Castelul de la Brancovenesti

Un castel absolut remarcabil (din fericire bine pastrat) se afla in localitatea Brancovenesti (magh. Marosvécs, germ. Wetsch) din jud. Mures, nu departe de Reghin. De ce se numeste Brancovenesti acest sat de langa Reghin (oras sasesc), cu castel apartinand unor vechi familii nobile maghiare, nu am reusit sa aflu. De fapt cu greu am reusit sa aflu ceva despre istoricul castelului.

Asa..., sa va zic ceva despre castelul acesta deosebit si foarte putin cunoscut.

Pe o terasa inalta deasupra Muresului se inalta o fortificatie romana (Ala nova Illiricorum), apoi in Evul Mediu (sec. al XIII-lea) a existat o cetate inconjurata cu santuri, vizibile si azi. Aceasta cetate a fost, se pare distrusa de marea navalire mongola din 1242.

Inscriptia de deasupra intrarii

Actualul castel a inceput a fi construit in sec. al XV-lea de catre familia nobilului Losonczi Dezsofi. In urmatorii 150 ani proprietarii domeniului se schimba de mai multe ori...

In anii 1527 se fac importante lucrari la castel. In 1610 domeniul apare deja în proprietatea lui Gabriel Bethlen , voievodul Ardealului, preluat apoi de Gheorghe Rakoczi I . Gheorghe Rakoczy al II-lea, ajuns la tronul Transilvaniei în 1648 a donat domeniul format din 5 sate, unui conducător de oşti pe nume Ioan Kemény . În următoarele 3 secole familia Kemény este proprietarul domeniului. Ioan Kemény participă la lupte in Polonia, unde cade prizonier in mainile tătarilor, dar spre norocul lui este răscumpărat. Devine principe al Transilvaniei dar moare într-o bătălie din 1662, iar inamicii lui devasteaza domeniul de la Brâncoveneşti, devastat de altfel şi în timpul răboaielor conduse de Francisc Rákóczi al II-lea (rascoala curutilor).

Portret al lui Ioan Kemeny, principe al Transilvaniei pentru doar 2 ani (1660-1662)

Familia a reconstruit, însă, de fiecare dată castelul. Datorita initiativei ultimului conte purtand acelasi nume ca si stramosul sau-Ioan Kemeny, care in 1926 a invitat in castelul sau 28 dintre cele mai proeminente personaje literare ale timpului, la castelul de la Brancovenesti este fondata asociatia culturala ardelenesca Helikon. Din acest moment, timp de douazeci de ani castelul de la Brancoveni a devenit centrul intalnirilor literare ale scriitorilor ardeleni de limba maghiara dar nu numai.

Imagine istorica din perioada interbelica a fatadei catre valea Muresului

Războiul din 1944 nu a adus mari distrugeri, însă dupa ce familia a fugit de pe domeniu, populaţia a devastat (oare unde am mai auzit scenariul asta?) complet castelul, care după 1945 a devenit azil pentru copii cu handicap psihic sever ( funcţie pe care a păstrat-o până azi ).

Intrarea in castel, cu sant, cu fostul pod mobil si deasupra balconul pe console de piatra

Castelul este de plan patrat, curte interioara si turnuri pe colt, doua mai mari si doua mai mici. Mai multe ferestre au ancandramente in stil Renastere. Deasupra intrarii e construit un pitoresc balcon pe console de piatra, console ce se intalnesc si la etajele turnurilor. Intrarea se face pe partea nordica pe un podet ce traveseaza santul cetatii si care in trecut se putea. Documentele vechi atestă faptul că fosta cetate de veac al XIII-lea, străjuită de şanţurile de pământ a fost protejată de ziduri şi turnuri poziţionate mai jos de platoul pe care se afla castelul. Acestea au fost distruse cu ocazia lucrărilor de reamenajare de după război.

Castelul nu e vizitabil decat la exterior din motive lesne de inteles. Va recomand ca daca vizitati castelul sa refuzati ajutorul vreunui nebun mai "rasarit" dispus sa va "ghideze". Vorbiti cu personalul locului! Va vor ajuta.

