luni, 13 aprilie 2009

Tare! Blocul - Han de pe str. Blanari

Stiti biserica de pe strada Blanari? Dar mai stiti unde era beciul clubului A? Ei bine intre biserica Sf. Nicolae Selari (azi pe Blanari) si iesirea Hanului cu Tei (daca intrii din Lipscani) era pe vremuri un han.


Construit initial de unu' Zamfir tocmai pe vremea lui Brancoveanu. Hanul asta a inceput sa cedeze pe la 1800, a suferit un cutremur ( la 1802) si un incendiu (la 1804), asa ca in locul lui s-a construit un altul in jurul anilor 1805-1809. Hanul fusese inchinat (adica daruit, dat pomana) de unul din vechii proprietari din veacul al 18-lea, manastirii Sarindari. Probabil, cum zice George Potra, fiindca se insanatosise dupa vreo boala grea prin rugaciuni la icoana "facatoare de minuni" a Manastirii Sarindari. Si ca semn de recunostinta i-a inchinat hanul... Uite asa adunau manastirile averi fabuloase in trecut. Fara sa faca nimic.
Cel ce a reconstruit hanul la inceputul sec. al 19-lea era negustorul Athanasie Dumitriu. Acesta e nevoit dupa 20 de ani, numai, sa vanda hanul si boltiile pravaliilor de la parter din cauza chiriei mult prea mari ce o platea manastirii cat si dobanzilor imprumuturilor ce le facuse pentru a reconstrui hanul.

Bucurestii la 1850
50-Hanul Zamfir/Simeon, 51-Biserica Sf. Nicolae Selari, 52-Hanul cu Tei


Aceeasi epoca ca mai sus. Hanul lui Zamfir pe planul Borrocyzn(cu rosu)



Hanul, in forma construita de Athanasie Dumitriu a supravietuit pana in anul 1935, cand a fost demolat.
Aici fac o paranteza. Tot acolo mai era un han. Hanul Simion, peste drum de Hanul cu Tei, pe Blanari. Se pare ca e vorba de acelasi han. Asa ca il voi numi Hanul Zamfir/Simeon.
Mai e ceva interesant de observat. Vechea strada Blanari ocolea pe 3 laturi parcela Hanului, cotind, cum veneai de la Sf. Gheorghe, la stanga, la dreapta si iar la dreapta, pana in dreptul bisericii.

Detaliu din planul cadastral al Bucurestilor din 1911. Zona strazii Blanari.


Fotografii ale corpului din dreapta, cu coloane, al Hanului. Colonadă mai era la corpul din spate, in timp ce pe stanga nu erau coloane, ci doar pravalii. La 1935, doar corpul din fund mai avea etaj cu geamlâc şi odăi de inchiriat (vezi poza generala de mai sus)


Din acest motiv a si fost demolat hanul, pentru indreptarea strazii. Vechiul traseu al strazii trecea prin actuala terasa din spatele Rapsodiei Romane.



Interesant e faptul ca arhitectul (G. Simotta) noului bloc construit dupa 1935 pe acel loc, a incercat sa pastreze memoria vechiului han. In curtea interioara a blocului a fost construita o colonada ce imita aproape perfect vechile coloane ale hanului.



Pana sa studiez cu atentie fotografiile vechi am avut convingerea ca au fost refolosite chiar vechile coloane de calcar. Totusi, nu. Cele noi au sectiunea poligonala, cele vechi erau rotunde. Dar amintirea hanului nu se opreste la colonada. Desi nu este exclus sa fie vorba de aceleasi coloane, curatate si făţuite, deoarece cele vechi erau mai groase si mai inalte decat cele noi.

Toate usile blocului construite sub coloane, sunt metalice si au exact aceeasi decoratie ca si vechile usi de pravalie ale Hanului Zamfir/Simeon. E de observat ornamentul vertical de pe usi, cu terminatii in semn de intrebare.

























Prin demolarea acestui han, Bucurestii au pierdut un monument remarcabil. Mai uitati-va o data la frumusetea acelor arcade si o sa imi dati dreptate...

Si in plus, am satisfactia de a fi fost primul care a observat continuitatea intre arhitectura vechiului han si blocul de langa club A (din tot ce am citit pana acum). Ca acum 60 de ani, poate mai erau oameni care mai stiau acest lucru, e altceva. Insa in prezent, cred ca nu mai are habar nimeni. Uite, am facut eu aceasta restituire si am pretentia sa fiu citat daca va apare vreo lucrare scrisa pe aceasta tema.

