şi să v-o spun şi vouă.
Într-o perioadă în care România (Principatele Unite) făceau eforturi în a-şi redescoperii identitatea şi istoria, românii au hotărât să ridice un monument, demn de o capitală europeană. Ideea era mai veche. Încă din paşopt, revoluţionarii doriseră ridicarea a trei statui în Bucureşti. Lui Mihai Bravu, Gheoghe Lazăr si lui Tudor Vladimirescu. Îm 1865, la Primăria Bucureştilor se discută realizarea unei statui ecvestre a voievodului. Antrepenorul francez Alfred Godillot (vezi articolul Hala Unirii) era partener al Primăriei şi fusese conactat în vederea realizării unor amenajări şi modernizări edilitare.

În aceeaşi perioadă maiorul Papassoglu şi Bolintinenu prevedeau realizarea unui proiect grandios şi cam utopic la Mănăstirea Mihai vodă (cam ruinată la acel moment). Proiectul cuprindea o amenajare complexă a dealului Mihai vodă şi construirea unui mausoleu romantic pentru păstrarea craniului lui Mihai Viteazul şi o statuie.

Alfred Godillot propune şi el realizarea unei statui ecvestre a voievodului, mai ales că avea relaţii în Franţa şi îl cunoştea bine pe sculptorul Albert-Ernest Carrier-Belleuse. Discuţiile între Primărie, Ministerul Lucrărilor Publice, Comitetul Amicilor Bellelor-Artelor, Godillot, Carrier Belleuse au ca rezultat finalizarea în 1873 a statuii care este adusă de la Paris la Bucureşti împreună cu soclul de marmură, fiind a doua statuie publică din Bucureşti şi prima ecvestră. Documentarea i-a fost trimisă sculptorului de către A. Odobescu şi Th. Aman.

Ministerul Lucrărilor Publice se va adresa apoi, tot în acea perioadă, Societăţii Amicilor Bellelor-Arte pentru a hotărî locul de amplasare a noii statui a voievodului. Mulţi ar fii dorit la Mihai Voda, pe deal. Carol doreşte, însă, aşezarea statuii în faţa Palatului Universităţii.

Adevărul e că la acea vreme Bucureştii nu prea aveau statui publice cu excepţia statuii de marmură a spătarului M. Cantacuzino de la Colţea (nota bene - e cea mai veche din oraş!!), opera lui Storck şi a unui kitschuleţ de serie în P-ţa Sf. Gheorghe reprezentând-o pe Artemis.
Statuia lui Mihai Viteazul fost dezvelită pe 8 noiembrie 1874 în piaţa din faţa Academiei (Universităţii) în prezenţa familiei domnitoare, a membrilor guvernului, a corpului diplomatic, a Mitropolitului Nifon, a primarului, a unui numeros public. S-au rostit alocuţiuni de la balconul Universităţii, pline de patriotism, s-a subliniat că este prima statuie ridicată de români şi dedicată unui mare erou naţional. După dezvelire militarii au defilat, au dat onorul şi s-au tras salve de artilerie. Pe seară, la Palat, s-a dat o recepţie...

Dezvelirea statuii fusese amânată 7 luni din cauza presiunilor diplomatice datorate guvernelor de la Viena şi Istanbul care vedeau în această statuie un act de independenţă (ceea ce şi era). Diplomaţii şi ofiţerii turci, aflaţi în Capitală considerau că ridicarea unui monument dedicat unui mare duşman al otomanilor e o jignire la adresa puterii suzerane. România era incă sub suzeranitate otomană. De asemenea presa vremii afirma că şi Austro Ungaria ar fii impotriva organizării de festivităţi dedicate celui ce i-a bătut pe unguri...9 luni a fost amânată dezvelirea, motiv pentru care au avut loc şi mişcări studenţeşti de stradă (provocate de opoziţia liberală).

