vineri, 9 martie 2012

Din nou despre demoari ale unor vestigii valoroase-Lipscani 30-34

Acest text este o preluare de pe site-ul ARA (Asocoatia Arhitectura-Restaurare-Arheologie) grup de profesionisti entuziasti, arhitecti si arheologi. De pe site-ul lor aflam ca :

"Asociaţia A.R.A. nu îşi propune să facă „tot ce este posibil" pentru salvarea monumentelor istorice.
Nu îşi propune să monitorizeze starea tuturor monumentelor istorice, nici protejarea sau restaurarea acestuia. Nu îşi propune să educe populaţia acestei ţări cu privire la imensele foloase pe care le generează o memorie inteligent activată pentru a-şi recunoaşte urmele paşilor prin istorie.
(Asociaţia A.R.A. a fost înfiinţată pentru că membrii săi fondatori cred că drumul spre starea de ruină a unor monumente istorice şi dispariţia acelora a căror fiinţare este însăşi ruina nu trebuie să devină semne ale prezenţei noastre în contemporaneitate.)
Asociaţia A.R.A. îşi propune să facă câte puţin din toate acestea, atât cât membrii săi sunt în stare."

Iata care este - din nou - necazul:


Demolare Lipscani  30-34



 Valorificarea Centrului Istoric: Demolarea monumentelor!

Acum, cazul Lipscani 30-34
               

Nu a trecut mult de la demolarea ilegală a monumentului istoric Fundaţiile Academiei domneşti de la Sf. Sava, dar a trecut suficient timp pentru ca Demolatorii să înţeleagǎ cǎ nu vor fi traşi la rǎspundere. Legea Monumentelor Istorice rǎmâne pe mai departe un text neputincios, un eufemism jalnic, necesar poate de ochii „Europei". Problema responsabilitǎţii e perimatǎ. Respectul organismelor statului care au misiunea de a ocroti patrimoniul se reduce, cum au afirmat în presǎ diverşi funcţionari „de bine",  la punerea în practicǎ a principiului aud, vǎd, dar tac. Cazul Sf. Sava, ca şi altele, s-a rezolvat simplu, eficient, cu buldozerul. În prealabil s-au gǎsit, fireşte, specialiştii necesari, comisiile antrenate în exersarea aceluiaşi audi, vidi, sile!





Recidivǎ: în 8 martie 2012, pe str. Lipscani 30-34 se acţioneazǎ conform înscrisului de pe afişul de gardǎ: „autorizaţie de desfiinţare". Într-adevăr se „desfiinţeazǎ". Pentru cǎ primǎria vrea acţiune, nu vorbe, în urmǎ cu o lunǎ au fost iniţiate paşnice lucrări de construcţii, care, ca din întâmplare, au distrus o parte din spectaculoasele bolţi care au mai rǎmas dintr-un vechi monument bucureştean. Forajele destinate realizǎrii stâlpilor din beton ale unei construcţii noi au trecut prin orice le-au cǎzut în cale, vestigiile unora din cele mai spectaculoase pivniţe cu bolţi cilindrice întărite de arce dublouri ale unui edificiu din secolul al XVIII-lea. Acţiunea pǎrea transparentǎ, dar nimeni nu putea bănui că în Lipscani 30-34 are loc de facto o acţiune de distrugere, zidurile pivniţelor nefiind vizibile din cauza pǎmântuluii care le acoperea. La ora actuala a început etapa finală, în care ce a mai rǎmas din vestigiile istorice este înlăturat cu escavatorul, odată cu pământul, sub bagheta magică a avizului de desfiinţare emis de primărie.  



Spre ştiinţă: spectaculosul subsol cu bolţi cilindrice este parte a unui sit compus din trei monumente istorice. Acestea au fost cercetate şi evaluate de arheologi şi arhitecţi specializaţi în analiza şi valorificarea vestigiilor de arhitectură şi arheologie. Aceşti specialişti au recomandat conservarea in situ a celor trei monumente din sec. al XVIII-lea. Rezultatul este pe măsură ... cele trei  monumente istorice sunt tocmai acelea a căror demolare are loc în prezent.



