Hala Unirii

Fig. 1. Panoramă a Halelor Centrale realizată din colarea a 3 fotografii; anii '30

Unul in monumentele a cărei dispariţie o regret mult (alături de Măn. Văcăreşti, Mihai Vodă şi bis. Cotroceni) sunt Halele Unirii. Mai precis Hala Mare, ultima demolată dar şi cea mai veche, prima construită. Nucleul viitoarei Pieţe a Unirii, ca piaţă comercială, a fost Piaţa Mare, ulterior Piaţa Ghica (fig. 4 , 5), fondată în vremea Regulamentului Organic (1831-1832) peste râu de Hanul lui Manuc (la vremea aia cursul Dâmboviţei trecea pe sub zidurile sudice ale hanului). În vremea lui Cuza se construieşte Hala Mare (Centrala, Ghica) în scopul comercializării carnii. Este angajată firma unui antreprenor francez, Alfred Godillot iar ca model au fost luate halele din Paris (fig.2).

Fig. 2. Halele din Paris

Se va construi în imediata apropiere a vechii Primării (vezi fig. 4), chiar pe locul primei Pieţe Mari. La vremea ei era cea mai mare construcţie din capitală şi costase 1. 500.000 franci (fig. 7). Va fi terminată la 1872. Ulterior, în apropiere, se mai construiesc câteva hale. Cea de peşte în 1887, dotată cu bazine pentru păstrarea peştelui viu. Alături, având un plan semicircular, se construieşte în 1899, hala de păsări. Se vor mai construi în această perioadă, o hală de fructe (1883), o fabrică de gheaţă, diverse alte pavilioane pentru vânzarea zarzavaturilor şi brînzeturilor (fig. 1, 9). Ansamblul va fii numit Halele Centrale. În P-ţa Sf. Anton, se va mai construi în 1885 o hală de flori demolată în anii 60 ai sec. trecut.(fig.3)

Fig. 3. Piaţa de flori (fostă Piaţa din Lăuntru, azi P-ţa Sf. Anton)Fig. 3 bis - Piaţa de flori văzută de pe o clădire dispărută a unei
străzi dispărute : str. Bazaca
În zona fostei grădini a vechiului palat Brâncoveanu - Bibescu (fig. 4, 5) de la poalele dealului Mitropoliei (dipărut şi din amintirea colectivă dar despre care voi scrie un articol) se va construi Piaţa de legume, numită Piaţa Bibescu, o uriaşă incintă de zid aprox. pătrată cu intrări monumentale la mijocul laturilor şi la muchii (fig. 8). În interior se aflau 8 pavilioane metalice. Piaţa şi halele cu excepţia celei mari au fost demolate din dispoziţia lui Carol II, ocazie cu care se acoperă şi Dâmboviţa cu placă de beton (fig. 11-12) de la Piaţa Senatului (a Naţiunilor Unite - azi), până după P-ţa Unirii. Zona devenise insalubră şi destul de sordidă. Mai mult aici .

Fig. 4. Evoluţia Pieţei Unirii între 1850-2008

Structura halei marei era foarte interesantă. Se folosiseră grinzi groase de fontă cu profile în T sau H prinse cu buloane mari, aşa cum mai puteţi vedea la Hala Traian. Îmi pare rău că nu am dat peste unele desene cu secţiuni sau axonometrii de epocă, eventual chiar proiectele originale. Oare unde or fii? la Arhivele Naţionale?

Doresc cu acest articol sa completez informatiile deja existente pe Net, in primul rând articolelor scrise de "Raiden" în blogul Rezistenţa Urbană.
În plus doresc să lămuresc pe cei ce nu au prins Hala Unirii sau spitalul Brâncovenesc în picioare, unde se aflau cu adevărat aceste edificii. În fine am încercat să luminez puţin asupra evoluţiei asupra acestui spaţiu central al Capitalei din ultimii 150 ani.

Pentru ilustrare voi folosi câteva imagini cunoscute dar şi câteva inedite.

Fig.5. Piaţa Unirii în 1850 şi 1875


Fig.6. Regularizarea Dâmboviţei în anii 80 ai veacului al XIX-lea.
Râului i se taie câteva meandre şi se sapă o nouă albie, adâncă, pentru a fii evitate inundaţiile devastatoare.


Fig. 7. Hala Unirii 1927


Fig. 8. Piaţa Bibescu 1927


Fig. 9. Detaliu din fotografia aeriană a Capitalei 1927


Fig. 10. Vedere în lungul B-dului Regina Maria (fost G.Coşbuc)


Fig. 11. Primele lucrări de acoperire a Dâmboviţei ; anii 30


Fig. 12. Lucrările au avansat iar gârla e deja acoperită parţial cu un planşeu de beton. Vedere către zona unde se va construi 50 ani mai târziu Magazinul Unirea

Fig. 13. Vedere din P-ţa Sf. Gheorghe către Piaţa Unirii îm jurul anilor 1955.
Bulevardul este recent terminat...Pentru a fii construit s-au demolat o întreagă reţea de străduţe(precum str. Bazaca), în timp ce altele au fost secţionate, precum Calea Moşilor şi Şerban Vodă care porneau din P-ţa Sf Anton, Lipscani care pornea din faţa bisericii Sf. Gheorghe, Bărăţiei care se intersecta cu Lipscani în zona pasajului de azi,
Blocurile din estul P-ţii Sf Anton nu se construiseră, nici Magazinul Cocorul...
Fotografia e luată dintr-un album (adică carte) de fotografii ale oraşului de la finele anilor 50

Fig. 14.Vedere din blocul turn din P-ta Naţiunilor Unite în anii 80


Fig. 15. Zona unde s-a aflat Hala Unirii

P.S. -Vă rog, nu folosiţi imaginile în scop comercial