M-am dus la început, prin 2008, în comuna Racoş (Alsórákos în maghiară) , o localitate din jud. Brașov, pentru a vizita castelul Bethlen de acolo, relativ recent parțial restaurat și părăsit scurt timp dupa aceea, înaintea finalizării lucrărilor. Adica s-a amânat continuarea restaurarii pana la o data ...necunoascută. Monumentul, unul din castelele renascentiste din Ardeal bine conservate şi deosebit de pitoresc nu pare să fie pe lista de interes a autorităţilor sau a Ministerului..hai să-i zicem al Culturii.
Comuna, o localitate mare şi bogată în trecut, cu aspect de mic orăşel prin sec 19 și început de 20, este acum destul de ponosit, dar interesant de studiat ca arhitectura. Este locuit în principal de secui şi de o comunitate importantă de ţigani... Nu am ştiut atunci câte alte minunăţii o să mai văd în acea zonă. Aşa am descoperit, din întâmplare rezervaţia geologică şi vulcanul de acolo. Ulterior, preocupat de istoria dacilor, am aflat că în defileul Oltului, din hotarul din amonte al Racoşului, spre Augustin, se afla o mare aşezare dacică, cu temple oarecum asemănătoare cu cele de la Sarmizegetusa Regia. Din păcate nu există structuri vizibile la suprafaţa solului. Am revenit în acest loc de încă 4 ori din 2008 şi de fiecare dată am fost impresionat...
Castelul Bethlen de la Racoşul de Jos. ( "Reşedinţă nobiliară fortificată, de mică amploare, construită în stilul Renaşterii transilvănene, în anul 1664. Incintă fortificată de plan pătrat, cu bastioane circulare la colţuri şi turn pătrat de intrare, tipică arhitecturii militare medievale târzii, anterioară castelului de pe latura de sud.După construirea castelului, sistemul de fortificaţii este completat cu o semiincintă cu bastioane pană."-dupa CIMEC; "... castelul din Racos a fost resedinta nobiliara fortificata a grofului Sukosd. Acesta primise domeniul respectiv de la Gabriel Bethlen, ca recompensa pentru servicii militare. "- mai mult aici)
Inscripţia cu stema familiei Bethlen, un şarpe încoronat cu un glob crucifer în gură, deasupra intrarii principale
 |
| Oltul în defileul de la Racoş. În planul îndepărtat, dealul numit Tipia Ormenişului pe care au fost descoperite temple dacice |
 |
| Vedere de pe Tipia Ormenişului către Olt şi stânca de calcar Piatra Detunată. |
La Racoş se poate ajunge comod cu trenul. E cam la mijlocul drumului intre Braşov şi Sighişoara. Cu maşina trebuie, in apropiere de Rupea si Hoghiz sa o luaţi lateral, spre stânga daca va duceti la Braşov, la dreapta daca veniti de la Braşov. Dupa 9 km de drum recent reparat, sunteti in Racos, o pitoreasca localitate cu case traditionale de tip sasesc, desi acolo, majoritari sunt secuii. Nu cunosc situaţia actuală a drupului prin Mateiaş, foarte rău în 2011. Vezi harta de la finele articolului.
Prin apropiere trece Oltul care traverseaza M-tii Persani, un masiv de munti nu prea inalti dar deosebit de salbatici. In zona M-tilor Persani sunt localitati putine si paduri dese si neumblate. Doar soseaua DM1 ii traverseaza prin "Padurea Bogatii". Dar muntii se intind mult mai mult. Trebuie sa va uitati pe Google Earth.
Ei bine, în zona acestor munţi au avut loc cele mai recente activităţi vulcanice de pe teritoriul ţării noastre. Recente, vorbind la scara geologica. Adica acum aprox. 1 milion de ani, poate mai puțin, în zona au existat vulcani, care la Racoş au lasat urme atat de vizibile si de "proaspete" încât ai zice au au erupt în urma cu doar câțiva ani. Nu degeaba în capatul dinspre secuime a munţilor Persani se afla cele mai multe ape minerale, mofete, ape termale etc.
La Racos a existat un vulcan din din care s-a exploatat mult timp zgură. Acum nu se mai exploateaza deoarece e zonă protejată și e rezervație (Geoparcul Perşani). Peisajul rămas în urma exploatărilor e fantastic și deosebit de pitoresc . Iar pentru un pasionat de geologie, locul e perfect pentru a studia toate tipurile de zgură, cenuşi, piatră ponce, bombe vulcanice, bazalturi, lavă întarită etc. Toate arată de parcă s-ar fi răcit ieri.
Eu am fost acum cativa ani pe vulcanul Etna, unde peisajul (păstrând proporţiile) este foarte asemanator cu ce am vazut la Racoş. Acelasi tip de roci și de culori.
 |
| Vedere parţială asupra carierei din craterul vulcanului de la Racoş |
 |
| Racoş - straturi de cenuşă şi zgură. |
Racoş
 |
Sectiune geologică a conului vulcanic de la Racoş şi zona de exploatare a tufului şi bazaltului (în dreapta). După un panou explicativ din centrul comunei Racoş.
|
Racoş
Toată comuna Racoş, inclusiv castelul este construită cu piatră ponce şi tuf vulcanic. La fel de solid ca orice piatra masivă dar mult mai uşor, datorită structurii spongioase produsă de bulele de gaz din timpul răcirii lavei. Seamană destul de mult cu structura pâinii bine crescute.
Etna 2006
Etna 2006
 |
| Piatră ponce, zgură, (scorie vulcanică) la Racoş |
 |
| Racoş - plante crescute pe zgură |
 |
| Racoş- lavă întarită, transformată parţial în bazalt |
În apropiere de fosta carieră de zgură se afla două cariere de bazalt, în care exploatarea a încetat la începutul anilor 1990. Pe pereţii primei cariere sunt de văzut impresionante coloane de bazalt a căror spectaculozitate e stricată de un panou explicativ extrem de prost pus, exact în faţa lor.
 |
| Panoul explicativ strică panorama coloanelor de bazalt |
 |
| Un guşter tocmai ieşit în soarele primăverii, cu haine colorate de nuntă (verde aprins şi turcoaz pe guşă) dar cu botul murdar de noroi |
La câţiva paşi de prima cariera de bazalt se află cariera Brazi, o ”groapă” uriaşă în care s-a adunat apă. Peisajul este absolut fabulos şi impresionat. Nu-ţi vine să crezi că nu ştiai de asemenea loc din ţara ta. Lacul rezultat cu o apă verde a fost botezat Lacul de Smarald...
 |
| Deaupra lacului format în fosta carieră de bazalt Brazi |
 |
Lacul de Smarald
|
În centrul comunei Racoş, în faţa castelului Bethlen, se află două interesante panouri explicative cu detalii despre geoparcul munţilor Perşani. Iată, le reproduc aici, pentru cei interesaţi de mai multe informaţii legate de această minunată zonă.
Duceti-va, o sa va placa. E ceva foarte special. In zona e de stat mai mult.
Inscripţia cu stema familiei Bethlen, un şarpe încoronat cu un glob crucifer în gură, deasupra intrarii principale
Etna 2006
Etna 2006