Am gasit pe Net o mica fotografie aeriana. Nu e grozava dar da o informatie asupra proportiilor castelului

Urmasii familiei Kemény au reusit recent recuperarea castelului, insa se astepta gasirea unui alt spatiu pentru azil. In parcul din spatele castelului se afla mormintele unor membrii ai familiei si o masa de piatra despre care am gasit informatia urmatoare "...masa de piatră de la castelul Kemény din Brîncoveneşti, unde se întîlneau între cele două războaie cei de la Revista Erdélyi Helikon, tocmai propagând ideea unei literaturi ardelene de limbi şi origini culturale diferite."

Masa - monument despre care nu am reusit sa aflu mai multe. Daca exista vreun cititor din zona, care cunoaste semnificata ei, sa-mi zica si mie...

Castelul Brancovenesti - Marosvecs.
Aquarela de epoca (aprox. 1900)

Nu stiu daca intamplator sau in legatura cu asociatia culturala Ardelaeana Helikon ce a functionat aici in anii interbelici, actiunea din cunoscuta nuvela fantastica a lui Cezar Petrescu, "Aranca, ştima apelor" (CUM?!? nu ati citit-o?!?), se desfasoara la un vechi castel al nobililor Kemeny (nelocalizat clar), in care se vorbeste despre un stramos cavaler Kemeny ucis in luptele cu turcii. In poveste e vorba de un avocat de la Cluj ajuns la un castel ascuns in mijlocul mlastinilor deasupra carora apare fantoma nefericitei domnite Aranka Kemeny. Asta e un super-scurtissim-rezumat iar nuvela e o capodopera.

Foto istorica a castelului de la Brancovenesti

Iata un detaliu din nuvela, gasit pe Net: 

Într-un castel miraculos, personajul, care relateaza la persoana I, descopera în mijlocul mlastinilor din Ardeal o adevarata biblioteca cu incunabule si cu texte autentice ce indica revelatii oculte: „Manuscrise deasupra carora au licarit, la lumina de opait, calugari în chilii de manastiri, carturari arsi pe rug, slujitori ai cabalei, vraci ai magiei negre, alchimisti cautatori ai pietrei filozofale si ai izvorului de tinerete vesnica”[...] „Nu se afla ce cautasem. Cartile indice si carti oculte. Reîncarnatii, revelatii, magie, magnetism: William Crookes, Leon Denis, Maxwel, Rousel Wallace. Numai în fundul rafturilor, si numai dupa de-am dat la o parte evangheliile spiritiste, am descoperit, înabusite de aceasta invazie mai recenta, tomurile vechi cere facusera faima odinioara a bibliotecii Kemeny. Infoliile batrâne de doua si trei si patru veacuri: editiile dupa care alergi o viata de om. Mi se curma respiratia de emotie, ca vânatorului care-a descoperit, unicul în lume, magica floare de ferega.

Biblioteca castelului de la Brancovenesti

Înfrigurat, coboram cu un vraf în brate, si fara sa-mi mai scutur colbul înecacios de pe haine, desertam cartile pe masa imensa din mijlocul salii, rasfoiam filele, cautam gravurile despre care se stiuse pâna acum ca exista într-un singur exemplar si carora le gaseam perechea înca necunoscuta. Ce lacomie de avar ! Înca si înca... Un Plutarh din 1509 cu semnatura lui Rabelais. Introducere în viata semerita cu o scrisoare autografa si ignorata, a Sf. Francisc din Sales. Carti cu armele principilor Ungariei. Principele lui Machiavelli, cu adnotatii de mâna autorului. O comoara pretuind tot atât, macar cât întreg acest castel cu cele patru mii de jugare de balti, smârcuri si tântari” .

Castelul de la Brancovenesti - stampa din prina jumatate a sec. al XIX-lea

 

Am folosit ca baza pentru istoria castelului articolul lui Szatmári Tamás tradus de o prietena din Oradea.

Curtea interioara. Foto trimisa de Alex (multumesc!)

La fosta Opereta

Amicul Raiden de la Rezistenta Urbana mi-a dat o poza facuta catre P-ta Natiunilor Unite, pe care am alaturat-o unei imagini din anii '30 ale aceleasi zone. Un - atunci si acum - interesant, chiar daca unghiul nu este exact acelasi.

