duminică, 31 mai 2009

Directori noi si periculosi la Directiile de Cultura si Patrimoniu


Miting, luni 1 iunie


Marti 2 iunie ministerul va anunta numele noului director al Directiei de Cultura Bucuresti si numele celorlalti directori de Directii Judetene de Cultura. Exista semnale ca se fac presiuni puternice din partea partidelor din coalitie catre Ministerul Culturii pentru numirea unor directori obedienti retelelor imobiliare. Ca dovada, in 30 de judete s-a prezentat un singur candidat.

Spre exemplu, singurul candidat la Directia de Cultura Bucuresti este Eugen Plesca , fost angajat al Ministerului de Interne, fost subprefect (vezi CV atasat). Este de profesie jurist, nu are nici un fel de studii in sfera culturala !

Singurul candidat in judetul Hunedoara este … cintaret de muzica populara !

Numirile sunt extrem de importante pentru protectia sau distrugerea patrimoniului. Legea prevede ca directorii Directiilor Judetene de Cultura semneaza avizele pentru constructii si demolari in zonele construite protejate (adica in zonele istorice ale oraselor, cele vanate de speculantii imobiliari), fara a fi obligati sa consulte Comisia Zonala a Monumentelor Istorice. Acest fapt a dus in ultimii ani in numeroase judete si in Bucuresti la un adevarat masacru al zonelor construite protejate.

Scopul mitingului este sa creeze o contra-presiune mediatica asupra ministerului pentru numiri cat mai putin scandaloase. In particular, vom cere ministerului sa nu-l numeasca pe Eugen Plesca director la Directia de Cultura Bucuresti si sa redeschida concursul.

Va rog sa veniti, in masura in care va puteti elibera !

Contact: Nicusor Dan, www.salvatibucurestiul.ro, 0732.290.539



PS1: Mitingul este organizat de Asociatia Bucuresti, Asociatia Salvati Bucurestiul si Fundatia Eco-Civica. Revendicarile sunt sustinute de: Agentia pentru Monitorizarea Presei, Alianta Civica, Asociatia pentru Conservarea Ariilor Protejate Biocultural “Salvati Vama Veche”, Asociatia pentru Tranzitia Urbana, Asociatia Prietenii Scolii Centrale, Asociatia Pro-Do-Mo, Asociatia "Pro Urbe" Arad, Asociatia Salvati Dunarea si Delta, Asociatia Sighisoara Durabila, Fundatia Calea Victoriei, Grupul Cetatea Mea, Grupul Militia Spirituala, RPER - Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie.


CV Eugen Plesca [pana in 2004]

Nascut la 14 noiembrie 1950, Helesteni, Iasi

Casatorit, 1 copil

Studii: Universitatea Bucuresti, Facultatea de Drept

Experienta profesionala:

1972-1981 - Ofiter in cadrul Ministerului de Interne;

1982-1993 - Avocat in cadrul Baroului Dambovita;

1993-1996 - Subprefect in Prefectura Municipiului Bucuresti;

1996-2000 - Avocat in cadrul Baroului Bucuresti;

2000 - 2004 - Primar al sectorului 3 - in urma alegerilor din 4 iunie;

Experienta politica:

1990 - membru fondator al FSN

1992 - membru fondator al FDSN

1993 - membru fondator al PDSR

1996-2000 - presedinte al PDSR Sector 3;

2000-2004 - vicepresedinte al PSD Sector 3


"Eugen Pleşca a declarat pentru Cotidianul că a fost singurul participant la concursul pentru ocuparea postului de director la Direcţia de Cultură Bucureşti, dar nu ştie dacă a obţinut funcţia, pentru că „nu s-au afişat rezultatele”. Întrebat cum se justifică nominalizarea sa pentru Direcţia de Cultură, Pleşca a spus că „are o cultură generală solidă” şi este „un iubitor al artelor plastice”. „Am condus un cenaclu literar în timpul liceului şi o revistă literară şi sunt un iubitor al artelor plastice. În 1996 am fost premiat de Uniunea Artiştilor Plastici pentru că sunt un iubitor al artelor plastice”, a spus fostul primar al sectorului 3 pentru Cotidianul."


Nasol!!!!!

duminică, 24 mai 2009

Scandalul Maria Rosetti 38

Demolarea casei din Maria Rosetti nr. 38, desi ilegalitatea autorizatiei de desfiintare era evidenta, desi de caz se interesau personal Ministrul Culturii si Inspectorul General al Inspectoratului de Stat in Constructii din Romania, este un scandal imens, care scoate la iveala multe nereguli in cateva institutii.



Desfasurarea faptelor:

1) In 4 noiembrie 2008, Consiliul Local al Sectorului 2 emite prin Hotararea 126 Planul Urbanistic de Detaliu – PUD care prevede un imobil P+9 in str. Maria Rosetti nr. 38.

Acest PUD este ilegal intrucat:

-nu avea avizul Directiei de Cultura Bucuresti (obligatoriu, intrucat terenul se afla intr-o zona protejata)

-modifica inaltimea maxima prevazuta de Planul Urbanistic General; conform Legii urbanismului 350/2001, doar Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate modifica, si doar prin PUZ, inaltimea maxima


Fotografiile ce ilustreaza artiolul au fost facute la o zi distanta. Vineri 22 mai casa era inca in picioare, fara acoperis, e drept. Nimic nu indica ca era ultima oara cand o sa o mai vad intreaga. Sambata 23 mai, intre 10-10:30 casa era deja distrusa, doar interventia politiei si arestarea excavatoristului oprind demolarea. Ceilalti muncitori au fugit la aparitia Politiei...




-conform Legii urbanismului, PUD-urile in zone protejate se emit de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, nu de Consiliile Locale de Sector.

Planul este contrasemnat de urbanistul primariei Bogdan Parvanu si de primarul Neculai Ontanu.


2) In 30 decembrie 2008, Primaria Sectorului 2 emite autorizatia de desfiintare nr. 1649/67”R” pentru imobilul din str. Maria Rosetti nr. 38. Autorizatia este semnata de arhitecta-sefa Adriana Bagdasar si de primarul Neculai Ontanu. Autorizatia este ilegala, intrucat nu are avizul Directiei de Cultura Bucuresti (obligatoriu, intrucat imobilul se afla intr-o zona protejata).

