link ministerul culturii si cultelor si bloguri despre orase

am primit de la Hans Hedrich de la Asociatia Sighisoara Durabila aceste 2 link-uri

1. www.ministerulculturii.wordpress.com (pornit tocmai pt a documenta gafele MCCului, deja notorii si endemice) si
2. www.urbanblogg.wordpress.com (teme urbanistice)

ar fi fain de tot sa existe persoane interesate sa posteze in mod regulat pe bloguri tematic pe teme urbane sa creeam astfel un forum pe aceste subiecte! (contactati-ma!)

hans hedrich
asociatia sighisoara durabila

Carol I, izgonit iarasi din Piata

Proiect al statuii lui Carol I (anii '30)

Acest articol nu e scris de mine (Radu Oltean). E preluat integral de pe blogul http://rezistenta.blogspot.com/ si apartine lui Raiden. Articolul original il puteti citi aici. M-i s-a parut interesant sa il popularizam cat mai mult, caci se pare ca nu se cunosc multe lucruri legate de noul monument.

Numai ca de data aceasta, ma bucur! Este vorba de imitatia dupa Mestrovic, despre care am mai scris aici si aici, cea a "originalului" sculptor Florin Codre. Pur si simplu a fost demontata si dusa din Piata Revolutiei. Motivul nu este cunoscut inca, dar se intrevad trei posibilitati:

1) a fost dusa macheta pentru a fi adusa statuia turnata in bronz (a lui Codre) (cea mai mare probabilitate);
2) noul primar Oprescu sisteaza proiectul (slabe sanse, intrucat a costat o groaza de bani - dati deja);
3) a fost dusa macheta pentru a fi repusa in drepturi statuia originala a lui Mestrovic (scenariu fantezist).

Noi am mai tinut legatura cu Dna. Rumiana Mestrovic, nora sculptorului croat, si cu fiul acestuia, Prof. Dr. Matthew Mestrovic. Au fost incantati sa ne ofere mai multe detalii interesante in ce priveste asa-zisul "contact" pe care l-au avut cu autoritatile romane. -->

Doamna Mestrovic spune in e-mailurile dansei ca Florin Codre a incalcat legea dreptului de autor si ca statuia lui Carol I este un plagiat dupa Ivan Mestrovic. Toate bune si frumoase, numai ca noi i-am pus in vedere ca legea romana prevede ca o lucrare de arta presupusa a fi plagiat, dar care nu poarta semnatura artistului original (imitata si ea), nu poate fi considerata plagiat. Doamna Mestrovic spune ca socrul ei fiind croat, totul s-ar judeca dupa legislatia croata, conform careia Codre ar putea fi acuzat de plagiat.

Macheta originala a statuii ecvestre a Regelui Carol I.

Referitor la despagubirile oferite de Republica Populara Romina familiei Mestrovic in anii '50 pentru distrugerea statuii originale, doamna Mestrovic sustine ca nici vorba de asa ceva si ca presa minte.

De asemenea, mai spune ca Primaria Bucuresti nu a contactat niciodata familia si nu i-a informat de dezvelirea unei noi statui a Regelui Carol I. Referitor la asa-zisele negocieri cu reprezentanti ai Ministerului Culturii de la noi pentru obtinerea dreptului de autor asupra machetei originale, se pare ca ele nu au existat. A existat un singur "contact" (iunie 2006), pentru refacerea statuilor lui Carol I si a lui Ferdinand I, familia le-a oferit tot sprijinul, dar nu a mai urmat nicio reactie. Statuia Regelui Ferdinand I a iesit din discutie pe parcurs si nu se stie de ce.

Macheta (nefinisata) a statuii ecvestre a Regelui Ferdinand I.

Doamna Mestrovic mai spune ca este o minciuna faptul ca li s-au oferit 3-4 milioane de euro de catre Ministerul Culturii si Cultelor sa cedeze drepturile asupra machetei. Intrebata cat ar cere familia Mestrovic pe drepturi, raspunsul a fost ca nu este o tematica relevanta la ora actulala si ca oricum decizia s-ar lua dupa consultari cu istorici, avocati si nu in ultimul rand, ceilalti mostenitori.