Cariera de creta de la Basarabi-Murfatlar

Cand te duci la mare, ultima localitate inaintea intrarii in Constanta se numeste Valu lui Traian. Este numele popular dat unui val de pamant ce traverseaza Dobrogea de la Dunare la mare. In zona intrarii in Constanta valul este foarte vizibil pe stanga, fiind taiat de sosea exact in dreptul salupei "parcate" pe dreapta. Care-i treaba cu acest val?

Nu este din vremea lui Traian, nici macar roman nu este. A fost construit in veacul al 10-lea, pe vremea cand Dobrogea (numita Paradunavon in epoca) redevenise provincie (thema) bizantina. Au existat 3 valuri construite in zona cea mai ingusta dintre Dunare si mare (intre Axiopolis-Cernavoda si Constanteia-Constanta). Valurile urmau valea Kara-su (apa neagra in turca) vale pe care astazi se afla Canalul Dunare-Marea Neagra si care in trecutul istoric era chiar navigabila, de la Dunare si cel putin pana in zona Megidia de azi. Cel din urma fiind cunoscut de istorici ca valul mare de piatra. Scopul lui? A mai stopa invaziile de prada a razboinicilor din nord si est si de a functiona ca granita fortificata in stilul limes-urilor romane.

Reconstituiri al valurilor dobrogene. De-a lungului Valului de Piatra (jos-stanga si dreapta) se aflau cateva castre de pamant si lemn, foarte putin cercetate, unde locuiau taranii-graniceri
(reconstituire facuta pe baza discutiilor cu arheologul Petre Diaconu)

Pentru construirea valului cu zid de piatra s-au deschis mai multe cariere de-a lungul vaii Carasu. Pe teritoriul actualei localitati Basarabi-Murfatlar nu s-a gasit calcar exploatabil. In schimb dealurile din zona erau de creta naturala, fragila dar usor de exploatat. Blocurile de creta puteau fi usor taiate cu joagare si tarnacoape.
Astfel in dealul de creta cel mai apropiat de val s-a deschis o cariera, candva in ultimul sfert al veacului al 10-lea.

Reconstituire (mai veche) a carierei de la Basarabi-Murfatlar

DESCOPERIREA ANSAMBLULUI RUPESTRU

In iunie 1957 in cariera moderna de creta se faceau puscaturi in stratul de steril in ideea de a marii frontul de exploatare. Asa a fost descoperita prima bisericuta, numita de arheologi B1. Anuntati imediat arheologii au stopat exploatarea in zona. Santierul arheologic era condus de Ion Barnea si Virgil Bailciulescu secondati de Petre Diaconu, Adrian Radulescu si Radu Florescu. Sunt descoperite pe rand bisericute sapate in masivul de creta, pline de graffiti-uri extrem de interesante, urme de locuinte, morminte, galerii. Si bineinteles mai multe vechi bazine de exloatare a cretei.

Fotografii istorice din timpul excavatiilor la vechea cariera

(dupa I.Barnea, V.Balciulescu)

Bazin de exploatare (dr) si blocuri de creta ramase nedesprinse din masiv

Descoperirea e uimitoare! Si extrem de valoroasa deoarece ofera indicii despre o epoca foarte putin cunoascuta. Ca urmare a degradarii rapide a sitului, dupa 1960 se iau masuri de restaurare-consolidare, iar deasupra pantei dealului incepe construirea unui edificiu de beton menit a proteja ansamblul.
Din lipsa de fonduri proiectul e abandonat. Astazi monumentul este acoperit partial de cladirea de beton, partial de un urias sopron de lemn, schimbat in 2007 la insistentele disperate ale arhitectului Mihai Opreanu, de la Inst. de Arhitectura Ion Mincu. Situl se afla in administrarea Muzeului de arheologie din Constanta si nu este deschis publicului datorita fragilitatii sale.
Pentru descrierea fiecarei bisericute in parte studiati site-ul Patzinakia aici.

Constructiile din beton (in dreapta) si de lemn (in stg) ce protejaza situl. Jos - imagine a sopronului vechi si putred ce a fost inlocuit in 2006 (sus)

Reconstituire a carierei de la Basarabi-Murfatlar cu localizarea ansamblurilor rupestre

Imagini exterioare ale carierei

CARIERA SI MANASTIRE

Fiind un monument atat de special si unic in peisajul din tara noastra, ansamblul rupestru a trezit interesul multor specialisti care au formulat diverse ipoteze, prezentate succint aici de Vladimir Agrigoroaei.