Vezi imagini suplimentare aici.




vineri, 10 aprilie 2009

Manifestul pentru patrimoniul istoric din judetul Sibiu

Biserica din Velt (com. Bazna) a colapsat in 2003. Foto:Mihai Dragomir

In iulie 2008 primarii din mai multe sate si localitati sibiene, majoritatea sate (foste) sasesti, bogate in patrimoniu au semnat un manifest pe care va recomand sa il cititi mai jos. O initiativa cel putin laudabila, daca nu de-a dreptul extraordinara pentru Romania.

Majoritatea imaginilor apartin lui Peter Jacobi,
un sas ce batut zeci de sate fotografiind dezastrul satelor germane...


Iata:
"

Manifestul pentru protejarea mostenirii arhitecturale a oraselor si satelor din regiunea Sibiu si Tarnava si pentru promovarea turistica a acestora




Noi, primarii alesi ai oraselor si comunelor din regiunea Sibiu si Tarnava, ne asumam responsabilitatea in fata cetatenilor si a electoratului de a face demersurile necesare pentru a conserva arhitectura istorica si traditionala conform cerintelor europene si de a pune in valoare din punct de vedere turistic teritoriul cuprins in aceasta charta, prin respectarea urmatoarelor masuri in procesul de reabilitare a caselor traditionale:




* Culorile fatadelor: este important sa se respecte culorile originale si materialele traditionale folosite in vopsirea fatadelor. In aceste cazuri va fi permisa folosirea exclusiva a materialelor si culorilor originale.

* Ferestrele si obloanele: in procesul de restaurare sau inlocuire a celor vechi, va fi stipulata obligatia respectarii si mentinerii designului si materialelor originale (lemn).



* Acoperisuri: va fi permisa folosirea exclusiva a tiglelor corespunzatoare formelor si materialelor originale.

Un fond special va fi creat, acolo unde exista posibilitatea, in fiecare sat si comuna pentru a acoperi diferenta de cost dintre solutiile care folosesc materiale de calitate scazuta de tipul PVC pentru renovarea caselor, si cele care folosesc materiale adecvate specificului acestor imobile.

Cerinte similare vor fi specificate in ceea ce priveste promovarea profesilor traditionale (originale), facilitand accesul cetatenilor interesati la liste de mestesugari care respecta arhitectura originala si lucreaza intr-un mod adecvat.



Suntem de asemenea interesati de strategiile si materialele de promovare ale potentialului turistic din zona, pentru atragerea turistilor din toata Europa interesati de spatii culturale si locatii istorice unde au fost pastrate traditiile si mostenirea culturala. Sustinem promovarea infrastructurilor de cazare si a marcilor locale speciale pentru punerea in valoare a potentialului existent si crearea de oportunitati de locuri de munca, in asa fel incat locuitorii sa fie motivati sa ramana in satele si orasele respective.




Cu buna credinta,

Klaus Iohannis, Primar al Municipiului Sibiu, jud. Sibiu
Palasan Mircea, Primar al comunei Bunesti, jud Brasov
Stroian Toader, Primar al comunei Albesti, jud. Mures
Mosora Nicolae, Primar al comunei Danes, jud. Mures
Soaita Ovidiu, Primar al comunei Saschiz, jud. Mures
Tosa Ioan, Primar al comunei Vanatori, jud. Mures
Moldovan Sergiu, Primar al comunei Atel, jud. Sibiu
Feier Ioan, Primar al comunei Alma, jud. Sibiu
Klingeis Arnold, Primar al orasului Avrig, jud. Sibiu
Grecu Marius, Primar al comunei Axente Sever, jud. Sibiu
Scumpu Lucian, Primar al comunei Bazna, jud. Sibiu
Ratiu Cornel, Primar al comunei Biertan, jud. Sibiu
Magheru Cristin, Primar al comunei Carta, jud. Sibiu
Magda Dorin, Primar al comunei Cartisoara, jud. Sibiu
Visa Cornel, Primar al comunei Nocrich, jud. Sibiu
Bogdan Petru, Primar al comunei Rau Sadului, jud. Sibiu
Banciu Teodor,Primar al orasului Saliste. Jud. Sibiu
Sorostinean Virgil, Primar al comunei Slimnic, jud. Sibiu
Pinte Ilie Avram, Primar al comunei Valea Viilor, jud. Sibiu
Krech Johann, Primar al orasului Cisnadie, jud. Sibiu
Ioan Dorin Danesan, Primar al orasului Sighisoara, jud. Mures"




