vineri, 21 mai 2010

Pavajul de pe bulevardul Aviatorilor




Tipuri de pavaj pe o strada din Berlin


Celor care le pasa de Bucuresti au un nou motiv de manie si de suparare. Primaria cea ticaloasa si incompetenta dar tare iubitoare de arginti si-ar dori asfalta ultima mare suprafata din Bucuresti ramasa neacoperita de Regii asfaltului: Bulevardul Aviatorilor (fost Jianu) si Piata de Gaulle, pana catre Bordei. Ceea ce nu inteleg multi din cei ce se fac ca administreaza acest oras, este valoarea reala de patrimoniu a pavajului in sine, a amenajarii, a aspectului deosebit pe care-l reprezinta caroiajul cu piatra cubica si ieftinatatea intretinerii.


Pavajul de pe Aviatorilor distrus dupa 15 ani de ne-reparatie (foto Romania Libera)

In ultimii ani am fost martori la o distrugere cvasitotala a patrimoniului reprezentat de strazile pavate si a bordurilor din piatra masiva, de bazalt sau granit. In marea majoritate a oraselor europene, mare parte din carosabil si mai ales trotoarele sunt neasfaltate ci pavate cu piatra naturala, deseori de tipuri, culori si marimi diverse.

Tot bucuresteanul a fost indignat de campania exagerata de inlocuire a bordurilor din vremea lui Videanu. Pe foarte multe strazi si stradute au fost smulse blocurile uriase de bazalt si granit, majoritatea vechi si de 100 de ani, importate si platite cu bani grei de primaria bucuresteana din vechiul regat. Ceea ce multi banuiesc, dar nu s-a dovedit oficial, este ce s-a intamplat cu aceasta adevarata valoare dupa ce a fost excavata. Desi puteu fi refolosite in zonele istorice, Primaria a preferat sa cumpere borduri de ciment de proasta calitate, deseori inlocuite inca o data, la un an-doi distanta, de borduri slefuite dintr-un granit dubios importat din China, mult mai urate decat cele vechi. Cheltuieli fabuloase, inutile si mai ales cu rezultat urat.
Se spune ca vechile borduri din piatra masiva, majoritatea doar lustruite de vreme, nu si distruse sau sparte (foarte putine) au fost vandute pe bani frumosi in tari interesate de pavaj patinat de vreme, pentru restaurarea zonelor istorice. As ruga cititorii care STIU mai multe sa imi transmita.

Bulevardul Champes Elysees din Paris. Il vedeti cumva asfaltat?

Iar noi importam piatra cubica noua (pe bani grei, dar din bugetul Primariei) pentru putinele zone ce le mai pavam cu piatra precum Centrul istoric.
Trebuie ca ONG-urile sa ceara a verifica la Primarie ce se intampla cu piatra cubica si bordurile istorice ce s-au adunat in ultimii ani prin refacerea strazilor. Multe pavaje au ramas sub asfalt, sustinandu-l, dar si mai multe au fost scoase. Unde s-au vandut, pe ce sume, prin cine, unde au ramas pietrele nevandute.

Bulevard pavat cu piatra cubica la Vatican si la...

Piata Quirinal, Roma


Pavaj si borduri vechi, in perfecta stare de conservare, distruse (sparte, amestecate cu pamant si moloz) la "reabilitarea" strazii Viitorului din Bucuresti.
O adevarata "comoara", aruncata la gunoi....


Strada dintr-un oras italienesc cu pavaj aranjat in segmente de cerc intersectate

Revenind... Nu v-am spus, dar Bulevardul Aviatorilor face parte din zonele protejate ale municipiului Bucuresti (PUZ nr. 14) asa cum se poate vedea si din planul de pe site-ul primariei http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/zone_protejate/docs/plan_general.pdf sau http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/zone_protejate/docs/aviatorilor.pdf

In ultimul document este specificat:
f.grad de protectie: - maxim - se protejeaza valorile arhitectural - urbanistice, istorice si de mediu natural in ansamblul lor: trama stradala, fondul construit, caracterul si valoarea urbanistica; sunt permise interventii care conserva si potenteaza valorile existente.

deoarece:
e. valoare:- bulevard - promenada, care prin rigoarea si unitatea unei interventii reglementate,
constituie un exemplu de urbanism specific sfarsitului de secol XIX.

