Planurile Bucurestilor ale lui Borroczyn

In vremea domnitorului Ghe. Bibescu si a lui Barbu Stirbey, au fost realizate primele planuri cadastrale de detaliu al Capitalei valahe. Cel ce a fost angajat de Primaria Bucurestilor sa realizeze acest proiect a fost maiorul rus, de origine austriaca, Rudolf Artur Borroczyn. Din anul 1847 provine, asadar, planul cadastral in 100 de planse mari. Este deosebit de valoros deoarece prezinta situatia orasului dinainte de Marele Incendiu din mai 1847.

Plansa reprezentand lacul Cismigiu, cu putin timp inainte de a fi amenajat de peisagistul vienez Meyer si manastirea Mihai Voda, cu mult timp inainte de deveni "Arhivele Statului" . Mai avea de "trait" inca 140 de ani, inainte de fi distrusa definitiv.

Detaliu : livezi si vii

In 1852 apare un al doilea plan, de data asta gravat, completat cu schimbarie intervenite intre timp si mult mai putin detailat deoarece e format din doar 4 planse.

Planul mic din 1852, din 4 planse lipite pe panza (rupt in mai multe bucati din cauza plierii)

Titlul planului din 1852

Centrul vechi de pe planul din 1852

Planul din 1847 s-a pastrat in 2 exemplare, unul aflandu-se in colectiile Muzeului Municipiului Bucuresti, iar altul, ceva mai bine conservat, in colectiile de harti ale Bibliotecii Academiei Romane.
Insa, foarte grav, la ambele exemplare lipseste plansa cu nr. 50, ce prezinta zona Pietii Bibescu (Unirii) si a fostei Curti Vechi. Topografia zonei poate fi insa reconstituita din planul mic, din 1852, chiar daca nu asa de detailat.
In orice caz acesasta plansa, cu nr. 50 e disparuta inca de la sfarsitul veacului al 19-lea.
Imediat dupa primul razboi, inginerul Cincinat Sfintescu (primul mare urbanist al Capitalei) face o copie "conforma cu originalul" a planului din 1847, pentru uzul Primariei. Vechiul plan era deteriorat si in plus era scris cu litere slavonesti. Aceasta copie este mult simplificata, doar alb-negru, deci mult mai usor de "citit". Pentrul uzul arhitectilor si istoricilor acest plan alb-negru circula in prezent in varianta digitala.

Plansa de pe planul Borroczyn redesenat de ing. C. Sfintescu. Zona de la poalele Cotrocenilor
(zona nelocuita dintr-o bucla aproape inchisa a Dambovitei, cu biserica Sf. Elefterie - vechi, evident - in mijloc)

Aceste planuri au si un mic minus. Nu au trecute numele strazilor. In schimb sunt localizate, livezile, crucile si puturile.

Piateta cu put cu cumpana (detaliu din planul 1847)

Bisericile Olari si Mântuleasa. Olari a fost prima biserica translata de la locul ei, cu ocazia sistematizarii Căii Moşilor

Manastirea Radu Voda, inca intreaga, bisericuta Bucur (paraclisul de cimitir al manastirii), cartierul tabacarilor (in jos, inconjurat de un canal al Dambovitei), biserica Dobroteasa, pe malul stang

Zona Pietii Universitatii, in urma cu peste 150 de ani

Zona hanurilor (explicatii pe plan)

Zona Palatul regal, Atheneul Roman, asa cum arata in vremea lui Bibescu Voda. E foarte interesant cum arata curtea domneasca stabilita inca din vremea lui Alexandru Ghica (din 1837) in casa stolnicului Dinicu Golescu. Resedinta mult marita va fi folosita pana in vremea lui Carol al II-lea. Pe locul Atheneului se afla o mica bisericuta, metoc al episcopiei Râmnicului.

Imaginile prezentate sunt din colectiile Muzeului Municipiului Bucuresti

Case vechi cu pridvor din Bucuresti

Metocul Manastirii Pasărea, de pe str. Popa Rusu,
azi ceainaria "La Metoc"

Aceeasi cladire de mai sus intr-o poza din anii '50

Unul din tipurile de case extrem de caracteristice ale Bucurestilor sfarsitului de veac 18 si primei jumatati de veac 19 sunt cele cu pridvor pe coloane de lemn si arcade in acolada. Aceste tipuri de case sunt, la origine, specifice zonei prahovene si muscelene si au ajuns la Bucuresti o data cu mesterii sau cu targvetii originari din acele zone. Probabil ca initial a fost o adaptare in lemn, chirpici si caramida subtire a caselor boieresti cu cerdac si foisor de tip brancovenesc. Casele cu acest tip de pridvor/cerdac acesta au fost foarte raspandite in Bucurestii sec. XVIII-XIX-lea, fiind regasite atat in curtile simplilor negustori si târgoveţi cat si ale orasenilor mai instariti.