Toate aceste orase si comune raspandite pe un teritoriu relativ mic au in comun, pe langa traditia saseasca, un bogat patrimoniu arhitectural si unul natural. Potentialul turistic e urias, din pacate foarte putin speculat. Mai degraba turistii straini sunt mai interesati de zona, romanii (cu exceptii) inca necunoscand zona. (Vezi postul Saschiz). In anii socialistismului nationalist aria de cultura saseasca si maghiara era totalmente nepromovata, lucru care s-a continuat serios si dupa '89. Dupa plecarea masiva sasilor(1990-1995), un echilibru secular, care nu fusesese clatinat serios nici de deportarile sovietice si nici de cooperativizare, a fost distrus. Case, biserici, chiar sate intregi se prabusesc si se ruineaza mai ceva ca dupa navala tatarilor. Un patrimoniu de valoare inestimabil, unic in Europa, dispare incet, incet. Oameni inimosi, fundatii, printi britanici, se mai chinuie sa faca cate ceva, dar fara absolut nici un ajutor din partea Ministerului Culturii care ar trebui sa demareze niste programe nationale de salvare a satelor si zonelor naturale locuite odinioara de sasi. Va puteti imagina cum ar fi aratat judetul Sibiu daca ar fi fost in Germania?


Stati ca nu am terminat... Urmeaza continuarea aparuta in presa pe 7 aprilie 2009:


"Niciun efect nu a avut manifestul semnat de 21 de primari din imprejurimile Sibiului si de pe cursul Tarnavei Mari "pentru protejarea mostenirii arhitecturale a oraselor si satelor si pentru promovarea turistica a acestora". intr-un cadru solemn si cu mari sperante, acest manifest a fost semnat in iulie anul trecut. "Am trimis la Ministerul Culturii o scrisoare comuna. Aceasta nu a mai primit niciun raspuns", a declarat primarul Sibiului, Klaus Johannis, semnatar al acestui manifest.


Documentul denumit si "charta" includea marete intentii... Totodata, primarii se angajau sa sustina marcile locale, in ideea crearii de locuri de munca " in asa fel incat locuitorii sa fie motivati sa ramana in satele si orasele respective". In plus, primarii prezenti au stabilit ca primul lucru pe care ar trebui sa incerce sa il schimbe ar fi legea monumentelor istorice. Tentativa esuata.



Pam, Pam!!



In comunele Mesendorf si Crit (jud Brasov) electricienii au distrus fatadele multor case de sec 18 si 19 cu cablurile lor. Vezi aici

marți, 7 aprilie 2009

Muzeul de Istorie Naturala din Berlin (Museum für Naturkunde)



Da, am fost cinci zile la Berlin, cu scopul declarat sa vizitez cat mai multe muzee si sa vad cat pot din oras. Asta e primul post despre acest oras.
Inca de cand eram mic si visam sa ma fac biolog sau paleontolog (taica-meu e geolog) stiam ca la Berlin e un muzeu tare de tot cu multi dinozauri printre care unul de brachiozaur, unic in lume. Stiam ca tot acolo se afla faimoasa placuta de calcar cu scheletul de archeopterix acoperit de pene- dinozaurul pasare! Abia anul asta mi-am indeplinit visul de a-l vizita.

Si m-am gandit ca poate acest articol ar fi trebui sa il numesc ART-(PRE)HISTORIA.

Ei bine, inca din prima zi am vizitat Museum für Naturkunde. Muzeul apartine Universitatii Humboldt si pe langa expozitie si colectiile fabuloase (neexpuse), acolo se face cercetare serioasa.
De la intrare m-au intampinat 2 mari bannere cu Darwin. Tipii serbeaza cum se cuvine anul Darwin cu 3 expozitii super tari!



In sala principala cu luminator sunt expuse faimoasele schelete de dinozaur, cat si alte fosile de vertebrate sau nevertebrate gasite imprimate pe feliile de calcar din Germania. Pentru cine nu stie, in Bavaria sunt niste cariere de calcar, din care cea mai cunscuta e cea de la Solnhofen, loc in care s-au gasit mii de animale de toate tipurile, impecabil conservate. De altfel de acolo provine si scheletul de Archeopterix, ala faimos.



Archeopterix litographica animalul nici dinozaur, nici pasare sau amandoua. Sus, o reconstituire a lui Archeopterix (e cat un porumbel), o pana imprimata si un grafic in care sunt prezentate elementele comune cu dinozaurii si pasarile. In ultimii 100 de ani au fost descoperite multe alte exemplare ale acestei pasari-dinosaur.

Lacusta din Jurasic imprimata pe calcarul de Solnhoven


In sala mare impresioneaza scheletul de Brachiosaurus brancai, cel mai mare schelet de dinozaur reconstituit vreodata intr-un muzeu (13,27 metrii inaltime, record Guiness).
Alaturi mai sunt 3 dinozauri ierbivori, un Diplodocus extrem de lung (25 m cap-coada), un tip numit Dicraeosaurus si inca un stegozaurid cu tepi pe spate numit Kentrosaurus.

Craniul de Brachiosaurus brancai unul
din cei mai mari dinozauri care au trait vreodata pe Pamant.