3) Pe 29 ianuarie 2009 Primaria Sectorului 2 cere avizul Directiei de Cultura Bucuresti pentru autorizatia de desfiintare si pentru PUD, care fusesera deja emise! Directia de Cultura Bucuresti nu acorda avizul nici pentru una nici pentru cealalta.

4) Miercuri 20 mai 2009 presa semnaleaza inceperea lucrarilor de demolare la imobilul din str. Maria Rosetti nr. 38.


5) Miercuri 20 mai, Ministerul Culturii se autosesizeaza, verifica legalitatea actelor si constata ca autorizatia de desfiintare a fost emisa ilegal de Primaria Sectorului 2. In aceeasi zi la ora 17 Ministerul Culturii sesizeaza ilegalitatea Inspectoratului de Stat in Constructii - ISC.

6) Joi 21 mai 2009 la ora 9, Asociatia Salvati Bucurestiul sesizeaza si ea ISC, personal pe dna. Adriana Bagdasar, inspector-sef adjunct al Municipiului Bucuresti, cerand oprirea lucrarilor pe motiv ca nu exista panou de afisaj si ca santierul nu este amenajat.

7) ISC reactioneaza abia sambata 23 mai la ora 9, numai dupa ce inspectorul general al ISC Romania Adrian Balaban a fost contactat personal de doua ori. Pana sambata la ora 9 nu se scosese decat acoperisul si se demolase o anexa minora.

8) Sambata 23 mai la ora 9, reprezentantul ISC Bucuresti, dna. Mihaela Buzec, constata aparitia unui buldozer in curtea imobilului. Intrucat firma demolatoare nu a putut prezenta autorizatia de demolare, dna. Buzec dispune doar verbal oprirea lucrarilor si pleaca cu promisiunea firmei demolatoare ca opreste lucrarile pana luni la ora 9,30.

9) Sambata in intervalul orar 10-11 firma demolatoare demoleaza jumatate din imobil, fiind oprita de Politie, alertata de Ministerul Culturii.


RESPONSABILITATI


Primarul Neculai Ontanu:


Se vede cu ochiul liber ca zonele protejate din sectorul 2 sunt supuse unui adevarat macel: se demoleaza case cu valoare arhitecturala si se constuiesc blocuri nepotrivite in locul lor. Primarul Ontanu trebuie sa explice:


1) sutele de PUD-uri ilegale prin care se prevad inaltimi scandaloase in zonele protejate; toate sunt ilegale intrucat Consiliul Local nu are nici competenta sa le emita in zonele protejate, nici competenta sa modifice regimul de inaltime; dintre ele:

-Icoanei 2-8, pentru un P+12; ilegalitate constatata de ISC; dovada relei credinte a primarului Ontanu, acesta nu a propus Consiliului Local revocarea acestui PUD, ci s-a aparat prin directia juridica in procesul intentat de Ministerul Culturii

-Dionisie Lupu 39-41, pentru un P+8, emis la 27 noiembrie 2008; acest PUD nu are nici avizul Directiei de Cultura Bucuresti; de fapt, acest aviz a fost solicitat pe 5 martie 2009!

-Icoanei 11-13, pentru un P+4; ilegalitate constatata de ISC

-Icoanei 98-98A, pentru un P+9; ilegalitate constatata de ISC.

2) de ce, dupa demiterea Adrianei Bagdasar, nu a verificat si nu a anulat actele ilegale emise de aceasta?

Cerem primarului Ontanu:

-demiterea de urgenta a lui Bogdan Parvanu (fost director al directiei de urbanism, actualul arhitect-sef, cel care a semnat toate PUD-urile)

-publicarea pe site-ul primariei a tuturor autorizatiilor de desfiintare emise in zonele protejate.


Inspectoratul de Stat in Constructii:

Acesta trebuie sa explice:

1) cum de a putut sa o angajeze ca inspector-sef adjunct pentru Bucuresti pe Adriana Bagdasar, care a fost data afara de Primaria Sectorului 2 dupa numeroase nereguli? (autorizatia de desfiintare pentru str. Maria Rosetti nr. 38 fiind doar una dintre ele)

2) cum de nu a observat nici ilegalitatea PUD-ului nici ilegalitatea autorizatiei de desfiintare din Maria Rosetti 38 (evidente) la controlul lunar pe care l-a facut la Primaria Sectorului 2?

3) de ce nu a oprit lucrarile de demolare, desi acesta nu avea nici panou nici organizare de santier?

Cerem ISC:

- demiterea de urgenta a Adrianei Bagdasar, inspector-sef adjunct pentru Bucuresti.

-verificarea automata a tuturor PUD-urilor emise de primariile de sector.


Guvernul Romaniei – politica in domeniul patrimoniului:


Guvernul Romaniei trebuie sa exprime public optiunea sa pentru pastrarea sau nu a patrimoniului istoric in Romania. Daca o doreste, trebuie sa explice:


1) de ce a redus finantarea si numarul de posturi pentru Ministerul Culturii, si asa subdimensionat? cum crede ca 6 angajati la nivelul central al Ministerului Culturii si cate 1 angajat in fiecare judet pot controla 30.000 de monumente istorice si cateva mii de zone protejate la nivel national?


2) daca a asumat prin programul de guvernare raportul Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniu, cum se face ca un imobil care figura in raportul acestei comisii ca fiind in pericol de demolare a fost demolat 6 luni mai tarziu?

Guvernul Romaniei va dovedi saptamana viitoare prin alegerea directorilor de Directii Judetene de Cultura daca doreste pastrarea patrimoniului sau doreste sa sprijine mafia demolatorilor.Zvonurile asupra presiunilor politice asupra Ministerului Culturii nu sunt incurajatoare.


Clasa politica – legislatia in domeniul urbanismului si a constructiilor:


Daca doreste cu adevarat normalitatea in urbanism si constructii si nu parvenirea unei clase de smecheri, clasa politica trebuie sa explice:

1) cum este posibil ca intr-un caz de o ilegalitate atat de flagranta (autorizatie emisa fara un aviz obligatoriu), Inspectoratul de Stat in Constructii sa nu poata dispune intreruperea lucrarilor in baza acestei ilegalitati si trebuie sa astepte hotararea instantei de judecata? Cum este posibil ca intr-un caz flagrant ilegal de care au cunostinta Ministrul Culturii si inspectorul general al ISC, sa se poata opri lucrarile doar pe motivatia lipsei de panou?