Casa boiereasca cu cerdac spijinit pe stalpi de lemn, in mahalaua Sf. Apostoli. Aceasta casa apare ca dominanta in majoritatea stampelor si panoramelor Bucurestilor facute de pe dealul Spirii (Curtea Arsa). In spate se afla hanul Zlatari. Detaliu din panoramicul lui A. Reiser din 1864

Detaliu din panoramicul lui C.P. Szathmari facut din Turnul Coltei. Vedere catre Universitate si Palatul Sutu.

Detaliu din imaginea de mai sus cu o casa de secol al 18-lea aflata pe coltul gradinii palatului Sutu, cam pe unde se afla acum intrarea in Pasajul Universitatii

Acest tip de pridvor se regaseste si la unele biserici, cel mai bun exemplu pastrat fiind bisericuta Bucur. Inainte de restaurarea din anii 20 a bisericii Mihai Voda (azi translata de la locul ei) pridvorul era pe stalpi de lemn. De asemenea Hanul lui Manuc e cel mai spectaculos monument ce conserva pe toata lungimea curtii interioare asemenea cerdac cu stapi de lemn si arcade in acolada.

Biserica Mihai voda inainte de restaurare-fotografie de pe la 1916

Bisericuta Bucur

In judetul Prahova se pastreaza cateva case frumoase de acest tip ca dovada ca stilul acestor case are originea in aceasta zona (Muscel +Prahova). La Ploiesti se afla o celebra casa a unui bogat negutator, cunoscuta sub numele de casa Hagi Prodan, azi muzeul cu celasi nume . Casa a fost construita pe la 1785, decorata cu stucaturi pe la 1830. Tot in Ploiesti se afla muzeul I.L. Caragiale in casa Dobrescu datata tot pe la 1790.
La Valeni de Munte, ansamblul caselor lui N. Iorga sunt construite in acelasi stil. La Buzau cea mai veche casa din oras (1780) are un foisor si cerdac decorat cu stalpi de lemn.

Case de targoveti si negustori de sfarsit de veac 18 din jud. Prahova 1-Casa lui N. Iorga de la Valenii de Munte, 2-Casa Hagi Prodan, Ploiesti, 3-4 Casa Dobrescu, Ploiesti si din Buzau 5-Casa Vergu-Mănăilă

Un alt exemplu prahovean: Conacul Bellu din Urlati, azi muzeu

Alaturi de Prahova, zona musceleana abunda in asemenea tip de case, un exemplar remarcabil fiind Muzeul de Etnografie din Campulung

Studiind pozele vechi care mi-au cazut in mana am descoperit ca in Bucuresti se gaseau pana in anii 60 foarte multe asemenea case. In perioada 1960-1989 au fost demolate mai toate casele de valoare ce mai conservau aceste elemente atat de caracteristic bucurestene si totusi atat de pitoresti. Cu exceptia uneia, faimoasa "casa de târgoveţ" de pe calea Serban Voda nr 33. Din pacate nici una din celelalte demolate nu au fost, daca nu conservate in situ, macar mutate la Muzeul Satului sau oriunde in alta parte. Si ma refer la unul din cazurile cele mai nefericite, cel al casei -monument istoric - de pe str. Mircea Voda nr 51 (numerotarea ante demolare).

In zona Traian, Orzari, Matei Voievod se mai pastreaza totusi cateva exemplare din a doua jumatate a veacului al XIX-lea sau chiar mai tarzii.Casa veche cu pridvor ce se gasea in apropierea bisericii Sf. Ecaterina. Poza e de la inceputul sec. al 20-lea

Casa Procopoaiei. Casa boiereasca de tip cula din veacul al 18-lea ce se gasea pe Calea Plevnei, unde se gasea hipodromul regal, apoi "Casa Radio" (nu bag mana in foc ca acolo se afla)

Casa ce a existat pe str Agricultorilor fotografiata prin anii 70

Probabil aceeasi casa de mai sus reprodusa in cartea lui F. Dame "Bucurestii in 1906"

Casa ce a existat pe str. Olari 43. Demolata in 1947

Casa de pe la 1850 ce se afla pe str. Matei Voievod. Eu am cautat-o si nu am gasit-o dar nici nu m-am putut uita pana in fundul unor curti. Poza e din 1980.