Schelele statuii lui Mihai Bravu. Foto de C. Popp de Szathmari - 1874
Statuia fusese comandată sculptorului şi pictorului francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse (1824-1887). Acesta, foarte apreciat în epocă, realizase o mulţime de sculpturi ce decorau diverse monumente arhitecturale din Franţa. În 1870 mai realizase două statui ecvestre pentru Argentina şi Chile. Statuia Gen. Manuel Belgrano din Buenos Aires are un cal foarte asemanator cu al lui Mihai Viteazul.
Stînga- Statuia Bernardo O'Higgins - Santiago de Chile (Chile), mijloc - Statuia gen. Manuel Belgano - Buenos Aires (Argentina); remarcati asemanarea cu calul lui MV din Bucuresti
dreapta- Albert-Ernest Carrier-Belleuse (1824-1887). Sculptură de A. Rodin

Semnatura lui Carrier-Belleuse pe dreapta statuii

Locul statuii lui Mihai nu e unul oarecare. Pe acel loc, încă din veacul 16 se afla Mănăstirea Sf. Treime. Această mănăstire a fost rectitorită de Şerban Cantacuzino care împreună cu fratele
său C-tin Cantacuzino înfiinţează prima Academie de la Sf. Sava (1680), numită astfel de popor de la faptul că era închinată bisericii Sf. Mormânt sau a Domnului Savaot. Domnul Savaot este o romanizarea a ebraicului "Elohei Tzvaot" adica "Dumnezeul armatelor" din cer (stelele si luna), de pe mare (toate vietatile din mare si de pe pamant) - informatie primita de la un cititor...

Suprapunerea pe poza din satelit (mersi GoogleEarth!) a principalelor edificii medievale existente încă în prima jumătate a sec. al XIX-lea
(după planul Borroczyn-1847)

La început de sec. al XVIII-lea, Brâncoveanu reclădeşte biserica şi Academia. În 1778 Alexandru Ipsilanti reconstruieşte din nou clădirea Academiei din cadrul mănăstirii.
În 1818 învăţatul ardelean Ghe. Lazăr deschide aici şcoala academicească de ştiinţe filosoficeşti şi matematiceşti în limba română.

Singurele fotografii cunoscute ale bisericii Sf. Sava. În stânga e un detaliu al unei panorame realizată de L. Angerer în 1856 de pe acoperişul Teatrului Naţional. E foarte valoroasă deoarece pe nordul bisericii se vede şi Academia Sf. Sava. În dreapta e tot un detaliu dintr-o poză panoramică a lui C. Popp de Szatmary făcută din turnul Colţei. Noua Academie (Universitatea) e nou construită iar biserica îsi trăieşte ultimile zile.

Acum ştiţi de ce se află pe acolo şi statuia lui G.Lazăr.
Între 1848-1870 se dărâmă toate clădirile mănăstirii, ultima fiind şi biserica ce apare stingheră în două fotografii (vezi mai sus). Pe locul vechii Academii se construieşte actuala Academie (azi Universitatea), ceva mai mică ca azi şi nemansardată, după proiectul arh. Alexandru Orăscu.

Clădirea nou construitei Academii. Desen de epocă. Remarcaţi parcul din faţă, ce va deveni pentru un timp prima grădină botanică din Capitală.
După Teatrul Naţional construit cu puţin înainte (1852) era a doua mare clădire din Bucureşti. O a treia va fii Hala Mare.

De-a lungul Academiei s-a taiat un bulevard foarte lat numit atunci B-dul Academiei dar care ţinea doar cât ţinea şi clădirea. De abia în anii 80 ai veacului 19 se va prelungii către Cişmigiu numit fiind apoi Bdul Elisabeta. Datorită lăţimii acestui bulevard, a nou construitei statui şi a balconului Academiei, pe aici se organizau majoritatea parăzilor şi defilărilor bucureştene.
Statuia a fost construită foarte aproape de locul unde s-a aflat altarul bisericii Sf. Sava, nefiind chiar pe locul altarului, aşa cum s-a crezut. D-l arheolog Panait mi-a arătat pe unde s-au identificat resturi ale vechilor ziduri cu ocazia unor săpături mai vechi. Am auzit, tot de la dl Panait că ar exista o intenţie de a se marca temeliile vechii biserici în pavajul actual. Ar fii mişto!

