joi, 24 iulie 2008

Stavropoleos - poze vechi

Pe blogul ART HISTORIA am încercat până acum să popularizez prin imagini fotografice mai mult sau mai puţin inedite, însă vechi, unele aspecte mai puţin cunoscute, detalii ignorate ale unor monumente faimoase, chestii interesante în general, dar asupra cărora istoricii nu prea se apleacă. Profit de faptul că am o arhivă digitală relativ bogată de fotografie veche, asta datorită generozităţii d-lui Ioniţă, directorul Muzeului Bucureştilor şi mai ales a d-lui Emanuel Bădescu, curatorul secţiei foto a Cabinetului de Stampe a Bibliotecii Academiei Române. I-am convins pe amândoi că bucureştenii trebuie în continuare educaţi pentru a le mării respectul pentru istoria şi patrimoniul capitalei. Căci consider că atunci când cunoşti mai bine istoria unui loc, îl respecţi mai mult. Iar o fotografie (intreagă sau un detaliu) poate spune mai mult decât 1000 de pagini de text.

Unul din monumentele cele mai cunoscute, mai pictate, mai gravate şi mai fotografiate ale oraşului este, alături de Hanul lui Manuk, biserica Stavropoleos. Trei dintre primii fotografi ai Capitalei n-au ratat ocazia de a o imortaliza pe clişeele de sticlă.
Biserica Stavropoleos aşa cum arăta pe la 1856. În stânga se vede poarta hanului cu acelaşi nume, demolat peste vreo 20 de ani. Faţă de incinta hanului, biserica nu ocupa un loc central, după model mănăstiresc ci stătea modestă în colţul din stânga intrării. Fotografia a facut-o celebrul farmacist austriac Ludwig Angerer şi reprezintă cea mai veche poză a bisericii...

Detaliu al pozei de mai sus cu butoaiele uriaşe sprijinite de biserică

Poarta hanului Stavropoleos. Un document foarte important.

O altă fotografie grozavă a bisericii în discuţie aparţine lui Carol Pop de Szathmari. Deşi unghiul e cam acelaşi ca mai sus, de data aceasta apare un călugăr cu faţa arsă de soare. Zidul hanului dinspre uliţă a dispărut (desi în spatele fotografului se mai păstrau părţi din han), dar se vede printre coloane Hanul Grecilor, ce avea în curtea interioară biserica lui Ghiorma Banul. Osemintele cimitirului ce a existat în jurul acestei biserici (dinaintea construirii Hanului Grecilor) au ieşit la iveală anul trecut cu ocazia săpăturilor de pe Lipscani. Probabil că poza-i facută pe la 1865.

Călugărul, probabil grec, din fotografia lui Szathmari

Din aceeaşi perioadă (anii '60-început de '70 ai sec. al 19-lea) provine o altă fotografiei a pitorescului lăcaş de cult. Se pare că aparţine lui Franz Duschek, fotograf concurent al lui Szathmary. Vezi si aici blog.alexgalmeanu.com
Când voi mai găsi şi alte informaţii şi imagini voi completa articolul acesta...

6 comentarii:

Raiden spunea...

Ca de obicei, amanunte interesante si nestiute de publicul larg :)

Sunt curios cand a aparut turla bisericii, ca de respectat, respecta stilul cladirii, deci nu a fost adaugata la voia intamplarii.

Mădălin spunea...

hehehe, dar când a dispărut cea iniţială nu eşti curios, Raiden ? :) Oare o fi fost la fel de mică ?

Radu Oltean spunea...

madaline, tu stii cand a cazut prima clopotnita? Poate la cutremurul din 1802. Cel de acum e refacut de I. Mincu pe la 1900.

Mădălin spunea...

Pe site-ul bine documentat al manastirii, scrie ca clopotnita a fost daramat in anul 1841, dupa avariile facute de cutremurele din 1802 si 1838. Cum arata insa, nu scrie.

Andrei spunea...

Stavropoleos nu e cea din spatele Postei? Hanul lui Manuk nu este cel de la Curtea Veche?

Radu Oltean spunea...

Ba da, in ambele situatii. Cum de nu stiti lucrurile astea, desi numeti Muzeul de Istorie - Posta? Un lucru pe care numai batranii sau cunascatorii il stiu...