2) cum este posibil ca nici un text legislativ sa nu prevada obligatia primariilor de a comunica locuitorilor autorizatiile de constructie si autorizatiile de desfiintare emise? Cum este posibil ca locuitorii sa afle de demolarea unei case de patrimoniu doar in momentul in care demolarea a inceput?



Cele 40 de ONG-uri din Platforma pentru Bucuresti au solicitat in campania electorala din noiembrie 2008 un set de schimbari legislative punctuale in aceste domenii.Cerem in continuare emiterea acestora.

[Aceast text este un comunicat al Asociatiei Salvati Bucurestiul. Structura sa detaliata il transforma intr-un text de sine statator. Agentiile de presa si publicatiile mass-media au dreptul sa il preia, in integralitate sau partial.

Contact: Nicusor Dan, www.salvatibucurestiul.ro, 0732.290.539]




In acest caz nu va trebui sa ne resemnam. Asociatia Salvati Bucurestiul intentioneaza sa il dea in judecata pe Ontanu si sa ceara reconstruirea casei!!!!!!! E mult "prea groasa" pentru a varsa o lacrima si sa ne vedem din nou de viata de zi cu zi. Trebuie facut ceva. Si acest ceva inseamna proces. S-au incalcat prea multe legi!! Demolarea acestei case a afectat pe prea multa lume!

Rog toate blogurile preocupate de subiectul Bucuresti sa inceapa o campanie anti-demolari. Pot prelua integral sau partial acest articol sau sa scrie altul nou. Ziaristii ar trebui sa nu lase sa uite aceasta situatie. trebuie fortata mana politicienilor a face ceva pentru salvarea patrimoniului de rechinii imobiliari...E deja mult prea groasa!!




Hot News.ro: Moda demolarilor de sambata dimineata:O casa veche de pe Maria Rosetti face loc unui bloc de noua etaje


Jurnalul National: "Theodor Paleologu: Primarul din Sectorul II se vrea un "Demolava" al secolului XXI."


9am News: Demolarile in zonele care definesc identitatea "Micului Paris" continua


Gardianul: Cu acordul primarului Ontanu, cladire de patrimoniu demolata


Scandalul imobilului din strada Maria Rosetti ajunge in instanta


Profit Imobiliar: Un scandal imens care scoate la iveală nereguli din câteva instituţii


Ziarul de investigatii: Ministrul Culturii confirma ancheta Ziarului De Investigatii


ProTV: Demolare cu scandal in una din zonele istorice ale Bucurestiului!


Romania libera: OAR da in judecata Primaria Sectorului 2 pentru demolarea unui imobil de patrimoniu



Cotidianul: Filmul demolarii filmat de fiul ministrului Culturii





Linkuri cate subiecte asemanatoare:

patrimoniul-romanesc-mai-are-vreo-sansa?




vineri, 22 mai 2009

Din nou scara de la Cotroceni

Nu are rost sa va explic prea multe despre aceasta imagine. Mustaciosul din dreapta, de langa Carol I e imparatul Franz Iosef ce a vizitat Bucurestii in 1896. Deci din acest an provine si aceasta fotografie de exceptie. Fotografia e expusa la Muzeul Nat. de Istorie unde e o expozitie dedicata familiei regale a Romaniei.


Fata de aceasta scara am niste amintiri placute. Am pozat si eu in uniforma de dorobant din 1877. Iar acum un an am mai publicat un articolas pe aceeasi tema dar cu alte fotografii.

Nu va uitati dupa mine caci eu faceam poza. E facuta cu oaczia Noptii Muzeelor de anul trecut (2008) unde Asociatia 6 Dorobanti a avut o actiune foarte apreciata de public...
Uniforma purtata de fata care joaca rolul principesei Maria e autentica si e din colectia lui Adrian Silvan Ionescu (cel imbracat in colonel). Nu e cea purtata de regina, evident. Cea purtata de regina am vazut-o la Muzeu. Vezi mai jos...


Si fiindca tot am vazut la sus mentionata expozitie uniforma de ofiter de rosiori purtata de Regina Maria, v-o prezin si voua...

PS Dedic aceasta postare zilei de 10 mai. Mai bine mai tarziu decat niciodata...

joi, 21 mai 2009

Casa Eliad


Casa Eliad e una din putinele case boieresti de mijoc de secol 19 care s-a pastrat in Bucuresti. Trasarea noului bulevard Mircea Voda i-a "ras" curtea si balconul dinspre strada si putin a lipsit sa nu dispara de tot. Aspectul de azi se datoreaza refacerilor din anii 1883, dupa cum apare scris si pe fronton, insa cu siguranta casa este mult mai veche (cel putin de prin 1840 - parerea mea...).


Am citit un pitoresc interviu realizat de Vioricai Dragu Dimitriu in vol 1 din "Povesti ale Dmnilor din Bucuresti" (Ed. Vremea) cu un urmas al familiei Eliad - Alexandru Mircea Eliad. Din cartea lui Emanoil Hagi Moscu (scrie V. Dragu Dimitriu) am aflat ca aceasta cladire a fost ridicata in 1847 (anul marelui incendiu), fiind refacuta intre 1862-63 de noul proprietar Athanasie Eliad. Athanasie a avut doi fii, pe Tasse si Theodor, aceasta din urma, avand la randul lui un alt fiu tot Athanasie. Fiul acestuia din urma a povestit cum arata proprietatea bogatilor Eliad in anii 20-40. Personalul care deservea casa era numeros si locuiau in dependintele ce se aflau in stanga si in fundul curtii. Zidul din spatele curtii fusese construit cu parapet ca un zid de cetate. Dar nu cred ca e mai vechi de 1847, anul construirii casei. La vremea aceea inca existau suficiente pericole (vezi Revolutia din 1848) care motivau o asemenea fortificare. Intr-una din dependinte, o remiza mare, se aflau in jur de 40 de trasuri, landouri, cupeuri, brecuri si o rulota unica in tara. Ungerea hamurilor de argint sau argintate era o actiune ce se face o data la 2 ani si dura o saptamana. Batranul Theodor Eliad era boier de moda veche si desi aparusera automobilele, prefera sa iasa cu trasura la care inhama uneori si cate 6 cai. Era presedintele Clubului Hipic Roman.
Descrierea casei mi-ar lua prea mult. Era exact cum v-ati imgina ca era o asemenea casa. Cu mobila grea si luxoasa adusa de la Venetia, cu biblioteca intunecata, pe jos cu un urias covor de Buhara, cu tablouri multe, cu o cada de baie cat un mic bazin la care coborai pe trepte.

