18 noiembrie-1 decembrie 1918

Pentru inceput va recomand sa cititi acest articol, unde se afla primul set de fotografii de la manifestatiile prilejuite de intoacerea familiei regale in Bucuresti la 18 nov-1 dec 1919. Aici reproduc un al doilea set...

In ziua de 18 noiembrie 1918, dupa calendarul vechi, iulian ( folosit inca in Regatul Romaniei) sau 1 decembrie dupa noul calendar-gregorian, folosit deja in Imperiul Austro-Ungar, in Bucuresti se desfasoare impresionante manifestatii si defilari ale armatei romane, in prezenta regelui si reginei si a inaltelor oficialitati militare si diplomatice. Romania iesise, nu bine, ci de-a dreptul excelent dintr-un razboi extrem de dur pe care practic il pierduse (vezi pacea de la Bucuresti-Buftea) . Romania isi continua sirul de sanse nesperate ale istoriei, nu numai prin castigarea si iesirea cu fata curata dintr-un razboi crancen, dar si dublandu-si teritoriul.

Generalul Henri Mathias Bethelote numai zahar si miere cand o saluta pe Regina Maria

De asemenea, Regina, pe peronul garii Mogosoaia, numai zambet...

Nelipsitul sobor de preoti pe B-dul Kisseleff

In Piata Victorie. In spate, Institutul Geologic (azi Muzeul Geologic)

Intrarea in Piata Palatului a familiei regale si a generalului Berthelot pe sub un arc de triumf construit langa hotelul Athenee Palace

Urmatoarele fotografii sunt facute de la etajul firmei foto (era si agentie foto pt presa) "Julietta". Aceasta se afla langa Capsa, vis-a-vis de Cercul Militar. Acest arc de triumf este al treilea identificat de mine, dupa cele de la intrarea in Piata palatului (langa hotelul Athenee Palace) si cel de la iesire (langa Hanul Kretzulescu).

Regele saluta si regina zambeste cuiva din public

Detalii din imaginea de mai sus. Ofiteri salutand cuplul regal si pe gen Berthelot, artizanul dotarii armatei romane cu echipament militar

Defilarea diferitelor corpuri de armata

Acesti ostasin cu caciuli de blana e posibil sa fie voluntari din alta tara...

O perspectiva interesanta a unei stradute ce o identific ca fiind fosta strada Sarindari (azi str. Ctin Mille) , de langa Cercul Militar.

Defilarea ostasilor francezi, faimosii "Poilu", care au luptat alaturi de armatele romanesti (vezi monumentul din Cismigiu)

La ce ar putea sa se uite publicul in sus? Artificii, avioane, dirijabile? Poamenii par incantati si entuzaisti

De asemenea, ostasi francezi

O trupa de cavalerie in fata carora oamenii din public isi scot palariile

Cu grenada pusa pe casca, acestia nu pot fi decat soldati francezi. Ostasii romani aveau pe casca cifrul Regelui Ferdinand

In curtea palatului regal (vezi si postarea asta)

Popor in Piata Palatului, detalii

In Piata palatului. In dreapta un colt din Fundatiunea Carol I. In stanga cladirea Jokey Club, demolata in anii 30 pentru largirea Pietii.

In Piata Universitatii, armata defileaza prin fata regelui, reginei si oficialitatilor. In dreptul statuii lui Mihai Viteazu se cnstruisera doua foisoare de lemn

Soldatii francezi mai pot fi recunsocuti dupa obiceiul ( devenit marca inregistrata ) de a-si ridica poalele mantalelor. Dupa razboi, mai multe firme romanesti au importat din Franta monumente standard, reprezentand soldati francezi, pentru decorarea centrelor comunelor si oraselor romanesti. Prea putini oameni faceau diferenta intre un "poilu" francez si un soldat roman. Astazi, daca vreti vedea in vreun centru de sat/comuna/oras un soldat din Primul Razboi cu poalele mantalei ridicate, si/sau cu grenada in flacari pusa pe casca, sa fiti sigur ca a fost importat din Franta.

Ostasi romani defiland cu drapelele de lupta cu vultur in varf

In extrema dreapta, statuia lui Mihai Viteazu

In dealul Mitropoliei, in fata bisericii

Regele la Mitropolie

Bucurestii bombardati

Apropo de Gaza...
Am selectat cateva fotografii din diverse surse ( diverse carti, colectii de poze vechi), inclusiv o serie cunoscuta gasita pe net. Sunt imagini atat din timpul bombardamentelor anglo-americane cat din cele germane (post 23/08/44). Am cautat apoi in mica mea colectie de ziare vechi de unde am selectat cateva articole din epoca, legate de bombardamente ce le-au suferit Bucurestii in anul 1944. A fost cumplit. Au murit multi oameni... Universitatea a pierdut vechea fațadă, reconstruita multi ani dupa aceea. Teatrul National grav avariat a fost demolat de autoritățile comuniste nou instalate.