Chiar daca nu de la inceputul deschiderii exploatarii, insa putin dupa aceea, se pare ca

se aduna la Basarabi un grup de calugari care par sa lucreze impreuna cu localnicii la extragerea cretei. Calugarii par a fi veniti din teritoriul ocupat azi de Bulgaria sau sunt influentati de crestinismul de acolo. Variantele despre cum a ajuns cariera de creta sa devina manastire asemenea cu cele din Cappadocia sunt multe. E greu de spus cu certitudine.
Graffiti-urile sunt foarte numeroase, cele mai multe fiind legate de cultul crestin. Nenumarate cruci de diverse forme si marimi, inscriptii in slavona veche, imagini umane si animaliere cu incarcatura de asemenea religioasa: porumbei, sfinti, scene liturgice, foarte naiv reprezentate, istoricii chinuindu-se deseori sa identifice scenele.

Bisericuta B2 aflata pe acoperisul actual al "masivului Peninsula". Aceasta bisericuta s-a prabusit candva. Astazi nu se mai pastreaza decat podeaua si 1 m de elevatie.


Interiorul bisericutei B4, cea mai mare si cu arhitectura cea mai complexa din ansamblu

Paraclisul (camera laterala) a bisericii B3. In podea se afla sapata o comunicare cu biserica B4. In aceste spatii se afla sapate si morminte.

Imagini din complexul de galerii E, aflat in extrema vestica a sitului.

Intrarea in complexul de galerii E. Restaurarea acestoui ansamblu a fost oprita si pana astazi se mai vad fiarele menite sa consolideze absida bisericutei de aici

Morminte cu orientare crestina descoperite in cavourile C1
(dupa I.Barnea, V.Balciulescu)

In plus apar foarte multe incizii ce par a nu avea legatura cu crestinismul. Nenumarati cai in galop, cerbi, dragoni impletiti, pasari, rar calareti, motivul tintarului sau al labirintului. De asemenea s-au descoperit mai multe inscriptii cu litere runice. Desi nu au fost traduse decat partial de un savant bulgar ce le atribuie proto-bulgarilor (asiatici), inscriptiile runice au pus mari probleme istoricilor. Trebuie spus ca alfabete runice au fost mai multe in acea perioada. In afara runelor scandinave, cele mai cunoscute si folosite pana in evul mediu, in spatiul caucazian si al Asiei Centrale au mai existat diverse alfabete runice folosite de goti, bulgari, pecenegi, varegi-rusi, maghiari.

Grafitti de cai

Inscriptie cu caractere runice asiatice, inscriptie slavona, stea, dragoni spiralati

Relief in creta din colectiile Muzeului de arheologie din Constanta. Descoperit in 1992. Este cea mai complexa lucrare provenind la Basarabi si nu imi prea este clar UNDE a fost descoperita! E atat de diferita de TOT ce s-a gasit acolo. Desi pare a avea legatura cu arta bulgara din epoca.
(multumiri MINAC)

Cruce, pasare si inscriptie cu rune asiatice

Cai si "tintar" pe peretii bisericutei B2

Cal si calaret pe fatada exterioara a "masivului Peninsula"

Inca de la inceput arheologul si istoricul Ion Barnea a atribuit multe din aceste grafiiti-uri unor grupuri de vikingi ce calatoreau de la sau catre Constantinopol, conform ideii ca aici ar fi trecut faimosul drum de la "varegi la greci". El a adus ca argument, printre altele, si un cunoscut desen reprezentand o corabie ca fiind un drakar scandinav.


EPOPEEA CNEAZULUI SVIATOSLAV AL KIEVULUI
(pe scurt)
Citind acum cativa ani istoria campaniei la Dunare a cneazului Sviatoslav al Kievului, m-am gandit ca acestia ar fi putut trece si pe la Basarabi. In urma cu 2 ani am citit cu surprindere si placere ca prietenul si istoricul Vladimir Agrigoroaei a avut aceeasi idee, insa motivata de o interesanta descoperire. Sa va spun despre ce e vorba.

