Cand te duci la mare, ultima localitate inaintea intrarii in Constanta se numeste Valu lui Traian. Este numele popular dat unui val de pamant ce traverseaza Dobrogea de la Dunare la mare. In zona intrarii in Constanta valul este foarte vizibil pe stanga, fiind taiat de sosea exact in dreptul salupei "parcate" pe dreapta. Care-i treaba cu acest val?
Nu este din vremea lui Traian, nici macar roman nu este. A fost construit in veacul al 10-lea, pe vremea cand Dobrogea (numita Paradunavon in epoca) redevenise provincie (thema) bizantina. Au existat 3 valuri construite in zona cea mai ingusta dintre Dunare si mare (intre Axiopolis-Cernavoda si Constanteia-Constanta). Valurile urmau valea Kara-su (apa neagra in turca) vale pe care astazi se afla Canalul Dunare-Marea Neagra si care in trecutul istoric era chiar navigabila, de la Dunare si cel putin pana in zona Megidia de azi. Cel din urma fiind cunoscut de istorici ca valul mare de piatra. Scopul lui? A mai stopa invaziile de prada a razboinicilor din nord si est si de a functiona ca granita fortificata in stilul limes-urilor romane.
Reconstituiri al valurilor dobrogene. De-a lungului Valului de Piatra (jos-stanga si dreapta) se aflau cateva castre de pamant si lemn, foarte putin cercetate, unde locuiau taranii-graniceri
(reconstituire facuta pe baza discutiilor cu arheologul Petre Diaconu)
Pentru construirea valului cu zid de piatra s-au deschis mai multe cariere de-a lungul vaii Carasu. Pe teritoriul actualei localitati
Basarabi-Murfatlar nu s-a gasit calcar exploatabil. In schimb dealurile din zona erau de creta naturala, fragila dar usor de exploatat. Blocurile de creta puteau fi usor taiate cu joagare si tarnacoape.
Astfel in dealul de creta cel mai apropiat de val s-a deschis o cariera, candva in ultimul sfert al veacului al 10-lea.
Reconstituire (mai veche) a carierei de la Basarabi-Murfatlar
DESCOPERIREA ANSAMBLULUI RUPESTRU
In iunie 1957 in cariera moderna de creta se faceau puscaturi in stratul de steril in ideea de a marii frontul de exploatare. Asa a fost descoperita prima bisericuta, numita de arheologi B1. Anuntati imediat arheologii au stopat exploatarea in zona. Santierul arheologic era condus de Ion Barnea si Virgil Bailciulescu secondati de Petre Diaconu, Adrian Radulescu si Radu Florescu. Sunt descoperite pe rand bisericute sapate in masivul de creta, pline de graffiti-uri extrem de interesante, urme de locuinte, morminte, galerii. Si bineinteles mai multe vechi bazine de exloatare a cretei.
Fotografii istorice din timpul excavatiilor la vechea cariera
(dupa I.Barnea, V.Balciulescu)
Bazin de exploatare (dr) si blocuri de creta ramase nedesprinse din masiv
Descoperirea e uimitoare! Si extrem de valoroasa deoarece ofera indicii despre o epoca foarte putin cunoascuta. Ca urmare a degradarii rapide a sitului, dupa 1960 se iau masuri de restaurare-consolidare, iar deasupra pantei dealului incepe construirea unui edificiu de beton menit a proteja ansamblul.
Din lipsa de fonduri proiectul e abandonat. Astazi monumentul este acoperit partial de cladirea de beton, partial de un urias sopron de lemn, schimbat in 2007 la insistentele disperate ale arhitectului Mihai Opreanu, de la Inst. de Arhitectura Ion Mincu. Situl se afla in administrarea
Muzeului de arheologie din Constanta si nu este deschis publicului datorita fragilitatii sale.
Pentru descrierea fiecarei bisericute in parte studiati site-ul
Patzinakia aici.