Bulevardul Aviatorilor, azi

...si intr-o carte postala veche


interesanta este urmatoarea specificatie din documentul mai sus mentionat:
- pentru interventii in spatiul public (mobilier urban, pavimente, vegetatie, etc.), neincluse
in acest regulament, se vor intocmi proiecte ce vor fi avizate conform legii, inclusiv prin
avizul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului si Ministerului Culturii la
faza Certificat de urbanism si al Ministerului Culturii la faza Proiect de autorizatie de
construire. (informatii primite de la Diana Culescu)

In concluzie iata avantajele si dezavantajele pietrei cubice (enumerate de Dan Patzelt):

Este cea mai eficienta (economic, social) forma de acoperire a drumului

economica:
daca pe 1 mp apare o denivelare/groapa nu trebuie decat sa pui un pahar de nisip
se ridica cele 5 pietre si se pune un pic de nisip, de la trafic de autoniveleaza
(pietrele sunt puse pe o placa de beton si un pat de nisip)

daca trebuie sa tragi o teava, scoti 30 de pietre si le pui la loc
practic costa doar manopera


rezista mii de ani find materiale durabile, piatra si nisip (vezi drumurile romane vechi de 2000 de ani, unele functionale si azi, cu interventii minime)


Pavaj antic pe Via Appia, Roma

Pavaj antic la Pompei

intretinerea consta intr-un om cu o roaba de nisip care timp de 365 de zile trebuie sa ajusteze micile denivelari
in 365 de zile de mentenanta nu ai cum sa ai probleme

Zona Charles de Gaulle nu a fost intretinuta de 10-15 ani de aia acum are gropi.
Calcul simplu:
o sosea astfaltata o refaci la 2-3 ani (asfaltat 2 milioane E/Km x10 ani = 20 mil de euro),
asta a tinut 10-15 ani, dar bineinteles fara omul ala cu roaba de nisip sa o intretina, e scump (200E salariu x 12luni =2400E /an x10 = 24.000E hai cu materiale 30.000E).
Asfaltul e neobisnuit de scump la noi in tara! Iar intretinerea covorului asfaltic (prost realizat dintr-un inceput) e la fel de costisitoare si deranjanta.

social:
nu are aderenta foarte buna si e si incomoda pentru masini sa mearga cu viteza mare
soferii nu vor merge cu viteza, adica siguranta rutiera mare



bani ramasi din intretinerea ieftina pot fi folositi la altceva spitale, scoli, etc 19.970.000E, dar cum am avea altfel regi ai asfaltului...

piatra cubica pe care au scos-o din alte bulevarde si strazi au exportat-o in alte tari europene,
Oare de ce? Ce stiu baietii aia si noi nu?



Pavaje in Berlin


Avantajele pietrei cubice sunt enorme:
vezi aici:
http://www.pacificpavingstone.com/paving-stone-advantages-2.html

Iata ce zice Razvan Amariei in Capital:
"1.argumentul costului unui km de sosea in bucuresti, nu autostrada
uite cat costa bulevardul Kiseleff:
Campioana dezmăţului bugetar pregătit de administraţia locală din Bucureşti este, de departe, şoseaua Kiseleff. Artera de 2,9 km, care face legătura între Piaţa Presei, Arcul de Triumf şi Piaţa Victoriei, ar urma să fie reasfaltată cu 45 de milioane de euro. Deci, 15,5 milioane de euro pe km. „Păi, asta costă mai mult decât o autostradă“ (4-8 mil teoretic)

