Motto:
„–Ce
apă
e
asta, stolnice?
–E apa
Moldovei,
Maria
Ta!
– Bine, așa să-i rămână numele”
DIVERTIS
Câte lucruri poți învăța studiind numele cetăților!
În
istoriografia mai veche, cercetătorii se dstrăduiau cât de mult încercând să afle originea numelui Severin, dat cetății
de pe malul Dunării (și mai apoi unui întreg ținut de graniță
al...Ungariei – Banatul de Severin). Pe la finele veacului al 19-lea s-a răspândit varianta latinofilă că
Severin vine de la numele împăratului Septimiu Sever. De aceea vei
vedea ilustrate din anii 1900-1930 pe care scrie (pe ruina cetății
Severinului) Turnul lui Sever. Ei bine, naționalismul istoriografiei
noastre a evitat cu obstinație să spună că Severin vine de la
severnâi=de nord, în slavoneasca vorbită de bulgarii medievali. Si
azi, dacă dai translate pt bulgară sau sârbă obții северната
sau северни. Deoarece prima cetate din zonă, donjonul cilindric din colțul
castrului roman Drobeta a fost construit de autoritatea bulgară a
celui de-al doilea țarat (al Asăneștilor). Ei bine, această informație simplă,
dovedită chiar și de săpăturile arheo (monedă de la Asan al
II-lea) nu o găsești spusă clar în nici o carte de istorie de
dinainte de 90. Tot așa cum nu găsești nici informații despre
marca de graniță a Ungariei devenită Banatul de Severin. Cum nu
găsești prea multe nici despre fapțul că termenul Mehedinți vine
de la numele cetății ungurești Mehadia. Care nu vinde din falsa etimologie latină AdMediam ci de la o corupere a unui nume unguresc, Mihaly. Iar înspre vremurile moderne să se ajungă la credința că vine de la ungurescul ”méh”= albină. Și că Ținutul
Mehedințiului e de fapt rămășița teritorială a Banatului de
Severin ca marcă de frontieră* a Ungariei.
*Marcă de graniță - în evul mediu, teritoriu tampon, organizat militar, în afara hotarului țării.
 |
Prima stemă a Mehedințiului a fost albina, care în maghiară este méh (stupărit=méhészet) |
CETATEA ORAȚIEI
Cetatea Orației de la podul Dîmboviței a fost o
soră mai mică a castelului Bran? Căci, deși era pe teritoriul Țării
Românești a fost construită de autoritatea regală maghiară. Ei
bine, această cetate are multe asemănări cu forma inițială a
castelului Bran dar și asemănări de nume. Primul nume al
castelului Bran a fost Dietrichstein (Stânca lui Dietrich) după
numele stâncii pe care a fost ridicat castelul. (Numele BRAN vine
din slavonește și însemna Poartă). Numele
vechi sub care apare numele cetății Orația este
Königstein,
adică
Stânca Regelui. La fel e și în ungureste - Királykő...(király > crai, rege, iar kő > piatră). De fapt ce mai tura-vura, în românește este vorba de Piatra Craiului. Exact, numele
munților e același cu al cetății. Nu îmi e clar dacă munții se
numesc după cetate sau cetatea a primit numele de la
masivul muntos. Înclin spre prima variantă, căci o stâncă pe
care a fost ridicată o importantă cetate regală a fost mai curând
a Craiului, decât un lanț muntos.
În schimb numele de Orația ar putea veni de la Cheile Dâmbivicioarei, aflate în apropiere, fiind un cuvânt care în forma inițială însemna defrișare iar prin extensie și defileu (sunt mai multe chei și văi înguste numite orații). Vedeți și acest articol
SUCEAVA
Am fost foarte surprins inițial să aflu că și Suceava ar veni din ungurește. Suceava - Szocsvára ( szocs-cojocar, vár-oraș, cetate). Iată ce zice și Simeon Dacălu (copist al cronicii lui Grigore Ureche):
”așijderea și Suceava scrie că o au descălecat niște cojocari unguréști, ce să chiamă pre limba lor suci, iar Suceava pre limba ungurească să chiamă Cojocărie”.
Asta nu înseamnă neapărat că așezarea a fost fondată de niște cojocari. Însă numele spune ceva despre începuturile orașului și despre meșteșugarii sași și unguri invitați de primii domni ai Moldovei să se stabileasă în unele localități spre a le sprijini dezvoltarea, nu întâmplător - exact cele ce vor deveni orașe.
SIRET
La fel și numele orașului și râului -
Siret
vine tot de la un cuvânt unguresc Szeret = dragul, iubitul.
De ce
atâtea nume ungurești în atât de româneasca Moldovă? Deoarece,
nucleul Țării Moldovei a fost inițial o marcă de graniță
ungurească împotriva tătarilor. Binecunoscutul voievod
maramureșean, Dragoș-ucigașul de zimbrii, faimosul personaj de
legendă, marele descălecător al Moldovei, cel însoțit
de o ceată de voinici cu frunți late, a fost omul regelui Ungariei
și primul organizator al mărcii ungurești de graniță de pe
teritoriul Bucovinei cu capitala la Baia.
 |
Ruinele bisericii catolice din Baia |
BAIA
Baia? De la slavonescul baia, preluat și de unguri bánya
= mină. Sașii care au colonizat
Baia au tradus numele orașului Moldvár, unde molda în germana veche=tot mină, iar vár,
cum am mai spus, cetate. E drept că în zonă nu a fost descoperită nici o mină, dar e posibil să fi existat minereuri de fier. De aici și până
la numirea râului și apoi a țării (inițial doar în spațiul
fostei mărci de graniță traversată prin mijloc de râul Moldova) nu a mai fost decât un pas.
Nu uitați că la noi în țară este cunoscută Moldova Nouă din Banat, pe malul Dunării, a cărei etimologie veche vine tot de la cuvântul medieval german „moldau”.
Săraca
cățelușă Molda, ucisă de zimbru - vorba legendei, pe care au învățat-o toți copiii la școală!
N-are o legătură cu realitatea.