Aşa că trecătorule prin staţia de troleibuz, să ştii sub picioarele tale se află zidurile brâncoveneşti ale unei faimoase biserici la vremea ei. Şi probabil, nenumărate schelete ale cimitirului mănăstiresc. În spaţiul din jurul statuii (ulterior şi a lui G. Lazăr şi Heliade Rădulescu) a fost amenajată prima grădină botanică din oraş, dotată cu 2 sere şi copaci rari. Statuia a văzut multe de pe soclul ei în cei 134 de ani.

Gravura (dintr-un jurnal de epocă) infăţişeaza defilarea Reg. 13 Dorobanţi prin fata Domnitorului Carol, la revenirea acestei unitati de la Plevna (ianuarie 1878)

În sepembrie 1877 sunt aduse 3 tunuri otomane capturate de vânători în cursul luptelor de la Griviţa. Domnitorul, aflat pe front în Bulgaria, hotărăşte să fi aşezate la statuia lui Mihai Viteazul. Festivităţile prijeluite de această ocazie sunt prezidate de regina Elisabeta (gravura de mai sus). Un an mai tarziu, în ziua de 8 octombrie 1878, la mai puţin de un an de la căderea Plevnei, se organizează intrarea solemnă a trupelor române în Bucureşti. Carol depune o coroană de flori la statuia lui Mihai Viteazul. Sunt aduse 12 din cele 64 de tunuri capturate de la turci în timpul Războiului de Neatârnare, fiecare tras de 4 cai. Cele două tunuri vor flanca timp de mulţi ani statuia, până în 1916, când Bucureştii sunt ocupaţi de trupele germane însoţite de armate bulgare şi turceşti. Turcii işi iau tunurile înapoi. Probabil cu acea ocazie este distrus şi frumosul gard din fier forjat ce înconjura statuia.

Î
n 1881, cu ocazia încoronării lui Carol I ca rege al României proaspăt independente (10 mai), se organizează o mare paradă a breslelor. Regele şi regina privesc de lângă statuia lui Mihai Viteazu defilarea celor 43 de care simbolice (am văzut pe undeva niste litografii cu acest eveniment, dar nu mai stiu unde)
Imagine panoramică din Universitate către statuie în anii de după Războiul de Neatârnare. Remacaţi în stânga spatele palatului Suţu iar în spatele statuii serele primei grădini botanice din oraş

Diverse imagini ale statuii reproduse din cărţile poştale de dinainte de 1916

Statuile a doi mari oameni de cultură l-au flancat în scurt timp pe aprigul şi războinicul voievod. În 1881 este dezvelită statuia lui Ion Heliade Rădulescu, realizată de sculptorul italian Ettore Ferrari (tot el l-a făcut şi pe Ovidiu din Constanţa) iar în 1886 este dezvelită statuia lui Gheoghe Lazăr, operă a marelui sculptor român Ion Georgescu

În noiembrie 1918 familia regală se întoarce la Bucureşti, de la Iaşi, în timp ce la Alba Iulia fusese proclamată unirea Ardealului cu România. Prilej de mare entuziasm pentru bucureşteni după chinuitorul război. Regele Ferdinand şi regina Maria, însoţiţi de generalul Berthelot şi alţii sunt primiţi cu pâine şi sare la intrarea în oraş şi parcurg călare drumul până la statuia lui Mihai Vodă unde primesc defilarea trupelor.

Regele Ferdinand I şi pe Principele Carol, cu ocazia unei parade de 10 Mai , în perioada 1920-1924, paradă care se ţinea de regulă în faţa statuii lui Mihai Viteazul

Imagini ale zonei în perioada interbelică. Schibări majore din această periodă nu prea sunt. Doar în timpul războiului a fost bombardat corpul principal al Universităţii apoi fiind refăcut.

Fanfară la statuia lui MV în 24.07.1941. Fotografia este luată de pe blogul lui Alex Gâlmeanu şi detalii mai multe despre aceasta poza aici


În legătură cu acea legendă urbană că iniţial această sculptură ar fii fost a statuii Ioanei d’Arc..