Constructiile din beton (in dreapta) si de lemn (in stg) ce protejaza situl. Jos - imagine a sopronului vechi si putred ce a fost inlocuit in 2006 (sus)
Reconstituire a carierei de la Basarabi-Murfatlar cu localizarea ansamblurilor rupestre
Imagini exterioare ale carierei
CARIERA SI MANASTIRE
Fiind un monument atat de special si unic in peisajul din tara noastra, ansamblul rupestru a trezit interesul multor specialisti care au formulat diverse ipoteze, prezentate succint
aici de Vladimir Agrigoroaei.
Chiar daca nu de la inceputul deschiderii exploatarii, insa putin dupa aceea, se pare ca
se aduna la Basarabi un grup de calugari care par sa lucreze impreuna cu localnicii la extragerea cretei. Calugarii par a fi veniti din teritoriul ocupat azi de Bulgaria sau sunt influentati de crestinismul de acolo. Variantele despre cum a ajuns cariera de creta sa devina manastire asemenea cu cele din Cappadocia sunt multe. E greu de spus cu certitudine.
Graffiti-urile sunt foarte numeroase, cele mai multe fiind legate de cultul crestin. Nenumarate cruci de diverse forme si marimi, inscriptii in slavona veche, imagini umane si animaliere cu incarcatura de asemenea religioasa: porumbei, sfinti, scene liturgice, foarte naiv reprezentate, istoricii chinuindu-se deseori sa identifice scenele.
Bisericuta B2 aflata pe acoperisul actual al "masivului Peninsula". Aceasta bisericuta s-a prabusit candva. Astazi nu se mai pastreaza decat podeaua si 1 m de elevatie.
Interiorul bisericutei B4, cea mai mare si cu arhitectura cea mai complexa din ansamblu
Paraclisul (camera laterala) a bisericii B3. In podea se afla sapata o comunicare cu biserica B4. In aceste spatii se afla sapate si morminte.
Imagini din complexul de galerii E, aflat in extrema vestica a sitului.
Intrarea in complexul de galerii E. Restaurarea acestoui ansamblu a fost oprita si pana astazi se mai vad fiarele menite sa consolideze absida bisericutei de aici
Morminte cu orientare crestina descoperite in cavourile C1
(dupa I.Barnea, V.Balciulescu)
In plus apar foarte multe incizii ce par a nu avea legatura cu crestinismul. Nenumarati cai in galop, cerbi, dragoni impletiti, pasari, rar calareti, motivul tintarului sau al labirintului. De asemenea s-au descoperit mai multe inscriptii cu litere runice. Desi nu au fost traduse decat partial de un savant bulgar ce le atribuie proto-bulgarilor (asiatici), inscriptiile runice au pus mari probleme istoricilor. Trebuie spus ca alfabete runice au fost mai multe in acea perioada. In afara runelor scandinave, cele mai cunoscute si folosite pana in evul mediu, in spatiul caucazian si al Asiei Centrale au mai existat diverse alfabete runice folosite de goti, bulgari, pecenegi, varegi-rusi, maghiari.
Grafitti de cai
Relief in creta din colectiile Muzeului de arheologie din Constanta. Descoperit in 1992. Este cea mai complexa lucrare provenind la Basarabi si nu imi prea este clar UNDE a fost descoperita! E atat de diferita de TOT ce s-a gasit acolo. Desi pare a avea legatura cu arta bulgara din epoca.
(multumiri MINAC)
Inca de la inceput arheologul si istoricul Ion Barnea a atribuit multe din aceste grafiiti-uri unor grupuri de vikingi ce calatoreau de la sau catre Constantinopol, conform ideii ca aici ar fi trecut faimosul drum de la "varegi la greci". El a adus ca argument, printre altele, si un cunoscut desen reprezentand o corabie ca fiind un drakar scandinav.