La cautarile pe Net marea majoritate a rezultatelor se refera la clubul de folk extrem de apreciat de boema bucuresteana si care a functionat pana in 2007. Casa are un proprietar nou despre care nu stiu ce are de gand (cica un hotel?). Mi-e teama ca spatiul (curtea) din spate, fosta gradina, actual betonata ar putea devenii fundatie pt un bloc care ar "acoperi" conacul. In prezent casa e pazita de doi jandarmi, destul de cumsecade din moment ce mi-au permis sa fac poze in holul cu oglinzi (rar gasesti asemenea oameni - le multumesc pe aceasta cale). In schimb va voi pune cateva poze vechi si cateva de ale mele (care probabil vor deveni rapid "istorie")...

Fotografie din anii 60 (judecand dupa costume)


Foto din 2008

Gardul de fier forjat si scara de onoare au disparut de mult...

Scara din spate, invadata de iedera


Alexandru Mircea Eliad: " Se intra intr-un fel de antreu, dupa care urmau scari, avand in stanga si dreapta niste oglinzi uriase, adica inaltimea lor cred ca era de vreo 6 m...Daca urcai scara aceea, te vedeai de zeci de ori, ceea ce eu, cand eram mic, consideram ca e minunat. Ma duceam acolo si ma rasuceam cat puteam, ca sa ma vad in oglinda, stanga-dreapta."

Stema heraldica neidentificata. Poate proveni de la vechiul edificiu sau sa fie adusa din alta parte. Eu am fotografiat-o ca tot era acolo...


Am adaugat si doua planuri de epoca pentru intelegerea configuratiei terenului. Fragmentul de mai sus e din planul Jung datat in 1856. Casa Eliad apare pe plan, asa cum va apare cu parcela cu tot pana in anii 80 ai secolului 20. Alaturi se afla o alta curte, mai mare. De la acea curte e posibil sa provina acel zid cu guri de tragere despre care s-a vorbit in unele lucrari.. Vezi si mai jos sitautia zonei la 1911 (14?)




marți, 19 mai 2009

Congregatia Naivilor din Romania

Uite, se vorbeste de bine de mine (:
Radu Pavel Gheo (blog) are aici un articolas:


"Exista in Romania un grup de cetateni care nu e foarte vizibil, fiindca nu face nimic iesit din comun. Grupul respectiv e format din niste cetateni normali, care muncesc, isi platesc regulat taxele si impozitele, incearca sa respecte legile, voteaza sistematic si informat, se agita, privesc cu speranta si apoi cu dezamagire fiecare nou guvern instalat la palatul numit neinspirat “Victoria” si incearca sa schimbe ceva macar prin exemplul personal. Oamenii acestia, desi nu sint organizati in vreun ONG si nici in vreo alta forma de asociere politica sau apolitica, desi sint imprastiati prin toata tara si chiar prin toata lumea si nici macar nu se cunosc unii pe altii, reusesc sa contracareze actiunile a mii de idioti si profitori mult mai vizibili in peisajul media romanesc.


Daca ar fi sa-i dau un nume grupului informal descris mai sus, i-as spune Congregatia Naivilor din Romania (prescurtat: CNR).

Desi nu o stie, CNR asta e o forta. Desi nu o stie, el impiedica dizolvarea completa a societatii in Romania. Si o face in cele mai ciudate feluri. Printre membrii acestui grup se numara, de exemplu, macar o parte din fondatorii raposatei formatiuni politice URR (Uniunea pentru Reconstructia Romaniei), naivii care voiau introducerea unui cod moral in politica romaneasca. Acest oximoron (“cod moral” – “politica romaneasca”) ii include ca membri cu drepturi depline in CNR. Tot din CNR face parte si Radu Oltean, care descrie cu amaraciune pe blogul lui (http://art-historia.blogspot.com) cum ne batem joc de monumentele istorice din tara. Si medicul Florin Chirculescu, alias excelentul prozator Sebastian A. Corn (http://sebastian-corn.tapirul.net). Si, desigur, mai sint multi altii, pe care nu-i stiu si nu-i stie nimeni, dar ale caror zbateri, insumate, mentin Romania mai coeziva decit Zimbabwe sau Rwanda.

Sint medicii care isi fac treaba si nu iau spaga. Exista – i-am vazut si eu. Sint politistii care isi fac datoria. Si ei exista – si sint adesea umiliti de sefi, neputinciosi in fata copiilor de stabi si injurati de soferii care vor sa le dea spaga si sint uimiti ca boii nu o accepta. Mai sint si muncitorii care lucreaza si in Romania la fel de zelosi ca in Spania sau Italia, functionarii corecti si amabili, judecatorii care stau peste program ca sa lucreze la dosare si multi, multi altii. Adica nu stiu cit de multi, dar destui. Trebuie sa fie un numar destul de mare, ca sa contracareze actiunile lumii politico-interlope de la noi. Altfel tara s-ar fi dus de ripa de mult.

Interesant e ca o fac nu pentru vreun profit concret, ci pentru ca asa simt ca trebuie, ca asa e corect, moral, normal. Pe alte meleaguri ei ar fi la conducerea tarii, a agentiilor guvernamentale, a marilor companii de stat, a ministerelor Educatiei, Sanatatii, Justitiei..."

:(


duminică, 17 mai 2009

Bazarul din Tulcea




De mai mult timp am remarcat, printre nenumaratele fotografii ale Bucurestiului interbelic facute de Nicolae Ionescu, doua fotografii reprezentand o colonada cu pravalii sub care scria "Bazarul din Calea Grivitei". Aceate imagini au si fost reproduse in mai multe carti despre Bucuresti cu aceeasi legenda (puls setul de fotografii cu vechiul Bucuresti ce "umbla" pe Net). Iar eu eram extrem de derutat. Asa arhitectura NU a existat in Bucuresti!! Dar nimeni nu era convins ca nu erau din Bucuresti. Am discutat si cu Emanuel Badescu de la Cabinetul de Stampe. Acele 2 fotografii se gaseau in colectiile Academiei Romane si ale Muzeului Bucuresti IMPREUNA cu alte imagini din Bucuresti. Scria clar Calea Grivitei. Dar, mai frate! numai Bucurestii au avut o cale a Grivitei? Asta pare un bazar, ceva oriental! La Constanta nu a existat asa ceva. Stiu sigur. La Cernavoda nu, la Babadag am verificat; iarasi nu. A ramas Tulcea. Am corespondat cu un bun prieten, arheolog, sa-mi zica daca cumva pozele respective sunt din Tucea veche si daca exista o Cale a Grivitei in oras. DA! Acest monument e din Tucea si exista si o strada Grivita. Dar la Bucuresti nu stie nimeni asta, asa ca iata, datorita spiritului meu de detectiv am mai rezolvat o mica dilema privind istoria Bucurestilor, popularizand in felul asta si un monument disparut din Tulcea.