Adrian Costin, reprezentant al companiei de construcţii CCCF, spune că, din experienţa sa, un metru pătrat de asfalt nou pe o stradă deja asfaltată ar trebui să coste circa 108 lei, cu tot cu TVA (cam 26 de euro), un metru pătrat de asfalt pe o stradă neasfaltată (inclusiv fundaţia) ar trebui să fie cam 169 de lei (cam 40 de euro), iar un metru pătrat de trotuar, cam 126 de lei (circa 30 de euro). Luând în calcul aceste valori, rezultă că şoseaua Kiseleff ar putea fi asfaltată cu circa 2,6 milioane de euro, la care s-ar adăuga aducerea la nivel a căminelor şi a gurilor de scurgere, marcajele şi semnalizarea, precum şi sumele prevăzute la capitolele „asistenţă tehnică, consultanţă“, „studii şi proiectare“, respectiv „alte cheltuieli“ (circa 5,8 milioane de euro, dar probabil că, în realitate, ar trebui să fie vorba de mult mai puţin şi în acest caz). Oricum, devizul total ar ieşi la sub zece milioane de euro - de cinci ori mai puţin decât doreşte să cheltuiască Primăria." Citeste tot articolul aici



Citeste si in Romania Libera:
"Reabilitarea uneia dintre cele mai aglomerate artere din Bucureşti - Bulevardul Aviatorilor - a fost tergiversată timp de un deceniu din simple motive de procedură. Urmarea: sub mandatele a cinci primari generali, mulţi şoferi şi-au băgat maşinile în service, iar patrimoniul cultural a fost serios afectat. "
"Administraţia Străzilor a inceput luni lucrarile de reabilitare a Bulevardului Aviatorilor din Capitala, dupa ce timp de zece ani reparatiile au fost amanate, dupa cum a dezvaluit recent RL...."

In Bucuresti, pavarea strazii dupa montarea unor
noi sine tramvai. Foto N Ionescu, sf. anilor 20

Pavarea unei strazi din Paris in 1924

Pavarea unei zone pietonale cu placi de granit undeva in Germania


(http://www.procivic.ro/, http://www.eunublochezintersectia.ro/, http://masiniverzi.ro/, http://eureciclezasta.ro/ )




marți, 18 mai 2010

Actiuni cultural-civice in Bucuresti




www.distrugeri.ro este titlul expozitiei pe care va invitam sa o vizitati in perioada 12 - 30 mai la Muzeul Taranului Roman, in salile Acvariu si Foaier si pe esplanada muzeului.

Expozitie manifest realizata sub egida Ordinului Arhitectilor din Romania si gazduita cu generozitate de Muzeul Taranului Roman, www.distrugeri.ro ofera privirii indragostite de frumos un parcurs initiatic prin spatiile fascinante ale Morii lui Assan, monument de categoria A, vandalizat de ani de zile; printre trunchiuri de ciresi recuperati de Serban Sturdza si revizitati de artistul Virgil Scripcariu; prin bogatia stilistica a unui oras surprinzator, emotionant si ignorat de locuitorii sai. Sunt prezentate, printre multe altele, casa Nanu Muscel (Piata Romana 7), Cinema Dacia din Calea Grivitei, conacul Hagi Theodorachy, cazul Aviatorilor 92.

Expozitia dezvaluie privitorului detalii tulburatoare, gingase, vulnerabile din arhitectura noastra cea de toate zilele, cea pe langa care trecem de mii de ori grabiti si nepasatori. Dar cum indiferenta noastra le ucide, ele vin sa ne bantuie...

Suntem 20.000.000 de oameni raspunzatori de patrimoniul nostru. Tu ce faci?

http://www.distrugeri.ro//index.php?option=com_content&task=view&id=49&Itemid=65

Cautam Bucureştiul, Bucurestiul cladirilor pe langa care trecem adesea, dar nu intotdeauna le si vedem.

De aceasta data nu vrem sa inventariem, vrem sa gasim Bucurestiul pierdut, ascuns in casele si cladirile bucurestene si sa incercam sa il salvam.