E o prostie uriaşă scornită de nişte ignoranţi care nu pot deosebii o armură de veac 15 de una de sfârşit de 16. Armura voievodului e foarte bine documentată (francezii nu ar fii gresit niciodata) şi nu există nici o îndoială că a fost de la început concepută a fii Mihai Viteazul.
Deşi legenda are o umbră de adevăr, dar legat de cal şi nu de Mihai. În atelierul lui Belleuse exista o machetă a unei statui a Ioanei d'Arc. Iar forma şi atitudinea calului din acea machetă se pare că a fost folosită atât la Mihai Viteazul cât şi la statuia
Gen. Manuel Belgrano din Buenos Aires, aşa cum mai spus-o mai sus...

Statuia lui Mihai Viteazul în anii 50. Detaliu dintr-o fotografie de epocă
Astăzi idioţii de la primărie au făcut un jeg de amenajare în jurul statuii, cică să mascheze lămpile care luminează statuia. E atât de urâtă chestia aia că nu am cuvinte!! Peste buzunarele alea de beton au mai pus şi câteva bucăţele de glie înierbată, cică să acopere betonul. Iarba aia s-a uscat instant , ulterior s-a mai şi scurs iar betoanele se văd ca dracu.

În plus, alti imbecili au tras un semn de circulaţie uriaş care este betonat zdravăn şi foarte vizibil exact în faţa (uşor stânga) statuii lui Mihai. Ditamai stâlpul ar trebui urgent mutat de acolo în afara razei vizuale alui Mihai Viteazul căci poate se enerveaza (dacă nu facut-o deja) şi vă treziţi cu o bardă voievodală în cap!! (asta ar fii visul meu fantastic).

39 de comentarii:

Raiden spunea...

Statuia revitalizata a fost reinaugurata de Videanu si primarul Romei. Maxima mandrie. Pacat de stalpul ala pus fix langa statuie. Nu mai poate fi pozata cum trebuie.

Corpul central al Universitatii a fost refacut in mod execrabil de comunisti, frontonul e absolut banal. Deh, avea deasupra lui o acvila incoronata, iar pe basorelief nici nu stiu ce era reprezentat. S-a pastrat totusi basorelieful de pe corpul din spate, din fericire.

Radu Oltean spunea...

Da, era misto fatada Universitatii inainte de bombardament. Nici eu nu stiu cine a facut statuile din fronton si nici ce reprezentau. Frontonul dinspre Arhitectura e interbelic (parca Paciurea e implicat dar nu-s sigur).Bine macar ca a fost refacuta in anii 50. Ai vazut ce a patit Teatrul National...
Niste vulturi faini se mai pastreaza la cupola spitalului Coltea.

Vladimir Agrigoroaei spunea...

apropos de Universitate, nu ne arăţi (dacă ai) şi nişte imagini de dinainte de ridicarea facultăţii de istorie?

Mădălin spunea...

1. Mihai Viteazul este corect
2. Fragmente din basorelieful de pe frontonul Universităţii se păstrează în curtea Muzeului Storck
3. În noiembrie 1918, familia regală nu s-a întors în Bucureşti de la Alba Iulia, ci de la Iaşi, ÎN TIMP CE la Alba Iulia se proclama unirea Transilvaniei cu vechiul Regat.

Mădălin spunea...

Excelent articolul, şi mare păcat de cum e amenajat azi spaţiul...

Radu Oltean spunea...

Madalin
Multumesc mult pentru atentionari. O sa corectez si o sa ma duc sa fotografiez si statuile de la Muz. Storck de care habar nu aveam (de statui nu de muzeu). Orasul asta nu inceteaza sa ma surprinda si sa faca sa ma minunez...

Mădălin spunea...

puteţi corecta şi "o armură de veac 15 de una de sfârşit de 17" - e vorba de 16 defapt, v-a scăpat fără să vă daţi seama :)

Valentina spunea...

sLegenda urbana - documentata - spune ca armura si chipiul nu sunt facute de Albert Ernest Carriere de Belleuse. Ai vazut statuia din spate? Nu ti se pare ca Mihai Viteazu are talia prea supla pentru un barbat? Picioarele scurte si subtiri... Este un corp de barbat usor efeminat.