EPOPEEA CNEAZULUI SVIATOSLAV AL KIEVULUI
(pe scurt)
Citind acum cativa ani istoria campaniei la Dunare a cneazului
Sviatoslav al Kievului, m-am gandit ca acestia ar fi putut trece si pe la Basarabi. In urma cu 2 ani am citit cu surprindere si placere ca prietenul si istoricul Vladimir Agrigoroaei a avut aceeasi idee, insa motivata de o interesanta descoperire. Sa va spun despre ce e vorba.
Se stie ca organizarea primelor state rusesti (Novgorod, Kiev) se leaga tot de numele unor scandinavi. Legendarul intemeietor al primei dinastii rusesti de origine varega (suedeza) este
Rurik. De asemenea intreaga aristocratie rusa din secolele 9-11 era de origine varega (vareg - este numele cu care erau numite de catre greci, neamurile germanice scandinave - mai cunoscuti ca
vikingi).
Statuia lui Rurik de la Novgorod
Sviatoslav, cneazul Kievului era fiul lui Igor si nepotul lui Rurik. Prin 967 imparatul de la Constantinopol, Nikephor Phokas, aflat in razboi cu bulgarii, trimite o solie lui Sviatoslav in care il roaga sa il ajute, atacandu-i pe bulgari dinspre nord. Plata fiind pe masura.
Sviatoslav se pregateste de campanie, adunand o armata de 60 000 de oameni. Rusii erau pedestii in timp ce cavaleria era formata din pecenegi. Sviatoslav ii infrange pe bulgarii lui Boris al II-lea si ocupa tot nordul Bulgariei. Bulgarii sunt infranti.
Reconstituri ale razboinicilor rusi din sec. al 10-lea (stg.). Sviatoslav asa cum e descris in cronici, alaturi de o capetenie pecenega si un comandant al unei druzjine (corp rus de oaste) in dreapta. (click sa maresti!) Dupa "Armies of Medieval Russia 750-1250 "- Osprey Publishing
Chemat in mare graba de mama sa Olga inapoi acasa, deoarece orasul era amenintat de pecenegi, Sviatoslav paraseste rapid Bugaria intorcandu-se la Kiev. Dupa ce ii invinge pe pecenegi (alte triburi decat cele ce ii erau aliate), Sviatoslav isi anunta dorinta de a se intoarce in Bulgaria unde vrea sa isi intemeieze o noua tara (in pofida rugamintilor mamei sale de a se potoli si de a nu pleca), considerand ca acolo exista un mai mare potential de dezvoltare. Cronica lui Nestor spune: "Sviatoslav zise mamei sale si boierilor: Nu-mi place sa traiesc în Kiev, as vrea sa stau la Dunare, în Pereiaslavet, acolo este centrul tarii mele. Acolo se aduna toate bogatiile: din Grecia aur, pavoloci, vin si diferite fructe; din Boemia si Ungaria argint si cai; din Rusia, blanuri si ceara si miere si sclavi" Zis si facut. Cneazul Kievului se intoarce in Dobrogea unde cucereste cetatea Pereiaslavet, apoi in Bulgaria unde incepe un nou razboi de cucerire, devenind din fost aliat, dusman al Bizantului.
Reconstituiri ale unui razboinic bulgar si un han peceneg (sec al 10-lea)
Intre timp la conducerea Imperiului ajunge un nou imparat -Ioan Tzimiskes . Contraofensiva bizantina il obliga pe Sviatoslav si pe aliatii sai, dupa mai multe batalii sa se retraga la Durostolon (azi Silistra-Bulgaria), unde este asediat 3 luni. In urma intalnirii de pe malul Dunarii dintre cneaz si imparatul Ioan Tzimiskes se semneaza un tratat in care Sviatoslav se poate retrage cu toata prada obtinuta catre Kiev. Numai sa plece odata!
Intalnirea de pe malul Dunarii dintre Cneazul Sviatoslav si imparatul bizantin Ioan Tzimiskes
Pe drumul de intoarcere armata lui Sviatoslav, ramasa extrem de mica dupa campania din Balcani, este atacata de pecenegii hanului Kurya. Cneazul este ucis iar invingatorul isi va face o cupa de baut din craniul acestuia.