Macheta (nefinisata) a statuii ecvestre a Regelui Ferdinand I.

Concret, drepturile de autor sunt detinute de 4 mostenitori, iar machetele inalte de 3 metri apartin fiilor lui Ivan Mestrovic, Matthew si Stjepan si sunt depozitate la Gliptoteka din Zagreb.

Intr-un alt e-mail, de data aceasta semnat si de Matthew Mestrovic, am fost informati ca s-au dus la Ministerul Croat al Culturii, unde s-au interesat daca a fost contactat de Ministerul Culturii Roman pentru macheta statuii lui Carol I. Reprezentantii Ministerului au negat orice contact si au spus ca oricum ei nu au un cuvant de spus in acest caz, pentru ca toate discutiile trebuie purtate cu mostenitorii. Si presa croata a relatat despre acest scandal, intrucat e clar ca pe undeva, cineva minte si minte rau de tot. Asa cum ne-am obisnuit, nicio oficialitate de la noi nu s-a sinchisit sa clarifice ce s-a intamplat cu adevarat.

Macheta lui Codre, proaspat terminata si urmand a fi dusa la vopsit, inainte de amplasarea in Piata Revolutiei.


Domnul Codre, foarte inspirat dealtfel, a inaugurat pe 9 mai a. c. la Calarasi, o alta statuie a lui Carol I. Surpriza sau nu, seamana foarte mult cu cea care se doreste a fi amplasata la Bucuresti. Singurul lucru care difera este vestimentatia Regelui.

Carol I a fost dus din Piata a 2-a oara in istorie, si asteptam sa vedem sub ce forma se intoarce. Deocamdata, iata niste imagini din timpul dezasamblarii machetei:



In final, o poza fantastica cu macheta la scara 1:1 (finisata) a statuii Regelui Ferdinand I. Aceasta a disparut cu tot cu soclul magnific (sustinut de cele 4 Victorii, cu numele provinciilor Romaniei Mari) dupa ce a inceput al Doilea Razboi Mondial, chipurile sa fie restaurata, intrucat se pare ca a fost afectata de cutremurul din 1940. Dupa martie 1945 si instalarea guvernului pro-comunist Petru Groza, statuia a fost uitata complet, iar soarta ei nu este cunoscuta nici astazi. Mare pacat, pentru ca statuia era cu adevarat deosebita, Regele fiind imbracat ca la Incoronarea de la Alba-Iulia (1922), purtand Coroana de Otel a Romaniei si tinand in mana celebrul buzdugan, care poate fi admirat la Muzeul de Istorie din Bucuresti.

In masura in care lucrurile se vor mai misca in cazul "Carol I", voi mai scrie despre statuia aceasta, care se dovedeste a fi una dintre cele mai controversate din ultimul timp.

Preluare cu acordul autorului de pe blogul http://rezistenta.blogspot.com. Articolul initial il puteti gasi aici.

Hanul Elias / Patria

În dreapta spate faţă de Magazinul Cocorul (în prezent în mari restaurări), în spatele bisericii Sf. Ionică, cea ascunsă de Ceausescu după blocuri se află strada Patria. Numele vine de la hanul ce se afla pe această stăduţă. Hanul Patria, numit şi Elias e unul din hanurile târzii, construit în prima jumatate a sec. al XIX-lea. Deşi este puţin cunoscut, datorită faptului că este acum locuit şi e un spaţiu privat, acest han este deosebit de valoros şi interesant deoarece păstrează aspectul original, aşa cum de altfel ne demonstrează şi o gravură de la mijlocul veacului al XIX-lea.

Gravură de la milocul sec al XIX-lea reprezentând interiorul Hanului Elias - Patria. Greşit identificat în cărţile mai vechi ca - virgula- " Cazarma Veche"

La parterul curţii interioare se păstrează un şir de arcade sprijinite pe stâlpi de piatră masivă, în timp ce galeria etajului este închisă cu geamlâc. La exterior hanul are 2 faţade, pe 2 străzi diferite,cu magazine la parter, iar intrarea boltită în curtea interioară se află pe strada Patria.