Radu Oltean spunea...

valentina
Daca ai fii studiat o armura (un pieptar mai precis), indiferent de secol(15-17) ai fii observat ca sunt extrem de bombate peste piept si inguste in talie. De fapt talia "vine" la pieptare mai sus de talia anatomica. De aceea apare iluzia la orice costum de cavaler/soldat medieval sau din Renastere ca are talia mult prea subtire. iar costumul este corect documentat. Am vazut multe (vreo 5) statui ale Ioanei d'Arc si intodeauna e imbracata conform epocii in care a trait (armura de inceput de veac 15).

Valentina spunea...

E posibil sa ai dreptate. Eu am citit un articol care demostra exact contrariul. Demostratia se baza pe proportiile corpului, pe fizionomia lui Mihai Viteazu si pe un asa-zis scandal din epoca care a fost musamalizat. Daca nu ma insel erau citate cateva documente inedite acolo. De aceea am crezut aceasta ipoteza, si inca o mai cred... Pentru ca o armura poate fi realizata fara prea mare dificultate. Orice statuie poate fi modificata, diferentele ramanand aproape insesizabile.

Daca te intereseaza...articolul a fost scris prin 2000 de Ruxandra Dreptu - istoric de arta, de la MNAR.

Valentina spunea...

Si sa nu uit...felicitari pentru blog. Cred ca este unul dintre cele mai bune bloguri pe care le-am vazut pana acum.

Radu Oltean spunea...

Mersi pentru felicitari. Imi pica bine.
Chiar as fii interesat despre acel articol de care-mi spui. Eu am citit altceva in cartea Ioanei Beldiman "Sculptura franceza in Romania (1848-1931)". Ceva de genul ca " in atelierul lui Belluse era o macheta de ipsos a unei statui a Ioanei d'Arc, statuie ce a fost luata ca model ca pozitie a calului". Poate si ca o vaga atitudine a calaretului desi atitudinea lui MV e data de barda din mana STANGA si nu cred ca Ioana tinea spada in stanga. sau poate avea vreo flamura. Oricum ar fii sunt prea putine congruente. as vrea sa vad argumentele pro.

Valentina spunea...

O sa caut articolul, il scanez si ti-l trimit. Din pacate se gasesc foarte putine informatii despre sculptura monumentala din spatiu public din Romania. Eu caut de cativa ani informatii despre Monumentul Lahovary facut de A. Mercie.

Radu Oltean spunea...

Exact!
cauta cartea Ioanei Beldiman scoasa de editura Simetria scoasa in 2005. Eu am gasit-o la Bookfest. Sunt 2 volume cu o tinuta de exceptie. Poate o veti gasi la toamna la Targul Gaudeamul sau cautati-le sediul. Cartea e foarte documentata si trateaza inclusiv statuia lui Lahovary.

Valentina spunea...

Am citit cartea Ioanei Beldiman. Se gaseste la Libraria Eminescu. Am citit si Petre Oprea "Incursiuni în sculptura românească sec XIX şi XX". Am vrut sa-mi fac licenta pe statuie din spatiul public...dar nu am gasit suficiente iformatii. Chiar daca am facut alceva, inca mai caut si ma intereseaz foarte mult subiectul.
M-am hotarat sa-mi scriu dizertatia de masterat despre statuile din Bucuresti din ultimii ani (dupa Revolutie). Si o sa fac probabil si o trecere in revista a ceea ce s-a facut pana acum. De data asta nu am de gand sa mai dau inapoi din cauza lipsei de informatii.

Uite cum ti-am transormat blog-ul in chat. Scuze..

Radu Oltean spunea...

nu-i problema.Vezi ca am adresa de mail la inceputul blocului sau pe site-ul meu de prezentare www.historyarts.ro
scrie-mi acolo si mai vorbim. Mi se pare foarte interesant un studiu despre sculptura monumentala post 90.

Roy spunea...

"...numită astfel de popor de la faptul că era închinată bisericii Sf. Mormânt sau a Domnului Savaot".

Domnul Savaot este o romanizarea a ebraicului "Elohei Tzvaot" adica "Dumnezeul armatelor" din cer (stelele si luna), de pe mare (toate vietatile din mare si de pe pamant.