Se stie ca organizarea primelor state rusesti (Novgorod, Kiev) se leaga tot de numele unor scandinavi. Legendarul intemeietor al primei dinastii rusesti de origine varega (suedeza) este Rurik. De asemenea intreaga aristocratie rusa din secolele 9-11 era de origine varega (vareg - este numele cu care erau numite de catre greci, neamurile germanice scandinave - mai cunoscuti ca vikingi).

Statuia lui Rurik de la Novgorod

Sviatoslav, cneazul Kievului era fiul lui Igor si nepotul lui Rurik. Prin 967 imparatul de la Constantinopol, Nikephor Phokas, aflat in razboi cu bulgarii, trimite o solie lui Sviatoslav in care il roaga sa il ajute, atacandu-i pe bulgari dinspre nord. Plata fiind pe masura.
Sviatoslav se pregateste de campanie, adunand o armata de 60 000 de oameni. Rusii erau pedestii in timp ce cavaleria era formata din pecenegi. Sviatoslav ii infrange pe bulgarii lui Boris al II-lea si ocupa tot nordul Bulgariei. Bulgarii sunt infranti.

Reconstituri ale razboinicilor rusi din sec. al 10-lea (stg.). Sviatoslav asa cum e descris in cronici, alaturi de o capetenie pecenega si un comandant al unei druzjine (corp rus de oaste) in dreapta. (click sa maresti!) Dupa "Armies of Medieval Russia 750-1250 "- Osprey Publishing

Chemat in mare graba de mama sa Olga inapoi acasa, deoarece orasul era amenintat de pecenegi, Sviatoslav paraseste rapid Bugaria intorcandu-se la Kiev. Dupa ce ii invinge pe pecenegi (alte triburi decat cele ce ii erau aliate), Sviatoslav isi anunta dorinta de a se intoarce in Bulgaria unde vrea sa isi intemeieze o noua tara (in pofida rugamintilor mamei sale de a se potoli si de a nu pleca), considerand ca acolo exista un mai mare potential de dezvoltare. Cronica lui Nestor spune: "Sviatoslav zise mamei sale si boierilor: Nu-mi place sa traiesc în Kiev, as vrea sa stau la Dunare, în Pereiaslavet, acolo este centrul tarii mele. Acolo se aduna toate bogatiile: din Grecia aur, pavoloci, vin si diferite fructe; din Boemia si Ungaria argint si cai; din Rusia, blanuri si ceara si miere si sclavi" Zis si facut. Cneazul Kievului se intoarce in Dobrogea unde cucereste cetatea Pereiaslavet, apoi in Bulgaria unde incepe un nou razboi de cucerire, devenind din fost aliat, dusman al Bizantului.

Reconstituiri ale unui razboinic bulgar si un han peceneg (sec al 10-lea)

Intre timp la conducerea Imperiului ajunge un nou imparat -Ioan Tzimiskes . Contraofensiva bizantina il obliga pe Sviatoslav si pe aliatii sai, dupa mai multe batalii sa se retraga la Durostolon (azi Silistra-Bulgaria), unde este asediat 3 luni. In urma intalnirii de pe malul Dunarii dintre cneaz si imparatul Ioan Tzimiskes se semneaza un tratat in care Sviatoslav se poate retrage cu toata prada obtinuta catre Kiev. Numai sa plece odata!

Intalnirea de pe malul Dunarii dintre Cneazul Sviatoslav si imparatul bizantin Ioan Tzimiskes

Pe drumul de intoarcere armata lui Sviatoslav, ramasa extrem de mica dupa campania din Balcani, este atacata de pecenegii hanului Kurya. Cneazul este ucis iar invingatorul isi va face o cupa de baut din craniul acestuia.