Pasionaţilor de arhitectură veche bucureşteană le recomand să intre cu discreţie. Clădirea e un exemplar bine restaurat (nu ştiu când, dar nu foarte demult)şi e locuit de oameni civilizaţi. După Hanul lui Manuc şi Hanul cu Tei e, probabil, cel mai valoros monument de acest tip, bine conservat , din Bucureşti.

Faţada principală şi intrarea în curtea interioară a Hanului Patria

Stavropoleos - poze vechi

Pe blogul ART HISTORIA am încercat până acum să popularizez prin imagini fotografice mai mult sau mai puţin inedite, însă vechi, unele aspecte mai puţin cunoscute, detalii ignorate ale unor monumente faimoase, chestii interesante în general, dar asupra cărora istoricii nu prea se apleacă. Profit de faptul că am o arhivă digitală relativ bogată de fotografie veche, asta datorită generozităţii d-lui Ioniţă, directorul Muzeului Bucureştilor şi mai ales a d-lui Emanuel Bădescu, curatorul secţiei foto a Cabinetului de Stampe a Bibliotecii Academiei Române. I-am convins pe amândoi că bucureştenii trebuie în continuare educaţi pentru a le mării respectul pentru istoria şi patrimoniul capitalei. Căci consider că atunci când cunoşti mai bine istoria unui loc, îl respecţi mai mult. Iar o fotografie (intreagă sau un detaliu) poate spune mai mult decât 1000 de pagini de text.

Unul din monumentele cele mai cunoscute, mai pictate, mai gravate şi mai fotografiate ale oraşului este, alături de Hanul lui Manuk, biserica Stavropoleos. Trei dintre primii fotografi ai Capitalei n-au ratat ocazia de a o imortaliza pe clişeele de sticlă.
Biserica Stavropoleos aşa cum arăta pe la 1856. În stânga se vede poarta hanului cu acelaşi nume, demolat peste vreo 20 de ani. Faţă de incinta hanului, biserica nu ocupa un loc central, după model mănăstiresc ci stătea modestă în colţul din stânga intrării. Fotografia a facut-o celebrul farmacist austriac Ludwig Angerer şi reprezintă cea mai veche poză a bisericii...

Detaliu al pozei de mai sus cu butoaiele uriaşe sprijinite de biserică

Poarta hanului Stavropoleos. Un document foarte important.

O altă fotografie grozavă a bisericii în discuţie aparţine lui Carol Pop de Szathmari. Deşi unghiul e cam acelaşi ca mai sus, de data aceasta apare un călugăr cu faţa arsă de soare. Zidul hanului dinspre uliţă a dispărut (desi în spatele fotografului se mai păstrau părţi din han), dar se vede printre coloane Hanul Grecilor, ce avea în curtea interioară biserica lui Ghiorma Banul. Osemintele cimitirului ce a existat în jurul acestei biserici (dinaintea construirii Hanului Grecilor) au ieşit la iveală anul trecut cu ocazia săpăturilor de pe Lipscani. Probabil că poza-i facută pe la 1865.

Călugărul, probabil grec, din fotografia lui Szathmari

Din aceeaşi perioadă (anii '60-început de '70 ai sec. al 19-lea) provine o altă fotografiei a pitorescului lăcaş de cult. Se pare că aparţine lui Franz Duschek, fotograf concurent al lui Szathmary. Vezi si aici blog.alexgalmeanu.com
Când voi mai găsi şi alte informaţii şi imagini voi completa articolul acesta...