Cetatea unde isi dorea Sviatoslav sa intemeieze o noua capitala a fost identificat de arheologi in satul Nufaru de pe bratul Sf. Gheorghe al Dunarii. In plus acolo au fost dezgropate ruine ale unor case de lemn foarte asemanatoare cu cele descoperite la Kiev. Alaturi de cetatea de pe insula Pacuiul lui Soare, cetatea de la Nufaru (numit in Evul Mediu - Perislava), identificata cu vechiul Pereiaslavet, sunt singurele cetati bizantine construite de la zero de pe teritoriul dobrogean.
Ce vreau sa zic cu acestea? Ca prezenta armatelor rusesti (si ale aliatilor sai) in Dobrogea sunt o realitate dovedita si arheologic, nu numai atestata documentar. De ce nu ar fi trecut acestia si pe la complexul monastic de la Basarabi-Murfatlar? In fond acest loc se afla exact pe drumul de la Durostolon-Silistra catre Constanta sau catre Pereiaslavet.
Ruine ale unor case de lemn descoperite in cetatea bizantina de la Nufaru, jud. Tulcea, asemanatoare cu locuintele kievene.
Reconstituire a unui oras rusesc in veacul al 10-lea (dupa National Geographic -martie 1985)
Exista teorii care spun ca valul de piatra dobrogean ar fi fost construit tocmai ca urmare a campaniei lui Sviatoslav, in vremea imparatului Ioan Tzimiskes sau al lui Vasile al II-lea. In acest caz cariera si grupul de monahi de la Basarabi ar fi existat post Sviatoslav. Sau Valul de piatra ar fi fost orientat CATRE bulgari (si nu spre nord) pentru a proteja gurile Dunarii de bulgari. E foarte complicat de descalcit ce a fost... Dar e cu atat mai fascinant!
TAMGHAUA LUI SVIATOSLAV LA BASARABI-MURFATLAR?
V-am spus pe scurt povestea lui Sviatoslav deoarece
Vladimir Agrigoroaei a identificat intre inciziile dintr-una din bisericutele de la Basarabi un semn ce poate face legatura cu cnezul Kievului de acum 1100 ani. Un semn ce in trecut fusese numit de catre arheologi "cap de taur" a capatat un alt sens cand a fost descoperita asemanarea acestuia cu un semn rurikid (de la Rurik) de putere "Tamgha", semn foarte asemanator cu cel folosit ca stema de Sviatoslav. Pentru o mai buna intelegere a ceea ce reprezinta acest semn cititi
aici.
Si
aici un bun articol scris de doi savanti rusi. Ceea ce este foarte interesant e asemanarea extraordinara intre desenul de la Basarabi si tamghaua lui Sviatoslav ce figureaza pe monedele emise de acesta. De altfel acest semn, redesenat se afla, ca
stema, pe drapelul Ucrainei.
Semnul rurikid de tip tangha, asa cum apare pe 2 monede emise de Sviatoslav descoperite la Kiev (cu galben si albastru-reconstituirea semnului lui Sviatoslav), stema actuala a Ucrainei si in dreapta semnul incizat pe peretele de la Basarabi (vezi si jos)
Ideea finala e ca multe din semnele, desenele si inscriptiile atribuite vikingilor ar putea fi atribuite unor participanti la campania militara a lui Sviatoslav. Sau a unor varegi-rusi din aceeasi perioada.
ANSAMBLUL RUPESTRU IN PRAGUL DISTRUGERII
In prezent ansamblul rupestru se afla intr- o stare grava de deterioare. Desi e unul din cele mai valoroase monumente din Romania si chiar din Europa, fiind rezultatul confluentei a mai multor civilizatii si culturi (bizantini, bulgari, rusi-varegi) responsabilii din Ministerul (In) Culturii nu investesc nimic in restaurare. Muzeul din Constanta pare sa nu se implice destul prin presiuni mai insistente asupra Ministerului. De altfel un asemenea monument e chiar o povara pt un Muzeu care are bani seriosi de castigat din "descarcari arheologice" din oras si autostrazi...In ultimii ani, desi situl e pazit de o familie ce-si are gospodaria chiar alaturi, toti derbedeii din Basarabi puteau sa intre in vechea cariera prin niste sparturi din spatele zidului de incinta , distrugand vechi graffiti-uri. Am vazut inscriptii distruse cu totala reavointa.In ultimii 10 ani si-au facut aparitia si niste maicute.