Ansamblul arhitectural " Sub coloane" cunoscut si sub numele de Bazarul turcesc a fost construit in sec. al 19-lea, nefiind atat de vechi precum Bazarul turcesc din Lipova, la capatul celalat al tarii.

Vedere a coloanelor din str. Basarabilor colt cu str. Grivitei. Reconstituire.

Avand o certa influenta balcanic-orientala Bazarul se intindea de o parte si de alta a unei strazi principale din targul Tulcei. Complexul era format din 72 de coloane de caramida, adapostea 41 imobile, majoritatea pravalii, din care 6 erau cu etaj si erau folosite ca locuinte. In sec. 20 , majoritatea negustorilor si mestesugarilor din bazar erau romani, bulgari si evrei. Acoperisul era cu olane.

Vedere a coloanelor cu pravalia de lumanari a lui Ivan Ivanov din interesectia strazilor Grivitei, Basarabilor si Mahmudiei.

Ansamblul arhitectural ce forma partea cea mai originala si autentica a orasului Tulcea era unic in toata Dobrogea, fiind declarat monument istoric. Si totusi, ca urmare a masurilor de sistematizare (dispozitia Consiliului de ministrii din 1963 si al Ordinului Sfatului Popular al orasului Tulcea), monumentul este declasat de pe lista monumentelor istorice si demolat. Tulcea, dar si intreg patrimoniul national a pierdut un monument extrem de valoros si unic, cum numai in unele orase balcanice din fosta Iugoslavie, rar, mai gasesti.

(informatiile si imaginile de epoca sunt luate dintr-un articol scris de Valentina Postelnicu publicat intr-o revista tulceana; "Tulcea in documente de arhiva")




Citeste si aici.

sâmbătă, 16 mai 2009

Tot prin Oltenia

Inca o postare pe tema monumentelor din nordul Olteniei.
In jud. Valcea sunt foarte multe bisericute de sat construite de boiernasi sau de comunitatile locale multe din ele onstruite sau reconstruite din zid in veacul al 18-lea si inceputul celui urmator. Majoritatea au o pictura exterioara foarte interesanta. Pictorii tarani, din care se remarca "scoala" de zugravi din satul Teius de langa Govora, au atins performate extraordinare. Scenele anecdotice si moralizatoare sunt foarte raspandite, in pridvorul bisericilor mai ales, unde deseori e zugravita judecata de apoi. In raul de foc ce iese din gura Leviatanului ard toti ticalosii pe care-i puteai intalnii in epoca. De la carciumarul ce boteaza vinul (cu butoi la gat) si morarul ce fura la faina (cu piatra de moara), la "curva" si "curvariul" si pana la popi, episcopi, regi si imparati. La bisericile de manastire, in focul Ghenei ard si calugari pacatosi, asa, ca stie ce-i astepta daca gresesc. In mod evident, pictorii (zugravii) se simteau in largul lor cand pictau iadul caci isi puteau "da drumul" mai mult la imaginatie decat la anostul Rai. Daca veti vizita aceste bisericute e bine sa va uitati cu atentie peste tot, mai ales in pridvor, dar si pe exterior caci veti gasi o gramada de chestii interesante.
Ceea ce m-a necajit foarte tare e faptul ca mai multe biserici de sat faimoase pentru pictura lor interioara si exterioara, monumente istorice, au fost restaurate la misto, la initiativa preotului local, de "pictori" de ocazie, din zona. La cel putin 4 super biserici pe care le-am vazut eu, vechea fresca a fost acoperita de o infecta pictura noua facuta cu tempera de la magazin. Intr-un caz, in satul Olanesti, de langa Baile Olanesti, am vazut acum cativa ani cum pictura cea noua se exfoliase si antrenase si stratul original de dedesupt. In satul Cheia din apropiere, la fel. Minunata fresca a bisericii din satul Cremenari (comuna Galicea), pe malul stang al Oltului a fost repictata iar popa a si trecut cu mandrie sub pisania originala acest eveniment din 1999.

Biserica veche din oraselul Horezu, impodobita cu pictura exterioara ca un tortuleţ. Picturile de afara sunt ale mai multor mesteri, din mai multe epoci, dar foarte interesante toate.

"Cand s-a apucat Adam de munca"... si Eva de tesut.

Tigani ursari. Tema ursarilor e destul de raspandita pe pictura exterioara din Oltenia, dar nu ii cunosc sensul.

Un alt ursar din biserica de la Bunesti de pe drumul Valcea-Horezu facut in binecunuscutul stil al mesterilor din Teius

Bufnita de la Horezu

Detaliu cu stema Tarii Romanesti pe usa bisericii din Horezu-targ(1807)

Biserica din comuna Maldarasti, construita in imediata apropiere a culelor

Pe langa pictura minunata mi-au atras atentia portretele de pe turla pronaosului

Daca stie cineva pe cine reprezinta aceste portrete as fi recunoscator.

Biserica din Vioresti (com.Slatioara), nu departe de Horezu, e un monument absolut remarcabil datorita frizei de sub streasina, reprezentand grupurile de potecasi. Potecasii erau formatiuni paramilitare conduse de vatafii de plai avand ca misiune combaterea contrabandei, lotrilor (banditii de codru), etc. Marsaluiau in zona de frontiera cu Transilvania, pe potecile (de unde si numele )de sub munte.