Vehiculele Bucurestilor

Am fost tot timpul fascinat de descoperirea în fotografiile vechi a unor detalii de viaţă cotidiană. Iar vehiculele, fie ele trăsuri, căruţe, tramvaie, maşini sau autobuze mi-au atras întodeauna atenţia. Vă voi prezenta o colecţie de cropuri din diverse poze vechi reprezentând mijloacele de locomoţie ale ultimilor 150 de ani din Bucureşti. Din păcate nu cunosc detalii tehnice de genul tipurilor de maşini sau numerele şi traseele tramvaielor. Detaliile de acest gen sunt binevenite din partea vizitatorilor. Vi le prezint aşa cum sunt cu explicaţii privind epoca şi zona (timpul şi spaţiul).
Detaliu dintr-o fotografie a lui Ludwig Angerer, austriacul care a pozat prin 1856, pentru prima oară Capitala. Localizare: la poalele dealului Mitropoliei pe viitoarea stradă 11 iunie, deci pe partea opusă Pieţii Unirii.

Trăsură în faţa Teatrului Naţional. 1856, foto L. Angerer

Căruţe de marfă, negustoreşti, în interiorul Hanului lui Manuk. 1856, foto L. Angerer


Trăsuri în faţa Gării de Nord. Anii '70 ai veacului 19. Foto C.P.Szatmary


Tramvai (tramcar) cu cai şi trăsuri în ceea ce va devenii rondul de la Piaţa Universităţii, înainte de ridicarea statuii lui Brătianu. cca. 1890, autor necunoscut (?)


Tramvai electric prin faţa Universităţii
Tramvai cu cai şi fără şine (tramcar) în Piaţa Victoriei. Interesante şi chioşcurile alăturate!; cca. 1880. Foto C.P.Szatmary
Tramcar în P-ţa Sf. Gheorghe pe la 1890, poate chiar mai devreme. Detaliu dintr-o carte poştală

Trăsură şi tramvai electric prin faţa Universităţii. cca. 1910 (?)

Trăsură în faţa statuii lui G. Lazăr pe la 1890

Birjari în faţă la Teatru. cca. 1900

Birjari în faţă la Teatru. cca. 1900

Tramcar şi birje pe Podul Rahova. În dreapta , Palatul de Justiţie. Pe la 1900

În P-ţa Sf. Gheorghe, înainte de Primul Război.


În faţă la Universitate tot pe 1914 (?)

La Banca Naţională. Judecând după costume cca 1910

Autobuze şi căruţe pe la Obor


Pe B-dul Elisabeta, iarna, 1920
În faţă la Spitalul Colţea pe la 1920. Remarcaţi cum spatele vagonului de tramvai e deschis. Misto!

Pe str. Stavropoleos, în dreptul Băncii Crissoveloni, pe la 1925


Trăsură cu un înalt prelat urcând Dealul Mitropoliei prin 1925


Pe str. Bărăţiei


Pe Bd. Brătianu până în anii 1930



Calea Victoriei în Pţa Teatrului, colţ cu str. Câmpineanu

B-dul Brătianu


Autobuz pe Calea Victoriei vis a vis de Athene Palace. Clădiri dispărute la construcţia noului Palat şi trasării ultimului tronson din str. Stirbey Vodă

În Pţa Palatului pe la 1940. Model...?

Autobuz în anii 30

Tramvai la Gara de Nord în anii 50. Modelele de tramvai Thompson au fost funcţionale până prin anii 70.
PS "...tramvaiele din zona Garii de Nord nu mai erau Thompson. Este adevarat ca unele dintre ele mai purtau aparatura de la vechile tramvaie, dar cele din fotografie erau din seria V-urilor, facute la Electroputere. Mai multe amanunte pe site-urile www. tramclub.ro si www.transira.ro"

Tramvaie şi autobuze în Pţa Unirii în anii '50. Aştept detalii de la pasionaţi pentru a-mi spune ce model sunt autobuzele
PS : "Autobuzul din faţă este de tip Skoda 706-RO (fabricat în Cehoslovacia 1947-1959, precursorul acelui Skoda-Karosa 706-RTO, vizibil pe traseul 32 în ultima imagine). Autobuzul mai mic din spate este de tip Mao Tse-Dun (primul tip de autobuz fabricat în serie mare în România, 1955-1957)" Mersi!

Autobuz de la sfârşitul anilor '60.
PS: "Autobuzul din imagine era o Skoda (Karosa), de productie cehoslovaca, care a circulat in Bucuresti, incepind din anii '60, pina prin 1978-1980."