Distanţat şi neutru cum s-a autodeclarat - spre stupoarea celor care se mai instruiesc încǎ la lumânarea „luminatei Europe" - să fi fost oare Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional cel care a prevăzut desfiinţarea acestor monumente istorice?! Să fie oare o comisie de specialişti, dintre cele de curând împrospătate, care să fi găsit o justificare pentru a lansa un aviz de desfiinţare a unor vestigii istorice, din ce în mai rare?! Nu, nu putem crede una ca asta. Funcţionari ai ministerului, primari, primării şi consilii, comisii şi paracomisii sunt adevăraţii cerberi de pază ai patrimoniului nostru cultural. Atunci, cine dă undă verde avizelor de desfiinţare? Cine sunt Distrugătorii?!
Memento: ignorarea concluziilor cercetărilor arheologice şi de arhitectura (înaintate Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional în raportul final de cercetare) care au recomandat conservarea in situ, NU anihilarea, este o greşeală generată de incompetenţă, de absenţa respectului pentru moştenirea pe care suntem obligaţi să o transmitem viitorului, de absenţa respectului de sine.
Vă invităm să parcurgeţi rezultatele cercetărilor de arhitectură realizate pentru monumentele de pe strada Lipscani nr. 30-34, rezultate care au fost ignorate pentru ca demolările să poată avea loc. 




Structurile arheologice de pe 
strada Lipscani nr. 32-34

 
Virgil Apostol, Ştefan Bâlici, Claudia Apostol

 
Cercetările arheologice desfăşurate pe suprafaţa parcelelor de la nr. 32
şi 34 au condus la descoperirea în întregime a trei1 ansambluri de construcţii (locuinţe cu
spaţii comerciale la parter) dezvoltate pe trei parcele datând din secolul al XVIII-lea, la
conturarea etapelor de transformare fundamentale petrecute în epocile ulterioare (de
exemplu comasarea a două dintre proprietăţi, alinierile din a doua jumătate a secolului al
XIX-lea) sau la surprinderea unor urme, deşi firave, ale utilizării zonei în secolul al XVIIlea.
Pe de o parte, singurele date certe privitoare la structura urbană
oferite de sursele iconografice (cele de la sfârşitul secolului al XIX-lea – Planul 1895-1899 şi
începutul secolului XX – Planul 1911) au fost confirmate de cercetările arheologice actuale.
Pe de altă parte, pentru perioadele anterioare (sfârşitul secolului al XVIII-lea şi secolul al
XIX-lea), informaţiile relevate de cercetare au venit să completeze cu precizie informaţiile
prezentate schematic în planurile istorice (Planul Shulzer - 1781, Planurile Borroczyn -
1846-1852, Planurile Papazoglu - 1871-1875).3 Astfel, imaginea istorică este îmbogăţită cu
informaţii consistente referitoare la structura urbană de-a lungul unui interval de timp
important: începutul secolului al XVII-lea – sf. secolului al XIX-lea. 

12 comentarii:

danplux spunea...

Mi-am amintit, citind articolul, de catacombele aflate sub oraşele Brăila sau Galaţi. Deşi - bănuiesc - astfel de construcţii există sub toate oraşele care s-au dezvoltat din cetăţi fortificate.
Oricum, beciurile sau hrubele erau obligatorii pentru păstrarea alimentelor un timp îndelungat.
Păcat pentru că nu există interesul de a se prezenta publicului astfel de creaţii istorice. Cine să investească în aşa ceva dacă nu statul, prin primăriile şi consiliile locale?

Dli spunea...