"Sub streasina larga, specifica sfintelor lacasuri de inchinaciune de sub munte, de-a lungul unei frize, vegheaza si azi, ca in urma cu doua secole si jumatate, la randuiala celor vesnice si trecatoare deopotriva, oastea potecasilor, a plaiesilor calari, nemuriti cu prenumele, alaturi de preoti si preotese ale satului lor. Stau mandri in sa si inconjoara biserica in trap marunt, pe caii lor iuti de munte, cu cozile innodate, imbracati in dulame de aba alba, tivita cu blana de jder, impodobiti cu caciuli inalte de miel. Inaintea lor merge Capitanul de plai, pe cal negru cu anteriu si potcap negru. Toti sunt barbati odata, mandri, aprigi, hotarati, aparatori de glie si neam, de credinta crestina. Sunt barbati a caror smerenie se naste numai in fata lui Dumnezeu, caci "se stie despre ei ca nu-si ridicau caciulile inalte nici in fata domnitorului". Acestia sunt potecasii aflati pe friza de pe peretii de var ai bisericutei din podeul Viorestilor Slatioarei… Zugraviti la 1807, din porunca vatafului Constantin, cu un mestesug aproape ireal, in desene fine, aducand mai degraba a stampe chinezesti, potecas dupa potecas, nici unul geaman cu celalalt, fiecare cu povestea lui, calut dupa calut, fiecare filigramat in partea lui de poveste… Fiecare si cu totii inconjurand bisericuta - plaiesi, tarani, preoti si preotese ale satului. " citat de aici.

Vataful de plai, conducatorul potecasilor.


O alta biserica interesanta din satul Olari din marginea Horezului.


Pe exteriorul bisericii de la Olari am identificat o hora si lautari. Nu stiu cat o sa mai reziste pana cand se va exfolia de tot tencuiala pictata. Posibil sa provina de la o scena mai larga reprezentand Nunta din Cana Galileii, asa cum o vedem pictata si la Pausesti Maglasi, in zona Bailar Olanesti (vezi mai jos)

Pausesti Maglasi. Nunta boiereasca (Nunta din Cana), foarte interesanta
ca document de epoca

Revenind la biserica din Olari, am mai observat o inedita stema a Moldovei (?)

Cunoscuta manastire a Bistritei (sf. sec al 15-lea) a fost total reconstruita in vremea lui Bibescu. Singurul monument ce supravietuit din vechea manastire e bolnita, o mica bisericuta, construita in afara incintei, pe deal, in stanga, cum intrii. Pe exteriorul pridvorului adaugat ulterior fata de data construirii bisericii (aprox 1506) fost picate pe la finele sec. al 18-lea scene vanatoresti si fabule pe fond de dealuri ocru asa cum apar la multe alte biserici din zona (vezi mai sus) si aici(Biserica din Ursani).

Pe langa vanator banuiesc ca aici sunt ilustrate doua cunoscute fabule ale lui Esop, intens popularizate in sec 18 si inceputul sec al 19 datorita unor tiparituri extrem de raspandite (Esopia, Alixandria si Fiziologul - pilde crestine cu animale). Si anume broasca care a vrut sa se umfle cat taurul si vulturul care a vrut sa ia in gheare un berbec. Citeste si aici.

Aici cred ca e vorba de fabula in care cocorul, musafir la vulpe i se ofera mancare in farfurie plata (iar cocorul ramane flamand) pt ca apoi vulpea, invitata fiind la cocor sa i se ofere mancare intr-un vas inalt, cu gura mica (de data asta vulpea neputand manca).

In final cateva imagini de la manastirea Polovragi. Pictura pridvorului bisericii mari reprezinta muntele Athos, scena neobisnuita si unica in Oltenia.



In paraclisul de cimitir al manastirii Polovragi, insa, sunt de remarcat, pe langa alte minunate picturi, ornamentele absolut fascinate, o combinatie intre ornamentica florala orientala si ceva influente baroce.







In final va prezint situatia nefericita a unei faimoase biserici valcene, aflata pe malul stang al Oltului. Biserica din satul Cremenari (vine de numele Cremenea). Pictura acestei biserici era una din cele mai reusite si mai cunoscute printre specialisti. Initiativa din 1999 a preotului Prunoiu, care a chemat un "pictor" de ocazie a distrus fresca. Citeste ce scrie sub pisania din 1828.

Observati calitatea infecta a repictarii? Nici macar o pensula ca lumea nu a avut "restauratorul" de ocazie. Nasol e ca nici o autoritate nu s-a sesizat.
Si situatia (cum am zis mai sus) este destul de raspandita in Oltenia.

Citeste si "Fusei prin Oltenia" si " Biserica din Urşani"



PS Nu-mi folositi pozele fara sa ma intrebati!!






joi, 14 mai 2009

Despre Experimentul Piteşti

Acest articol nu este al meu dar il postez tocmai fiindca mi se pare important...Pe blogul lui Eugen Andronic ("Despre fotografie si alte lucruri importante") puteti citi intreg acest articol:


"Despre comunismul românesc nu se vorbeste cît ar trebui, iar cînd se vorbeşte există multe subiecte tabu sau, oricum, foarte delicate, de la dosarele "foştilor" şi pînă la metodele de tortură aplicate în lagărele şi închisorile de exterminare politică. Rememorarea unor evenimente, pătrunderea în esenţa lor, analiza obiectivă acum, după zeci de ani de cînd au avut loc, sînt lucruri absolut necesare pentru însănătoşirea socială a României. Nu vă miraţi că sînteţi agresaţi verbal, vizual sau chiar fizic zi de zi, pe stradă, în trafic, la TV, oriunde. Trăim consecinţele unei istorii deosebit de violente, care şi-a pus amprenta pe caracterul tuturor, care a schimbat un popor pînă în structura cea mai intimă. Şi atunci de ce să nu încerci să afli ce a fost, de ce să fii indiferent? Cum te poţi vindeca fară să ştii de unde ţi se trage?

Zilele acestea am fost şi încă sînt extrem de supărat. Adică revoltat de-a dreptul. Evenimentele de la Piteşti reprezintă "apocalipsa" în materie de teroare, tortură şi degradare umană, greu de comparat cu orice alt experiment făcut pe oameni, oriunde în lume. De aceea seria de 2-3 episoade propusă în martie n-a mai continuat. Nu e uşor să scrii despre aşa ceva. Tocmai terminasem de citit cartea lui Alin Mureşan, Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate şi am crezut că va fi uşor de făcut o sinteză a celor citite. Cartea e, foarte probabil, cea mai completă şi obiectivă analiză a "Piteştiului". Dar timpul a trecut şi am realizat că a povesti despre Piteşti e ceva extrem de delicat. Ieşirea din acest impas s-a produs acum 2 zile cînd am descoperit site-ul
Experimentul Piteşti şi am aflat că a povesti real despre Piteşti e IMPOSIBIL în România de astăzi.