Cum ?Inscrie-te in concurs >>> http://www.bucurestiulpierdut.ro/

luni, 17 mai 2010

Unde era Muzeul Simu?


Majoritatea iubitorilor istoriei Bucurestilor au auzit de Muzeul Simu, construit in forma de templu antic. Localizarea lui e realtiv cunoscuta; undeva prin fata pe la blocu ONT si Eva. Cu ajutorul catorva poze de epoca si a suprapunerii planurilor vechi peste cele noi, am identificat cu certitudine locul unde s-ar afla temeliile muzeului Simu.

Un scurt istoric al Muzeului si al colectiilor le puteti citi in articolul de mai jos publicat in revista de cultura "Boabe de Grau".





De ce a fost demolat Muzeul, in 1964? Ar fi in primul rand motivul ca nu se mai incadra in ansamblul de blocuri nou construite. Se pare ca a contribuit la decizia demolarii lui si aspectul de templu, care ducea cu gandul la masoneria romaneasca, pe care guvernul comunist ii vroia stersi din istorie.


O fotografie din 1940 realizata de Willy Pragher

O exceptionala imagine din anii '50, ce prezinta foarte clar locul ocupat de Muzeul Simu in raport cu Blocul ARO(Asigurarea Romaneasca), devenit Patria

Doua imagini cu interioarele Muzeului. Fotografiile sunt din anii interbelici, cu amenajarea din anii 30... Imagini ale unei amenajari muzeale mai vechi si mai incarcate puteti gasi pe blogul Urbanismul



E de remarcat si de apreciat atitudinea oamenilor bogati din vechiul regat fata de cultura in general. Anastase Simu (citeste aici cine a fost) nu a fost singurul care si-a donat sau a pus la dispozitia publicului colectia personala de arta. In acea vreme, majoritatea oamenilor bogati proveneau din familii cu o puternica educatie si respect vis a vis de arta si cultura. Nu e de mirare ca aceasta traditie a disparut cu totul in primii ani de dupa venirea la putere a comunistilor, in conditiile in care "clasa industriasilor si mosierilor" au fost primii loviti de masurile de sovietizare a tarii. Nu e de mirare ca faptele de mecenat in zona educatiei si culturii nu mai intereseaza pe nici unul din magnatii Romaniei de azi. Ar trebui sa amintesc aici Fundatia Dinu Patriciu? mai bine nu...

Dupa demolare colectiile Muzeului Simu au fost expuse ani de zile in Muzeul Colectiilor de Arta (casa Romanit), iar acum cred ca se afla pe la MNAR...

Planul Muzeului Simu


In spatele blocului Eva (devenit Diverta), intr-un loc complet invizibil, la multi metrii de zona discutata, se afla un panou cu istoricul si evolutia urbanistica a zonei. O idee excelenta, din pacate atat de prost gandita si ilustrata incat nimeni nu intelege nimic. Sunt reproduse planuri de epoca, extrem de greu de inteles de omul obisnuit si poze ori slabe ori nefericit alese. Text mult, neclar si stufos. Va jur ca nu am inteles nimic cand am citit in urma cu un an. O chestie facuta la misto (extrem de repede) care nu se stie cui se adreseaza...(scuze realizatorilor ca sunt asa aspru, dar e pacat...)
Acolo trebuiau reproduse 2 reconstituiri digitale sau 2 fotografii aeriene. Din prima jumatate a secolului 20 si de azi. Cu puncte de reper existente si atunci si azi, precum casa Sturdza (libraria Carturesti) sau Atheneul.


In fotografiile aeriene din 1926, realizate de Misiunea Aeriana Franceza, se poate localiza acoperisul lung al Muzeului. E de remarcat ca Bulevardul Bratianu nu fusese inca modernizat si marginit de blocuri moderniste.