Eu nu pot intelege ceva, cum poti sa te apuci sa demolezi ceva ilegal? Mai ales daca e vorba de un monument istoric, o demolezi, nu o mai poti reface, s-a dus totul, adica nu e ca si cum ai zice "apoi daca nu le convine c-am demolat, refacem si bine a fi" :|

Radu Oltean spunea...

@Dli
Pai asta E PROBLEMA. lA MONUMENTE NU E Ca la paduri. Le tai dar in viitor daca estei despept vei reimpaduri. La monumente odata demolat e pe vecie demolat. Iar numarul monumentelor e limitat.

cata spunea...

http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-11734340-fotogalerie-alin-cocos-fiul-vitreg-elenei-udrea-construieste-centru-comercial-doua-etaje-strada-lipscani-centrul-istoric-ong-urile-acuza-fost-distruse-vestigii-istorice.htm

Normal, nu ?

ioana spunea...

Revoltator...!!

Daca asta se intimpla in buricul Bucurestilor, ce sa te mai miri de barbariile de prin tara?...

Te-apuca jalea.. Si te enervezi inutil... Of!

vgeorgicas spunea...

Bucurestiul nu trebuie sa aiba o istorie de dinainte de 89.
Ca intreaga Romanie, de altfel...

Raiden spunea...

Da, aici vrea sa faca Alin Cocos (fiul lui Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea) un mall + club. Am gasit detalii socante pe A3, intr-o investigatie:

http://www.antena3.ro/politica/exces-de-putere-fiul-vitreg-al-elenei-udrea-a-cumparat-un-teren-in-centrul-vechi-din-bucuresti-unde-ar-vrea-sa-construiasca-un-club-159827.html

Eu personal am vazut ca era trecut Alin Cocos la "Beneficiar" pe pancarta care anunta santierul. Dupa 2 saptamani, numele sau a fost inlocuit de un altul, sa nu trezeasca suspiciuni.

transildania spunea...

off topic:
http://transildania.wordpress.com/2012/03/22/interviu-cu-istoricul-dr-adrian-andrei-rusu-despre-stema-si-istoria-clujului/

Anonim spunea...

Eu cred ca prea multe "gunoaie" arhitectonice sunt numite "monumente" . De aici si numarul mare de monumente demolate.

Radu Oltean spunea...

Si eu cred ca prea multe "gunoaie" umane cu creierul cat nuca au acces la Internet. Ar trebui...Sau lasa!

Anonim spunea...

"este o greşeală generată de incompetenţă" - nu, nu e o greseala generata de incompetenta ci este o infractiune savarsita cu intentie directa.

Anonim spunea...

In anul de gratie 2016 in Situl Urban din centrul istoric al PLOIESTIULUI, pe o parcela aflata intre strazile Bibescu Voda si Constantei, din 18 aprilie pana in prezent, cu complicitatea autoritatilor prin "tacere administrativa" si nu numai, la sesizarile vecinatatii si in regim "suprveghere preventiva privata"un grup de rechini imobiliari, pe baza unei autorizatii de construiredeclarate oficial nelegala, au distrus in pamant cu buldozerul, zidurile unei locuinte medievale, fiind recunoscut oficial, ca acestea reprezinta vestigii arheologice. Aceste ziduri datau din secolul XVI-XVII, aflandu-se mult sub nivelul locuintelor de patrimoniu invecinate de sfarsit de secol XIX, declarate monument istoric. De "gura lumii" "profanatorii" au fost fortati sa lase in picioare, un fragment de zid casetat(procedeu de zidarie din casete de caramizi umplute cu pietre de rau legate in mortar de var, datand din secolul XIV-XV) si o incinta circulara din caramida. Mai mult ca sigur, acestea vor fi "inghitite in situ", in parcarea subterana a blocului inalt de 14 m, autorizat nelegal conform raportului Inspectiei de Stat Regionale in Constructii Muntenia-Sud, sau le vor distruge, sa dispara orice urma. Aceasta-i Romania, tara coruptiei!