Cetatea unde isi dorea Sviatoslav sa intemeieze o noua capitala a fost identificat de arheologi in satul Nufaru de pe bratul Sf. Gheorghe al Dunarii. In plus acolo au fost dezgropate ruine ale unor case de lemn foarte asemanatoare cu cele descoperite la Kiev. Alaturi de cetatea de pe insula Pacuiul lui Soare, cetatea de la Nufaru (numit in Evul Mediu - Perislava), identificata cu vechiul Pereiaslavet, sunt singurele cetati bizantine construite de la zero de pe teritoriul dobrogean.
Ce vreau sa zic cu acestea? Ca prezenta armatelor rusesti (si ale aliatilor sai) in Dobrogea sunt o realitate dovedita si arheologic, nu numai atestata documentar. De ce nu ar fi trecut acestia si pe la complexul monastic de la Basarabi-Murfatlar? In fond acest loc se afla exact pe drumul de la Durostolon-Silistra catre Constanta sau catre Pereiaslavet.

Ruine ale unor case de lemn descoperite in cetatea bizantina de la Nufaru, jud. Tulcea, asemanatoare cu locuintele kievene.Reconstituire a unui oras rusesc in veacul al 10-lea (dupa National Geographic -martie 1985)

Exista teorii care spun ca valul de piatra dobrogean ar fi fost construit tocmai ca urmare a campaniei lui Sviatoslav, in vremea imparatului Ioan Tzimiskes sau al lui Vasile al II-lea. In acest caz cariera si grupul de monahi de la Basarabi ar fi existat post Sviatoslav. Sau Valul de piatra ar fi fost orientat CATRE bulgari (si nu spre nord) pentru a proteja gurile Dunarii de bulgari. E foarte complicat de descalcit ce a fost... Dar e cu atat mai fascinant!

TAMGHAUA LUI SVIATOSLAV LA BASARABI-MURFATLAR?

V-am spus pe scurt povestea lui Sviatoslav deoarece Vladimir Agrigoroaei a identificat intre inciziile dintr-una din bisericutele de la Basarabi un semn ce poate face legatura cu cnezul Kievului de acum 1100 ani. Un semn ce in trecut fusese numit de catre arheologi "cap de taur" a capatat un alt sens cand a fost descoperita asemanarea acestuia cu un semn rurikid (de la Rurik) de putere "Tamgha", semn foarte asemanator cu cel folosit ca stema de Sviatoslav. Pentru o mai buna intelegere a ceea ce reprezinta acest semn cititi aici.
Si aici un bun articol scris de doi savanti rusi. Ceea ce este foarte interesant e asemanarea extraordinara intre desenul de la Basarabi si tamghaua lui Sviatoslav ce figureaza pe monedele emise de acesta. De altfel acest semn, redesenat se afla, ca stema, pe drapelul Ucrainei.

Semnul rurikid de tip tangha, asa cum apare pe 2 monede emise de Sviatoslav descoperite la Kiev (cu galben si albastru-reconstituirea semnului lui Sviatoslav), stema actuala a Ucrainei si in dreapta semnul incizat pe peretele de la Basarabi (vezi si jos)

Ideea finala e ca multe din semnele, desenele si inscriptiile atribuite vikingilor ar putea fi atribuite unor participanti la campania militara a lui Sviatoslav. Sau a unor varegi-rusi din aceeasi perioada.

ANSAMBLUL RUPESTRU IN PRAGUL DISTRUGERII

In prezent ansamblul rupestru se afla intr- o stare grava de deterioare. Desi e unul din cele mai valoroase monumente din Romania si chiar din Europa, fiind rezultatul confluentei a mai multor civilizatii si culturi (bizantini, bulgari, rusi-varegi) responsabilii din Ministerul (In) Culturii nu investesc nimic in restaurare. Muzeul din Constanta pare sa nu se implice destul prin presiuni mai insistente asupra Ministerului. De altfel un asemenea monument e chiar o povara pt un Muzeu care are bani seriosi de castigat din "descarcari arheologice" din oras si autostrazi...In ultimii ani, desi situl e pazit de o familie ce-si are gospodaria chiar alaturi, toti derbedeii din Basarabi puteau sa intre in vechea cariera prin niste sparturi din spatele zidului de incinta , distrugand vechi graffiti-uri. Am vazut inscriptii distruse cu totala reavointa.In ultimii 10 ani si-au facut aparitia si niste maicute.

Vandalizarea unor zone cu inscriptii. Sus - in zona complexului E, jos, inscriptia veche in slavoneste e taiata adanc de vandalii de azi. Desi situl e pazit!