Vandalizarea unor zone cu inscriptii. Sus - in zona complexului E, jos, inscriptia veche in slavoneste e taiata adanc de vandalii de azi. Desi situl e pazit!
De abia anul trecut a fost inlocuit vechiul sopron de lemn ce avea aproape 40 de ani. Si asta datorita nenumaratelor insistente ale profesorului Opreanu de la Bucuresti. Aceasta a facut la un moment dat si demersuri a pune cariera de la Basarabi sub protectia UNESCO. A fost refuzat de UNESCO pe ideea ca situl nu este suficient ingrijit, pentru a fii acceptat in Patrimoniu Mondial trebuind sa fie conservat si protejat deja intr-o minima masura.
Deteriorarea rapida a cretei ar cere masuri urgente de restaurare si conservare chimica. Altfel in cativa ani zeci de graffiti-uri vor dispare!!
Multe inscriptii si desene au disparut deoarece creta s-a exfoliat ca urmare a umiditatii.
In plus prin fata ansamblului trec zilnic camioane cu creta exploatata din apropiere acoperind cu praf totul.
Ansamblul ar trebui urgent sa intre intr-un program serios de consolidare a cretei care se transforma in pulbere pe zi ce trece.
Rog MINAC sa accepte existenta acestui articol. Sunt atat de putine informatii de popularizare desprea acest monument!...
Toate imaginile ale monumentului de la Basarabi au drept de autor si nu pot fi reproduse fara acordul meu dar si al Muzeului din Constanta. Nici macar pe Net...
Oase inscriptionate descoperite langa Minsk (sec 10)
Ne aflam - se crede - in fata unei mese rituale celeste, fapt accentuat de paharele tinute in maini de doi dintre defuncti, probabil sot si sotie. Scheletele descoperite sunt analizate, cercetatorii dorind sa vada daca, dupa atatea mii de ani, se poate stabili cauza decesului. Intregul cavou este pictat cu desene florale, arbori, animale si pasari. "Dupa aceste desene putem spune ca ne aflam la cumpana dintre doua perioade diferite: romana si romano-bizantina, dar si la hotarul dintre apusul paganismului si zorii religiei monoteiste", a declarat doctorul in istorie Virgil Lungu.
Mormantul este o dovada clara a trecerii treptate de la paganism la religia monoteista. Ne aflam, totusi, in perioada in care credinta crestina era prohibita, iar adeptii ei aspru pedepsiti.
Saracia inventarului arheologic e de asemeni un motiv pentru care cel putin unii dintre cei inmormantati acolo ar fi putut fi crestini. Scena ospatului funerar prezentata in cavou - sase cosulete ce puteau contine paine si un platou probabil pentru peste - este prezenta si in catacombele cu caracter crestin de la Roma", a mai afirmat dr. Virgil Lungu
............................................. foto ale cavoului tomitan- Arpad Harangozo. Rog nu folositi imaginile pe alte site-uri fara sa ma intrebati. Nu mai vorbesc de publicare ca va sare Muzeul de Arheologie din C-ta in cap!
Imagini din catacombele din Roma. Agapa crestina pictata in catacomba
Pasare (potarniche?) ciugulind fructe; fresca din Catacomba di San Sebastiano- Roma
Paun pictat in catacomba Sfintei Priscila, Roma, sec. al 3-lea. Paunul simboliza la primii crestini nemurirea, derivat din legenda ca carnea de paun nu putrezeste (?), fiind astfel asociat cu Invierea lui Christos.