Casa ce se afla pana in 1956 pe str. Maria Rosetti nr. 9, o casa deosebita ce ar fi meritat sa fie salvata

Tipuri de capiteluri de la stalpii cerdacurilor din Bucuresti:
1-casa din Mircea Voda 51 , 2- casa din Serban Voda 33, 3-de la casa din M.Rosetti 9

Faimoasa casa din str. Mircea Voda nr 51, una din cele mai frumoase exemplare de casa de targovet din Bucuresti. Demolata cu ocazia sistematizarii zonei in anii 1986-1987, fara a i se fii recuperat lemnaria, fara nici o incercare de a fii reconstruita intr-un muzeu

Alte 2 imagini de arhiva ale casei din str. Mircea Voda 51


Singura casa de acest tip, de mare valoare, din veacul al 18-lea (?) care a supravietuit in Bucuresti, cea de pe str. Serban Voda nr 33. Casa apartine Ministerului Culturii.

Casa veche cu pridvor si stalpi de lemn de pe str. Traian, un exemplar de casa deosebit de pitoresc ce a supravietuit de dinaintea domniei lui Cuza

Casa veche cu pridvor pe str Orzari. Fiind la strada a fost remarcata de multi ca avand un aspect arhaic si taranesc. Cel putin 2 persoane erau cconvinse ca e cea mai veche din oras. Nu e cea mai veche insa e foarte valoroasa ca arhitectura, desi culoarea si restaurarea lasa de dorit.

O data cu ieftinirea geamurilor, de pe la jumatatea veacului al XIX-lea, multe asemenea pridvoare si cerdacuri sunt inchise cu geamlâc, un tip de arhitectura de asemenea foarte caracteristic. Si acestea sunt din ce in ce mai rare.

Casa saracacioasa cu pridvor deschis pe Calea Calarasi. E remarcabil cat de scunda este!

PS Unele fotografii nu imi apartin si provin din diverse surse (fotografii din arhive, carti, reviste), inclusiv Net. Daca cineva isi descopera vreo imagine si nu e de acord ca am publicat-o imi cer scuze anticipat si o voi sterge sau ii voi pune numele.

Casa de la ProTV

Vis a vis de sediul Pro TV de pe b-ul Pache Protopopescu (nr.94) se află o minunată casă care după stil pare făcută curând după primul război mondial. Ani de zile am admirat-o cât era de pitorească şi mă întrebam cine o locuii înăuntru. Se zice că era un bătrân (probabil proprietar) care într-un final a murit. Curând, casa, solidă şi bine făcută a fost devastată de ţigani (cu acordul actualilor proprietari, foarte probabil). Acum pare a nimănui (??), plină de gunoaie şi locuită de boschetari. Încă o casă care se detaşa în zonă prin arhitectură şi proporţii pare să cadă victimă unor vite care vor să scoată bani călcând pe ruine!!

Încă o casă demolată ilegal

Încă de acum câteva luni o casă de pe str. Mântuleasa era pradă ţiganilor demolatori. Un prieten de la Inst. Nat. Monumentelor Istorice chiar a fost agresat când a încercat să îi pozeze, sub pretextul stupid că nu are voie să facă poze...
Azi casa e devastată în ultimul hal şi nu mai are nici o şansă a fii salvată (poate dacă s-ar da amenzi echivalente cu de 3 ori preţul terenului). În urmă cu un an (poate chiar mai mult), pe parcela din spate, pe strada Zborului a mai fost demolată o minunată casă boierească din care a mai rămas numai temelia ornată cu baluştrii. Şi acea demolare a fost profund ilegală. De altfel acea parcelă e plină de boscheţi azi. Probabil ca animalele de dezvoltatori imobiliari aşteptă şi distrugerea totală a casei descrisă mai sus (Mântulesa colţ cu Zborului), pentru a comasa terenul celor 2 şi a ridica în zonă protejată o mizerie asemănătoare celei de alături (precum cea de lângă bis. Sf. Mina).
Ce caii mei face Direcţia de Patrimoniu? care (scuze că mă repet): "îndeplineşte, la nivelul municipiului Bucureşti, atribuţiile Ministerului Culturii şi Cultelor în domeniul culturii şi artei, al cultelor, al protejării patrimoniului cultural naţional şi al valorificării şi dezvoltării elementelor ce definesc identitatea culturală a colectivităţii locale."
Ce frumos sună, mama lor de ...!! Ati auzit d-le Stefan Damian??

q