Incepand cu anul 1944 rafinariile din Prahova au fost supuse unui bombardament intens. Ploiestiul e intens bombardat. Romanii si nemtii reusesc la inceput doborarea mai multor aparate americane de zbor. Sursa foto de aici

Raid deasupra Bucurestilor al aviatiei anglo-americana. "În zilele de 3 si 4 aprilie 1944 au fost bombardate masiv orasele Ploiesti si Bucuresti, cu 2 valuri de bombardiere B-24 care au decolat de la bazele Foggia şi Aviano, Italia. Dupã unele surse, se estimeazã peste 4900 de români morti si rãniti grav, majoritatea populatie civilã si personal CFR." (citat de aici)

Din ziarul Curentul din 15 mai 1944

Calea Victoriei si hotelul Athene Palace dupa ce au fost incendiate ca urmare a bombardamentelor din aprilie 1944

Anunt oficial tot din ziarul Curentul din 15 mai 1944. Dupa bombardamentele teribile din 4 aprilie ale aviaţiei anglo-americane asupra Bucureştiului peste 3000 de oameni isi pierd viata si 2000 sunt raniti!!

Fotografii aeriene facute de aviatia americana in timpul bombardamentelor de deasupra Bucurestilor. Zona Garii de Nord...
"Primul atac a avut loc pe 4 aprilie, cand vanatorii romani au reusit sa faca fata inamicului. Si asta pentru ca bombardierele americane au venit fara protectia avioanelor de vanatoare. In urmatoarele atacuri, din 5, 15 si 16 aprilie, aparatele americane de vanatoare P-38 ,,Lighting” vor insoti bombardierele, stanjenind atacurile pilotilor de vanatoare romani si ale aliatilor germani. Astfel, bombardierele B-17 si B-24 reusesc sa loveasca rafinariile de la Ploiesti si Campina, Triajul si Gara de Nord din Bucuresti, Uzinele IAR din Brasov si instalatiile portuare de la Turnu Severin." - citat din articolul lui Florian Bichir
Aici gasiti misiunile americane de zbor din anul 1944

Fragment dintr-un articol al lui Pamfil Seicaru din ziarul citat mai sus (15 mai 44)

Strada Edgar Quinet si Capsa dupa bombardamentele din 15 aprilie 1944.

Si azi...

In noapte de 15 aprilie Universitatea este partial distrusa.

Interiorul Universitatii - 15 aprilie 1944. Acest corp de caldire va fi reconstruit multi ani mai tarziu. Pana atunci spatiul va ramane gol.

"În Bucuresti, pierderile umane au fost cele mai grave, fiind vizate tinte civile si lipsind protectia cetii ca în Ploiesti. Cele mai grav lovite au fost zona Gãrii de Nord (Cal. Grivitei, Plevnei, Bd.Titulescu, Dinicu Golescu, sos. Orhideelor), cart. Giulesti si Crângasi, antiaeriana dintre bd. Ghencea si Alexandriei si cea din Bãneasa. Clãdirea gãrii a fost distrusã în totalitate.

Cei mai in varsta relateazã scene de groazã. Pe calea Giulesti erau corpuri sfârtecate cu organele interne si intestinele atârnând în copaci, bãlti de sânge si cadavre carbonizate, iar pe calea Grivitei, un cal de la o trãsurã fusese proiectat la etajul unui bloc ruinat. Au fost distruse multe case vechi si blocuri, oamenii care nu au mai încãput în adãposturi s-au ascuns în subsoluri, multi fiind striviti între dãrâmãturi sau axfisiati.

Acestui bombardament masiv i-au urmat altele, chiar si dupã întoarcerea armelor (23 aug 1944), având ca scop blocarea aprovizionãrii armatei germane cu combustibil si distrugerea trupelor si bazelor acestora de pe teritoriul tãrii noastre. Sã nu uitãm însã de „victimele colaterale”, care au fost oameni nevinovati, compatrioti de-ai nostri"

Florin Gheorghe
(tot articolul aici)

Incendiu in apropierea Cismigiului, intre Str. Stirbey Voda si Schitul Magureanu

Dupa 23 august Bucurestii vor fi bombardati de catre germani. Intre 23-26 august Centrul va suferi distrugeri importante. Despre incendierea Teatrului vezi articolul de ziar (din Informatia -28 aug. 1944) de mai jos.

"Bombardamentele germane continuă şi în timpul nopţii de 24/25 august, când grupuri izolate de avioane de bombardament şi aparate de vânătoare, constituite din 2-3 aparate, atacă Capitala la intervale de 30-40 de minute. La bilanţul victimelor de peste zi se adaugă 38 morţi (dintre care 5 copii) şi 57 răniţi. Au fost distruse 3 case, alte 19 fiind grav avariate. Au mai fost lovite în plin, producând distrugeri, avarii şi incendii, Ministerul de Interne, Preşedinţia Consiliului de Miniştrii, Ministerul Propagandei, Moara Herdan, Dispensarul Asigurărilor Sociale etc.

În ediţiile de a doua zi cotidienele bucureştene au alocat spaţii ample recentelor bombardamente, titrând cu litere de-o şchioapă: "Atacurile teroriste ale aviaţiei germane asupra Capitalei. Cartiere întregi distruse. Victime, victime şi iarăşi victime. Palatul Regal şi Atheneul Român, lovite de bombele inamicilor", "Populaţia capitalei terorizată de aviaţia hitleristă". Articolele relatau pe larg momentele de groază trăite de populaţia Bucureştiului în ultimele ore: "Începând de ieri dimineaţă, capitala a fost supusă celui mai groaznic bombardament de teroare, executat de aviaţia germană. Zi şi noapte capitala a fost bombardată în continuu."

Narcis Gherghina (tot articolul aici)

Fundatiunea Carol I a suferit de asemenea stricaciuni dupa raidurile fostilor aliati.