Un detaliu al unei fotografii realizate dinspre Pta Universitatii, tot din 1926-1927

Un detaliu al unei fotografii aeriene realizate in 1960, cu putin timp inainte de demolare.
Blocurile de la "Eva" si ONT inca nu incepusera a fi construite.


luni, 10 mai 2010

Saracie lucie in Bucurestii "de odinioara"


Deseori cand ne gandim la Bucurestii din anii interbelici avem o imagine idealizata de explozia de civilizatie care marca capitala Romaniei Mari in anii '30. In mahalale si suburii exista, insa, o lume sordida, deseori extrem de saraca, lume care era prezenta si in centru, mai ales in zona pietelor, balciurilor si ale pravaliilor de vechituri. Marele fotograf care a fost Nicolae Ionescu, (de ale carui poze sun pline cartile despre "Bucurestiul de odinioara" sau circula pe net in nestire, fara a fi insa niciodata semnate cu numele autorului) realizat nenumarate instantanee cu oamenii amarati din Bucuresti.

Majoritatea imaginilor surprinse de-a lungul anilor 1925-1935 sunt facute in zona halelor si a Pietii Bibescu, pe cheiul Dambovitei, la Obor (Targul Mosilor), la pravaliile de vechituri din cartierul evreiesc, in carciumi de mahala sau la groapa de gunoi din spatele cimitirului Bellu, numita Valea Plangerii. Pentru cine nu stie, teritoriul actualului Parc al Tineretului a fost pana la inceputul anilor '60, cand a fost amenajat ca parc, un maidan sordid. In anii interbelici era groapa de gunoi si tigani amarati, cei mai saraci dintre saraci, isi duceau zilele in cocioabe improvizate, cautand in gunoaie.

Explicatiile pozelor sunt inspirate de textele scrise chiar de mana autorului pe spatele acestora.


Una din nenumaratele familii de tarani gonite de saracie, isi cauta norocul in Bucuresti (1929)
Foto: Nicolae Ionescu


Gospodarie saraca de mahala

Fiecare cartier avea "dulapul" sau (scranciobul). De Pasti, plata era un ou rosu.
Aici, in Calea Calarasi-1927

"Dreg la ghete si papuci" instalati pe cheiul Dambovitei...(1932)
Foto:N.Ionescu

Scormonind dupa deseuri la conducta cu apa menajera dinspre Dambovita (pe poza nu scrie nimic; asa era botezata imaginea de cei de la MMB, de unde am reproducerea). Dar eu cred ca femeile spala rufe cu apa curata ce vine din panza freatica, printr-un izvor.


Un invalid de razboi langa biserica Domnita Balasa (1932). Foto: N. Ionescu

Detaliu al imaginii de mai sus.

Cizmar ambulant

Cobzar batran in zona Pietei Unirii (Bibescu)


Taietori de lemne

Flasnetar cu papagal (posibil sa nu fie din Bucuresti aceasta poza). Foto: N.Ionescu

Flasnetar cu barba alba si baietan descult


Nesgustorie cu carpe vechi la Taica Lazar (zona cu pravalii de vechituri din
cartierul evreiesc - actuala strada Baia de Fier)
vezi si saracii-se-imbracau-de-la-Taica-Lazar, si Fostul-cartier-evreiesc-din-Bucuresti


La Taica Lazar


Pantofi vechi si reparati la Taica Lazar. Toate fotografiile apartin lui N. Ionescu


Noroaie teribile la Mosi-Obor


Lipoveni la ceainarie in Dudesti (1924)


Rampa de gunoi din "Valea Plangerii", in spatele Cimitirului Bellu, azi Parcul Tineretului.


Cautatori de gunoaie in "Valea Plangerii". Foto:N.Ionescu


Asemenea ca mai sus

Adunatori de cutii de conserve goale in zona "Vaii Plangerii". In planul indepartat se poate recunoaste silueta Crematoriului.


Pregatire de nunta in Vitan (1929) Foto:N.Ionescu

Interior dintr-o "casa" in Groapa lui Ouatu (zona Grant)




Tigani ursari