De ce? Dacă nu aveţi timp sa răsfoiţi site-ul, deşi vă recomand să citiţi interviurile şi să deschideţi toate documentele ataşate pe site, voi încerca aici să fac un rezumat. Regizorul Sorin Ilieşiu vrea să facă un documentar de lung metraj despre Piteşti. Şi are nevoie de bani, nu de o suma colosală, cum ar înghiţi, de exemplu, un film de Sergiu Nicolaescu. Suma e chiar ridicol de mică, e vorba de 100000 de Euro, bani cu care omul ar putea "salva" o bună bucată de memorie colectivă, a supravieţuitorilor de la Piteşti (există un deviz al filmului pus pe site, pentru cîrcotaşi). Au mai rămas în jur de 40 de supravieţuitori ai fenomenului Piteşti, cu vîrste între 80-85 de ani, oameni suferinzi şi care-şi duc viaţa de azi pe mîine. Domnul Ilieşiu a început să-i filmeze şi să le ia interviuri la o parte din ei, cu resurse proprii. Dar sînt multe de filmat şi de făcut. Iar banii nu prea mai sînt. Filmul a candidat in 2007 la concursul de sponsorizare organizat de Centrul national al Cinematografiei. A picat primul sub linie. Cineva din juriu sigur n-a "înteles" despre ce e filmul şi i-a dat note mediocre. Contestaţia depusă încearcă să-i lămurească pe diriguitorii banilor că un astfel de film trebuie să existe. Răspunsul comisiei e următorul: "Comisia decide: se respinge contestaţia formulată de domnul Sorin Ilieşiu, la data de...". Aici se găseşte documentul. Proiectul filmului a fost respins şi a două oară, la o sesiune similară de proiecte, tot primul sub linie, de data asta obţinînd note mult mai mici.

Citind aceste documente şi uitîndu-te la materialele de pe acest site nu poţi să nu înţelegi în ce hal arată România. Uitaţi de drumuri, demolări, vile de prost gust, defrisări şi mîrlănisme pentru o clipă. Gîndiţi-vă doar că după 20 de ani de cînd Ceauşescu a dispărut şi 59 de ani de la sinistrul episod Piteşti, rememorarea acestor lucruri nu trebuie făcută pentru că nu e dorită. Domnul Băsescu a condamnat comunismul într-o sală a Parlamentului României umplută de "foşti". Nu-mi vine să cred că el nu ştie de încercarea de a face acest film şi de lipsa banilor. Sau domnul ministru al culturii, Paleologu... Şi totuşi nimeni nu mişcă un deget. Mi-e scîrbă. De nedescris.
(în schimb ministerul culturii sprijină construirea monumentului Holocaustului, defrişînd un nou parc în Bucureşti...)

Uitaţi-vă, totuşi la bucăţile de film expuse pe site. Sînt greu de urmărit sau citit, dar e un efort care trebuie făcut. Aflăm prin ce au trecut aceşti adevăraţi martiri ai României în anii '50. Dar ce-o fi fost cu ei apoi, în anii de după? Cum traiesc ei astăzi, uitaţi de toată lumea? Povestea unuia dintre ei, Emil Sebeşan, e mai mult decît impresionantă, de-a dreptul incredibilă:

"...
Ăsta a fost un lucru foarte interesant: toţi tac despre Piteşti. Le-o fost frică. Eu vă spun din experienţă. Eu nevestei mele nu i-am spus ce-am păţit la Piteşti. Ca să vă spun aşa în paranteze chestia asta: după revoluţie am venit odată acasă şi-am găsit-o pe nevastă-mea plângând, şi-am zis: "De ce plângi?". Zice: "Mă, după 20 de ani de căsătorie trebuie să constat că tu n-ai avut încredere în mine.". "Cum adică n-am avut încredere în tine?". "Eu trebuie să aflu de la alţii ce-ai păţit tu la Piteşti? Tu nu mi-ai spus niciodată. Nici atâta încredere n-am avut." şi-atunci eu i-am răspuns simplu: "Măi nevastă, stai jos că-ţi explic imediat. Tu ai o soră, ai doi fraţi. Tu, dacă-ţi spuneam ţie, te duceai şi povesteai la soră-ta, la fraţii tăi. Fraţii tăi, soră-ta, povesteau la alţi prieteni de-ai lor chestia asta şi, zic eu, ajungeam la Securitate şi mă băteau iară de mă lua dracu. Vroiai tu asemenea lucru?". "Nu, bineinţeles că nu!". "Păi atunci, vezi? Mai bine n-ai ştiut. Aflii acuma. şi ce? Poţi să faci ceva? Poţi să ştergi ceea ce mi s-a-ntamplat acolo? Nu poţi. Aşa că fii liniştită. ...Nu că n-am avut încredere in tine..."
..."

Proiectul domnului Ilieşiu trebuie să continue. El are nevoie de bani, din donaţii sau din oricare alta sursă. Încercaţi să ajutaţi acest proiect, e pentru "sănătatea" noastră, a tuturor!
"

Ma bucura sa sprijin un proiect misto, macar popularizandu-l...

vineri, 8 mai 2009

Zilele Muzeului Militar- 10 Maiu la Museul Militar


Dragi cititori, va poftesc a veni la Zilele Muzeului Militar, in data de 9 si 10 Mai, la Muzul Militar National din Bucuresti. Intrarea libera, uniforme, manuiri si trageri cu arme de epoca, fasole cu carnati gatite cazon (moca!), tir cu pusti cu aer comprimat pentru copii, targ de vechituri etc etc. Recomand in special sa vina parintii cu copii (mai ales baieti) caci e fascinant si educativ. Participarea va fi nationala si internationala, deoarece vor sosi grupuri de reenactment din Oradea, Ploiesti si Bulgaria. Deschiderea e la 10 iar actiunile spactaculoase tin pana pe la 14. Acest program e valabil atat sambata cat si duminica. Muzeul ramane deschis pana pe la 18.

miercuri, 6 mai 2009

Salvati Parcul Circului

Fotografie luata de pe blogul http://criss-paradise.blogspot.com

Lacul Circului este singurul lac din Bucuresti unde cresc nuferi, lotusi si specii de floră mediteraneană. Acest ecosistem e perturbat de constructia turnurilor Eurotowers.


