luni, 29 iunie 2015

In Bruges


După ce am fost înfrânți la Waterloo, ne-am continuat călătoria culturală prin Belgia. Desigur, nu putea să lipsească Bruges, orașul bijuterie-medievală flamandă, plin de case din secolul al 15-16-lea, de catedrale, de restaurante scumpe pline de bătrânei bogați. Și cu enervant de multe clădiri restaurate în  tradiția secolului al 19-lea. Adică dat jos orice sculptură sau ornament gotic/renascentist original și înlocuit cu o replică modernă. Practic din această cauză, orașul pare un decor fără prea multe clădiri autentice. Prea multe clădiri neo-gotice ce cu greu pot fi deosebite de mult prea restauratele clădiri originale. Dincolo de asta, orașul are două muzee cu comori inestimabile de artă flamandă, muzee unde din fericire fotografiatul este permis (fără blitz, desigur). Am putut vedea de aproape lucrări de excepție ale lui Jan van Eyck și Hans Memling. O să pun aici câteva detalii care m-au impresionat, valoroase atât ca tehnică, lucrătură, măiestrie, talent cât și ca documente istorice de arhitectură, arme și costume de epocă.

Interiorul spitalului Sf Ioan, așa cum arăta în sec al 17-lea
Primul muzeu pe care l-am vizitat în Bruges este cel al fostului spital Sfântul Ioan, fondat cândva în secolul al 12-lea. Are un aspect foarte medieval, atât pe exterior cât și pe interior. Am citit pe undeva că este unul din cele mai vechi spitale din Europa! Cele mai valoroase și mai cunoscute lucrări sunt pictate de marele Hans Memling, elev al lui Rogier van de Weyden, unul din cei mai mari pictori timpurii flamanzi (deși de origine german), asa numiții primitivii flamanzi. Primitivi nu din cauza vreunei naivități în arta lor ci din cauză că au fost primii mari pictori în ulei din Țările de jos, reprezentanți ai Renașterii flamande. Din cauza acestor lucrări, muzeul mai este numit, neoficial și muzeul Memling.


Astăzi, exact în acest spațiu se află muzeul






Caligrafie renascentistă

Pecetea orașului Bruges



Carte de medicină cu o gravură inspirată de lucrarea lui Vesalius. De citit panseurile de lângă schelet


Hans Memling - fecioara Maria pictată pe unul din altarele mici.










Cele mai spectaculoase lucrări din muzeul Spitalului Sf Ioan (Sint-Janshospitaal) sunt altarul triptic dedicat sfinților Ioan (Botezătorul și Evanghelistul/din Patmos, autorul Apocalipsei) și cutia-relicvariu al Sf. Ursula.

Altarul Sf Ioan. Deși altarul este dedicat sfințiilor Ioan, panoul central este ocupat de Fecioara cu pruncul și sfintele Barbara (în dreapta cu Ioan Evanghelistul în spatele ei) și Caterina în stânga, în spatele căreia se află Sf Ioan Botezătorul. 

Panoul din stânga reprezintă tăierea capului Sf Ioan Botezărorul, în timp ce în dreapta este reprezentată Apocalipsa Sf Ioan din Patmos. Culorile strălucitoare par și mai vii în decorul auster și cenușiu al bisericii spitalului.



Semnătura Iohannis Memling, pe rama altarului

Macara din Bruges, manipuland butoaie, pictată în spatele lui Ioan Ev

Trupul lui Ioan Botezătorul ars 

Incredibila rochie de brocart de aur a Sf Caterina


Unul din cei 4 cavaleri ai Apocalisei

Sf Barbara, una din cele mai frumoase prințese ale picturii vechi flamande

Gura Sf Barbara. La aceste detalii se recunosc marii maeștrii



 Caseta relicvariu a Sf Ursula este o adevărată bijuterie de lemn în formă de capelă gotică. Este pictată incredibil de detailat pe toate fețele, cu scene din viața Sf Ursula. Legenda, fantezistă în întregime, spune că Ursula a fost o prințesă bretonă care ar fi trăit în veacul al 4-lea și care s-a hotărât să se mărite cu un prinț păgân. Ea s-a îmbarcat pe mai multe corăbii împreună cu 11.000 de fecioare (???) spre a face un pelerinaj la Roma înainte de măritiș. La întoarcere fetele au ajuns în orașul Koln (Colonia) unde sunt surprinse de un asediu al hunilor care le omoară pe toate! Variantele legendei sunt mai multe. În picturile casetei, orașul Koln este reprezentat foarte bine, la orizont apare domul (catedrala) în construcție, cu altarul finalizat și o macara. Hunii sunt reprezentați foarte realist ca soldații contemporani pictorului.



Sf Ursula și cele 11.000 fecioare la plecare

Domul din Koln în construcție
Asasinarea Sf.Ursula



Arcaș și arbaletier din sec al 14-lea

Hunii săgetând fecioarele. De remacat atenția cu care Memling a pictat reflexele (oglindirile) personajelor în armuri!




 Faima casetei a fost atât de mare încât în epoca romantică, în sec al 19-lea doi artiști din Bruges l-au pictat pe Memling lângă capodopera sa făcută pentru Spitalul Sf Ioan.


 Henri Dobbelaere (1822-1885) - Memling pictând relicvariul Sf Ursula. De remarcat atitudinea artistului și a măicuței care îi oferă cu evlavie maestrului fructe (Groeninge Museum)


Edouard Auguste Wallays 1813-1891-Hans Memling la finalizarea pictării casetei Sf Ursula.(Groeninge Museum)

Am luptat la Waterloo!





Cu ocazia bicentenarului bătăliei de la Waterloo, un detaşament românesc de reenactori (Asociația 6 Dorobanți) s-a alăturat unui mai mare grup cehesc care reconstituie regimentul francez de infanterie 57 (supranumit Le terrible). Presa a vehiculat peste 6000 de luptatori la care s-au adăugat numeroși alti participanti necombatanţi in costume de epoca (bucatarese, vivandiere, copii). Reconstituirea s-a desfașurat de-a lungul a două zile, cate 3 ore fiecare bătălie pe o suprafață pe care eu o apreciez la mai mult de un km pătrat. Numai tribunele au fost lungi de un km, într-un arc larg de cerc.

Membrii Asociației 6 Dorobanți în cadrul bivuacului francez 
Comandantul nostru de pluton, bravul Renné Ragas
În tabăra franceză

Vivandiere

În tabăra aliaților (englezi și prusaci). Generali englezi în așteptarea ducelui de Wellington



Bucătăresele și servitoarele de la cortul ducelui de Wellington

Tabăra artileriștilor englezi 
Ora mesei în tabăra britanică

Doctor chirurg englez, explicând etaoele amuputării unei mâini zdrobite de glonțul de muschetă
"Butte de lion"vazut din tabăra engleză
British lady

Ceremonie de comemorare a bătăliei din iunie 1815 în tabăra britanică


Foc de muschete

Cavaleria engleză în atac către infanteria franceză






Atac impetuos al cavaleriei britanice, în prima zi a bătăliei

Mărșăluind pe câmpul de bătălie în muzica tobelor și a piculinei




Russian lady