Radu Oltean spunea...

@Roy
Iti multumesc foarte mult pentru explicatie. O sa razi dar oricat am cautat pe Net explicatia cuvantului Savaot nu am gasit-o. Cuvantul aparea intr-o gramata de de texte ale tot felul de bigoti dar nici unul nu explica ce inseamna. Sunt convins ca multi habar nu au (cum nu am avut nici eu) dar il folosesc asa, in mod traditional. Multumesc inca o data...

Anonim spunea...

http://antiqbooks2000.blogspot.com/search/label/Engravings

add spunea...

mai, foarte misto postul si blogul in general, dar ai o reala problema cu verbul "a fi".

sper sa nu mi-o iei in nume de rau.

Radu Oltean spunea...

@add
Da, ai dreptate. La primele postari mi-a intrat -aberant- in reflex sa scriu fii in loc de fi. Nu inteleg de ce. Atrage-mi atentia puctual sa corectez. Nu ma supar, dimpotriva...

Mădălin spunea...

Abia acum am vazut c-ai scris aici ca statuia lui MV e cea mai veche din bucuresti. Si-atunci spatarul de peste bd.Bratianu ce-o zice ?
Sau Karl Storck, ce crezi ca murmura acolo-n barba, hihihi ?

Anonim spunea...

RADU,cea mai mare profanare a statuii lui Mihai Viteazul s-a petrecut de ceva vreme.Treceam prin spatele statuii,observand ca cineva a pus sub cal ,scuza-ma de expresie "rahat"-balega de cal,acoreind-o cu o bucata de celofan.Rusine celor ce fac aceste profanari.NU cred ca a observat multa lume,insa trebuie sesizata Polita,Ministerul de Cultura ,etc.Cred ca sunt destule camere video in zona astefl incat sa-l fi surprins pe cel ce a comis aceasta tampenie.

Dominique spunea...

You wrote :
"Alfred Godillot propune şi el realizarea unei statui ecvestre a voievodului, mai ales că avea relaţii în Franţa şi îl cunoştea bine pe sculptorul Albert-Ernest Carrier-Belleuse. Discuţiile între Primărie, Ministerul Lucrărilor Publice, Comitetul Amicilor Bellelor-Artelor, Godillot, Carrier Belleuse au ca rezultat finalizarea în 1873 a statuii care este adusă de la Paris la Bucureşti împreună cu soclul de marmură, fiind a doua statuie publică din Bucureşti şi prima ecvestră. Documentarea i-a fost trimisă sculptorului de către A. Odobescu şi Th. Aman."

The french foundry is Val d'Osne (Paris- Osne-le-Val in Haute-Marne) who realised a lot of monuments in the world.
A. Godillot was an shareholder of this factory.
It is important to zomm on this economic history.

Radu Oltean spunea...

@Dominique
Thank you very
much for this information!

dan spunea...

http://images.google.com/hosted/life/l?q=romania+source:life&prev=/images%3Fq%3Dromania%2Bsource:life%26start%3D72%26hl%3Den%26sa%3DN%26ndsp%3D18%26tbs%3Disch:1&imgurl=8fdbd8e0d2a53462

Trimit acest link in ideea ca poate va intereseaza. Il postez aici, desi nu e un comentariu la subiect, ci doar pentru ca nu am stiut unde sa il trimit d-lui Oltean. Cu stima, si rugamintea de a-l sterge indata ce il primiti Dan Clinci

art spunea...

@dan
Mersi mult Dan, dar iti dai seama ca stiam de arhiva Life!

Anonim spunea...

va trimit un link in loc de comentariu
http://www.mediafax.ro/social/oprescu-vom-incepe-lucrarile-la-prima-parcare-subterana-in-zona-pietei-universitatii-5451426
Fara cuvinte, domnilor!

Mădălin spunea...

Exact cum ma asteptam, cineva imi confirma ca acu 2 zile muncitorii au dat peste ziduri medievale la universitate... si ca au inceput sa le distruga !!!
Haideti sa luam atitudine in al 13-lea ceas

Skirtos spunea...