  1. Mai multe ziare, reviste si posturi tv au adresat deja problema.
  2. Conform estimărilor Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement în mai putin de o lună Bucurestiul va avea cu un lac mai putin.
  3. Asociatia Bucuresti, EcoCivica, Salvati Cismigiul si SchimbaLumea.ro organizeaza un miting de protest pe 17 mai.


Foto de pe http://bucuresti.e-jurnal.ro/Salvati-Lacul-si-Parcul-Circului.html
Asa arata acum lacul. Secat cu 1 m.





Lacul Circului este singurul lac din Bucuresti unde cresc nuferi, lotusi si specii de floră mediteraneană.

Cu toate aceasta, în curând vom putea spune că Lacul Circului a fost singurul lac de acest fel.

Datorită constructiei clădirii de birouri Eurotower Cascade Park Plaza lacul seacă pe zi ce trece. Conform lui Radu Popa, directorul adjunct al Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement, fundatia clădirii, adâncă de 36 de metri, blochează izvoarele care alimentează Lacul Circului. Administratia Lacurilor s-a sesizat si a înstiintat deja Primaria Bucuresti si constructorul însă, în ciuda avertisementelor, firma de constructii nu a luat nici o masură, ci continuă neperturbată constructia.sursa imaginii:http://rolisor.blogspot.com

Mai multe ziare, reviste si posturi tv, precum Academia Catavencu, Gândul, Adevărul si Antena 3, au adresat deja problema. Conform estimărilor Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement, citate de Academia Catavencu, în mai putin de o lună Bucurestiul va avea cu un lac mai putin.Fotografie facuta de CrisTina si luata de pe blogul http://rolisor.blogspot.com


Asociatia Bucuresti, EcoCivica, Salvati Cismigiul si SchimbaLumea.ro doresc să organizeze un miting de protest, cu scopul de a trage un semnal de alarmă si de a atentiona autoritătile asupra consecintelor continuării constructiei în maniera iresponsabilă de până acum.

Dacă doriti să vă alăturati protestului pe 17 mai si să vă implicati în salvarea unui lac unic,
o Contactati-ne pe mail la parculcircului@schimbalumea.ro ,
o Vedeti discutiile de pe schimbalumea.ro despre problemă ( http://schimbalumea.ro/problems/... ,
o Confirmati-vă participarea pe Facebook
o Dati de stire si altora care ar fi dispusi să se implice


PS Daca proprietarii imaginilor imaginilor nu sunt de acord cu postarea acestora aici sa imi scrie si voi sterge imaginile. Va multumesc

marți, 5 mai 2009

Biserica din Ursani

Va deranjez cu inca o postare despre o minunata biserica de sat din imprejurimile orasului Horezu. Satul se intinde de-a lungul unei vai, a râuşorului Urşani. Tot Urşani se numeste şi satul. Biserica era inchisa cand am vizitat-o insa am putut studia pe indelete pridvorul decorat cu unele scene standard (Judecata de apoi, Adam si Eva, etc) dar si unele chestii noi, ca de exemplu doua portrete diferite ale sfantului Cristofor. Precum poate stiti unii din voi , Sf. Christophor (Purtatorul lui Christ in greaca - Χριστόφορος) e un sfant foarte des reprezentat in iconografia catolica (e patronul calatorilor), dar mai rar in bisericile ortodoxe ( e serbat pe 9 mai). Apare intodeauna ca un urias barbos care trece o apa cu Isus copil pe umar. In mod sigur e vorba de o legenda apocrifa si deformata in timp.


O alta legenda total diferita il prezinta pe Sf. Cristofor ca fiind un om urias si rau, din tribul mancatorilor de oameni , cu cap de caine (o influenta a lui Anubis, zeul egiptean cu cap de sacal?) care apoi s-a crestinat si a fost martirizat. O aiureala completa, pe care nu o inteleg nici preotii. Fiindca un popa din Rasinari imi spunea acum cativa ani o alta varianta locala, cum ca Cristofor era un barbat foarte frumos si pentru a nu cadea in ispita iubirii de sine s-a rugat la Dumnezeu sa il poceasca. Si i-a facut cap de ...oaie (??). Asa credea preotul din Rasinari. De oaie, fiindca zugravii de biserici nu pictau foarte clar capul de animal. Putea fi orice mamifer...


Ceea ce e remarcabil la pictura bisericii din Urşani (in pridvor) e neobisnuita "caligrafie" a picturii. Linii gratioase, demne de un adevarat miniaturist. Interesant de observat diversele pasari facute doar din linie ce apar in Paradis.


De asemenea in Paradis apare si o mica stema a Tarii Romanesti, o frumoasa declaratie de partiotism din partea talentatului pictor (locul valahilor e printre cei drepti, ar fi mesajul).


In imaginea generala de mai sus (4 poze mai sus), se vede in dreapta jos locul unde-i pictata acvila crucifera.

De remarcat, ca intodeauna, sunt animalele si diavolii pictati in zona Iadului.

Pe partea stanga, unde e raiul apar pictati un grup de ologi si "saraci", cum scrie deasupra


Diavolul in spagat...



Rac si diavol cu cioc...

Paganii... Eternii turci si evrei. Foarte frumos pictati. Remarcati liniile barbilor si ale turbanelor.

Nu stiu ce sfant e asta legat de coada calului (nu am inteles nici scrisul cu chirilice), insa mi-a adus aminte de pedepsele date "răilor" din basmele romanesti: "si l-au legat de coada unei iepe nebune, de nici praful nu s-a ales de el/ea"
P.S. Un cititor (Stefan - vezi la commenturi) mi-a tradus textul: "Patima apostolului Andrei"

Nelipsitii vanatori pictati de mesterii valceni pe multe din exterioarele pridvoarelor


eIn cimitirul din sat se gaseste mormantul d-nei Duca si o cruce comemorativa pusa de PNL in 1935 in memoria prim-ministrului I.G. Duca asasinat de legionari in 1933, pe peronul garii din Sinaia. I.G.Duca era proprietarul unei cunoscute cule din Maldarasti, cula Duca...