De abia anul trecut a fost inlocuit vechiul sopron de lemn ce avea aproape 40 de ani. Si asta datorita nenumaratelor insistente ale profesorului Opreanu de la Bucuresti. Aceasta a facut la un moment dat si demersuri a pune cariera de la Basarabi sub protectia UNESCO. A fost refuzat de UNESCO pe ideea ca situl nu este suficient ingrijit, pentru a fii acceptat in Patrimoniu Mondial trebuind sa fie conservat si protejat deja intr-o minima masura.

Deteriorarea rapida a cretei ar cere masuri urgente de restaurare si conservare chimica. Altfel in cativa ani zeci de graffiti-uri vor dispare!!

Multe inscriptii si desene au disparut deoarece creta s-a exfoliat ca urmare a umiditatii.
In plus prin fata ansamblului trec zilnic camioane cu creta exploatata din apropiere acoperind cu praf totul.
Ansamblul ar trebui urgent sa intre intr-un program serios de consolidare a cretei care se transforma in pulbere pe zi ce trece.

Rog MINAC sa accepte existenta acestui articol. Sunt atat de putine informatii de popularizare desprea acest monument!...

Toate imaginile ale monumentului de la Basarabi au drept de autor si nu pot fi reproduse fara acordul meu dar si al Muzeului din Constanta. Nici macar pe Net...

Oase inscriptionate descoperite langa Minsk (sec 10)

Razboiul de intregire 1916-1919

Hai sa pun si eu o postare de sezon. Ca tot am participat la manifestarile de la Alba Iulia imbracat in uniforma de ostas roman din 1916. Grupul de reconstituiri istorice (in engleza reenactement) din Oradea ( Grupul de voluntari ardeleni Avram Iancu) ne-a aranjat o actiune la Alba. Noua, adica Asociatiei 6 Dorobanti din Bucuresti. A fost super fain, am avut arme autentice, de epoca, iar eu o uniforma proaspat facuta, copie perfecta a celor de acum 90 de ani.

Subsemnatul la Alba Iulia 2008

Cu ocazia aceasta am vizitat Muzeul Unirii unde era si o expozitie dedicata Primului Razboi Mondial. Cu ingaduinta acestui muzeu voi prezenta cateva imagini (atat din expozitie cat si din alte surse), atat de putin popularizate in trecutul apropiat.

PS Desi respect foarte mult acest moment al istoriei noastre imi mentin parerea ca aceasta zi NU ar trebui sa fie Zi Nationala. Atata timp cat principala minoritate a Romaniei nu numai ca nu se bucura cu aceasta ocazie, ci dimpotriva. O zi nationala ar trebui sa bucure pe TOTI cetatenii Tarii, indiferent de nationalitate. Sau macar sa nu umileasca pe unii. In plus efectele Marii Uniri nu s-au pastrat pana azi. Basarabia si Bucovina le-am pierdut intre timp...

Tir de artilerie pe Valea Casinului - 1917

Ramasite ale unui soldat german in transeele de la Marasesti 1917

Cuib de mitraliera (localizare ??); Majoritatea pozelor par sa fie fotografii de presa, de propaganda, menite sa nu arate fata sinistra a razboiului

Mitraliera in actiune pe Valea Casinului - 14 ianuarie 1917

Podul de la Cozmesti-ianuarie 1918


Sectie de mitraliere antiaeriana (antiaeroplane) montata pe un tun blindat


Generalul Berthelot decoreaza ofiteri pe frontul romanesc; Cotofăneşti - mai 1917


Regina Maria pe front


Prizonieri germani la Marasesti


Transee

Regele Ferdinand intand in cetatea Alba Iulia - 1919


Trupe romane la Budapesta, trecand Podul Libertatii ( Szabadság híd) - 1919

Defilarea armatei romane in centrul Cernautilor - mai 1920


Stema uriasa (remarcati calitatea deosebita a lucrarii artistice)
la festivitatile de la 1 dec. 1939
Alba Iulia

Va recomand, in completare un excelent articol despre rolul jucat de marii politiceni romani ai acelor vremuri, de Bratianu si Iuliu Maniu mai ales, in Marea Unire. Ii cinstim prea putin...


P.S. daca va intereseaza actiunile de reenactement (reconstituiri militare de epoca) uitati-va aici. Puteti deveni volintiri! E fun!