Salut, Radu! Felicitări pentru blog! Studiez fotografia și m-ar interesa sa aflu dacă nu cumva aceasta statuie este cea mutata lângă Palatul Parlamentului, în parcul Izvor? Mersi mult!

Radu Oltean spunea...

@Skirtos
Bineinteles ca e vorba de aceeasi statuie. A fost mutata provizoriu pana la finalizarea constructiei unei parcari subterane.

Dan Ardelean spunea...

Cam multe abateri de la gramatică, domnule bloger!Reflexul justificativ nu este credibil. Mai curând,cred că totul vine dintr-o stăpânire precară a gramaticii române - chestiune nu tocmai onorantă pentru oricine se încumetă să scrie pentru public.De altfel, şi eroarea iniţială, potrivit căreia familia regală ar fi revenit în Bucureşti venind de la Alba Iulia, demonstrează scăpări pardonabile pentru un bloger, dar deloc scuzabile pentru oricine încearcă să dea altora lecţii.Şi încă o nelămurire: de ce toate comentariile trebuie să fie aprobate?!...

Radu Oltean spunea...

@Ardelean
Greseli, fiindca scriu "la prima mana". Nu am timp sa corectez...
Oamenii nu s-au plans. Oamenii inteligenti bineinteles. mai apar cidati carora le pute totul...
Nu stiu cu ce ocazie am scris despre venirea familiei regale de la Alba Iulia la Buc. Adu-mi aminte.
sau mai bine lasa.
Imi selectez comentariile (rar) fiindca exista nebuni pe net, care injura spurcat, asa aiurea...

dan ardelean spunea...

notorietatea lui belleuse în procedeul"prelucrării" statuilor este recunoscută chiar de muzeul rodin!

"Carrier-Belleuse était devenu un spécialiste dans l'art de transformer ou de combiner ensemble des moulages d'oeuvres existantes, faisant naître ainsi de nouveaux groupes de personnages sans grand effort. La paresse, on le sait, est la mère de l'invention.
Rodin s'inspira de cette méthode et cet apport important de son séjour chez Belleuse marquera une partie importante de sa production".

Rodin/Carrier-Belleuse extrait de www.musee-rodin.fr

aşa că indignarea protocronistă cu privire la statuia lui mihai viteazul ar trebui domolită - asta pentru cine nu consideră adevărul doar un accesoriu nesemnificativ.

Carmen spunea...

Felicitari pentru blog, domnule Oltean. Minunata si rarisima pasiunea pentru istorie, monumente, pentru corectitudinea informatiilor si varietatea conexiunilor pe care le faceti intre teme, subiecte, surse de informare...
Nu va faceti prea mari probleme pentru micile "poticneli" in utilizarea corecta sau eleganta a limbii. Departe de a le amenda, departe de a minimaliza necesitatea corectitudinii limbajului utilizat pentru un public larg, nu cred ca va poate acuza nimeni de greseli frecvente sau majore in situatia data: am inteles ca scrieti direct, fara corecturi si prefer sa citesc mai multe texte postate rapid decat foarte putine si foarte "elaborate". Inca o data, felicitari.

Anonim spunea...

A-s dori sa stiu daca acea statuie cu mihai viteazul se mai afla in bucuresti pentru ca in giurgiu de ceva vreme a aprut una identica si nu stiu daca este una si aceeasi

Radu Oltean spunea...

@Statuia din Giurgiu e o copie. Daca ai fi dat o cautare ai fi gasit usor aceasta informatie. Eu am gasait-o in 5 min, dupa ce am primit comentul tau. Mda, interesant!!!

Adriana C. spunea...

Interesant articol! Aveți unul dintre cele mai interesante bloguri pe care le-am citit până acum. Ce părere aveți despre mutarea statuilor de la Universitate în parcul Izvor și despre noul decor din jurul statuii? Adriana C.

Radu Oltean spunea...

Adriana C-Am o parere prosta despre mutarea statuilor, despre faptul ca nu au fost reasezate pe acelasi loc, ca Piata formata in jurul lor a fost prost amenajata, fara respectarea proiectului initial si muulte altele...