Nesfarsitul schelet de Diplodocus,
avea coada pana in sala urmatoare...

Scheletul de Kentrosaurus,
original si in reconstituirea virtuala

Reconstituirea lui Dicraeosaurus, asa
cum aparea pe monitoarele din sala mare...

Majoritatea acestor dinozauri (din Jurasic) au fost descoperiti de savantii nemti, pe la 1900, in Africa, in Tanzania. Procentul de oase originale folosite la reconstituirea din muzeu e foarte mare.
In alt colt sunt 3 dinozauri carnivori din care e de remarcat scheletul de Allosaurus, care a trait in Jurasic. Asta a fost un super pradator, stramosul lui Tyranozaurus (traitor la sfarsitul Cretacicului, deci mult mai tarziu). Si asta tot in Tanzania a fost gasit. Partea faina e ca animalul traverseaza cu capul geamul ce separa sala de hol. Dincolo de geam, insa, capul e reconstituit.

Scheletul de Allosaurus. Dincolo de geam capul sau te intampina langa casa de bilete.

Craniu de Allosaurus.


In colturile salii se aflau si niste monitoare unde puteai vedea intr-o succesiune de imagini animate digital cum aratau animalele respective cand erau vii. Adica vedeai pe monitor, scheletul in sala, apoi peste schelet "cresteau organe, muschi, piele, apoi sala disparea si in locul ei aparea biotorul reconstituit al animalului care incepea sa se miste.

Reconstituirea lui Brachiosaurus

Craniul asta de drac sau de dragon mi-a placut in mod special. Am aflat apoi ca era un biet ierbivor dotat cu arme de aparate impotriva pradatorilor.
Cititi aici mai multe despre acesti dinozauri>

Plin de copii la muzeu. Ma bucur pentru acei copii...Sigur nu vor devenii niste bigoti.

In general muzeul nu prezinta, ca la muzeul Antipa, o succesiune a evolutiei vietii pe Pamant ci o selectie de subiecte interesante de istorie naturala. O sala a muzeului e dedicata, de exemplu, muncii cercetatorilor de la muzeu, cum se realizeaza colectiile, cum se impaiaza si conserva diverse animale, chestii legate de taxidermie (meseria celor ce impaiaza). Super interesant!


Cei ce impaiaza animale sunt niste mari artisti dar si foarte buni anatomisti
(imagine luata din catalogul muzeului)

Impaierea unei veverite. In vitrina erau preznetate toate etapele prin care pot fi conservate diverse animale (insecte, pesti, pasari, mamifere)...
Foarte educativ si o buna idee de a prezenta munca din spatele exponatelor...

O gorila, data ca exemplu ca o reusita a taxidermistilor de la muzeu...



O excelenta sala e dedicata evolutiei hominizilor, in care sunt prezentati cei mai cunoscuti stramosi ai omului.

Reconstituirle-busturi ale hominizilor sunt executati cu maxima acuratete stiintifica si reale calitati artistice, insotiti de resturile oaselor descoperite in Africa sau Europa. Textele sunt facute in colaborare cu cei de la revista GEO.

Detaliu din scheletul lui Lucy, cunoscutul Austrolapitec descoperit in Africa in 1974.


Cranii de neanderthalieni si de oameni de Cro Mangon

Sala aceasta a fost deschisa anul acesta si face parte din maniferstarile legate de anul Darwin...


Alta expozitie dedicata lui Darwin prezinta intr-o remarcabila aranjare ilustrarea teoriilor savantului britanic. Intr-o singura vitrina uriasa au fost aranjate intr-un mod foarte plastic si luminate cu maiestrie reprezentanti ai tururor animalelor de pe Pamant.








Intr-o alta sala o gramada de cutii si lazi de lemn, transformate in vitrine sugereaza cala navei Beagle, plina de animale conservate, schelete, blanuri, insecte, asa cum va fi aratat colectiile adunate de Charles in calatoria lui. Pe lazi si pe grinzile "calei" se gasesc 3 sobolani si o pisica (impaiati), pentru mai mult realism.



In cateva cutii se gaseau scule originale folosite de Darwin in expeditia Beagle. Mi-a atras atentia un microscop si un ceas cu cronometru special pentru navigatie!




Magazinul Muzeului era foarte bogat in carti, afise, tricouri si figurine de dinozauri. Cartile legate de Darwin si evolutionism erau umilitor de multe si de frumoase!! Ce vrei, oameni deschisi la minte!


Cate carti despre Darwin si Evolutie ati vazut in librariile romanesti?

PS Fotografiatul fara blitz era gratuit, ca de altfel in toate muzeele berlineze!!!!! Tin sa specific ca in Bucuresti fotografiatul in muzee costa intre 50-70 lei (12-18 euro, cel mai mult din intreaga Europa)