duminică, 15 octombrie 2017

Sfânta Vineri de la Târnovo



Știați că moștele Sf. Paraschiva au avut o istorie incredibil de zbuciumată și interesantă înainte de a ajunge în biserica Trei Ierarhi din Iași, aduse de Vasile Lupu de la Constantinopol? Nu o să găsiți mare lucruri pe siturile religioase românești. Iar pe cele ne-religioase nici atât (vezi Wikipedia care e foasrte superficială si săracă). Doar platitudini despre ”viața curată și plină de credință” a sfintei de origine GREACĂ, a căror oase au au fost descoperite întâmplător ”printr-un vis”... Dar sfânta nu ca om în viață a fost interesantă ci ca moaște ajunse lângă Constantinopol în biserica Sf Apostoli din Epivata (azi Selimpașa) . Și după aceea...

În timpul ocupației latine a Bizanțului, moaștele au fost cerute de de la Constantinopol către țarul Bulgariei Ivan Asan al II-lea care vroia să facă din capitala Târnovo un mic Constantinopol. Moaștele au fost obținute – surprinzător - gratuit (din motive diplomatice) și aduse triumfal în Târnovo (1238) unde au fost depușe într-o biserică special construită (Sf. Petka) din cetatea Țareveț ( orașul medieval Veliko Târnovo se întindea pe 2 platouri carstice separate de meandrele rîului Yantra, unul e Țareveț vizitabil și restaurat, altul e Trapezița, sit arheologic, nevizitabil). La festivități a fost prezent patriarhul Marcu din Preslav. Din acel moment Sfânta a devenit patroana Bulgariei, fiind cea mai respectata sfântă bulgară din secolele 13-14. În istoriografia internatională, mai ales slavă este deseori numită Sveta Petka Bulgarska (a Bulgariei). Datorită creștinării pe filieră bulgară a românilor din Valahia și Moldova, cultul Sf Paraschiva/Petka a penetrat și la nordul Dunării.

Numele grecesc al sfinei era ”paraskevi” (Παρασκευή) adică ”vineri”. De aceea în cultura populară din Balcani și țările române sfânta a penetrat în cultura populară ca Sfânta Vineri. Numele bulgăresc (vechi slav) al sfintei  -  Petka, înseamnă același lucru (vineri=петък, petăk, de la pet=cinci, a cincea zi). Deci, balcanicii și grecii o numesc chiar Sfânta Vineri. Numai noi o numim cu numele grecesc. 


Istoria moaștelor continuă spectaculos și dramatic. În secolul al 14-lea, cand Târnovo a fost în pericol de a fi ocupat de otomani, moaștele au fost mutate la Vidin capitala unui mic țarat bulgăresc, condus la acel moment de țarul Strațimir. Dar în următorii ani turcii s-au apropiat și de Vidin. În 1393, osemintele ei au fost transferate la Belgrad, în Biserica Ružica. Chiar sultanul Baiazid I a oferit moaștele despotului sârb Ștefan Lazarevic. Însă în 1521, moaștele au fost luate din Belgrad la cererea patriarhului din Constantinopol, care le-a cerut sultanului.  Și astfel, sfintele oseminte au fost readuse după 238 ani pe malul Bosforului. În Istanbul au fost mai multe biserici care au adăpostit moaștele înainte de a fi transformate în moschei:  Theotokos Pammakaristos devenită Fethye Djami, apoi în biserica Blancherne, Sf. Dumitru si apoi în bis. Sf Gheorghe din Fanar, actuala catedrală patriarhală.
De aici la au fost luate și aduse la Iași în urma negocierilor dintre patriarhia de la Constantinopol și Vasile Lupu. In 1641. Mai sunt însă multe detalii de spus despre istoria bisericilor care au adăpostit aceste moaște de-a lungul timpului. În Bulgaria și Serbia sunt ff numeroase bisericile cu acest hram... În sfârșit...

Biserica ortodoxă românească trece foarte rapid peste faptul că Sveta Petka – cum e numită în Balcani - a fost sfânta patron și protector al celui de-al doilea Țarat Bulgar, încercând să o românizeze cât mai mult pe sfânta grecoaică de lângă Constantinopol. Nu cred că există mulți pelerini care să cunoască importanța cultului acestei sfinte în evul mediu din Balcani. Clerul român pare să facă eforturi ca în mintea românilor sfânta să fie asimilată în totalitate românismului. Așa cum a făcut și cu alți sfinți, precum Sfinții martiri de la Niculițel care din Philipos, Attalos, Zoticos, Kamasos, sfinți greci 100% au devenit prin românizare forțată Zotic, Atal, Camasie și Filip. 

În toate textele ortodoxe românești găsite pe net se trece ff ușor peste faptul că moaștele ei au trecut si pe la Târnovo, Vidin sau Belgrad și care a fost rostul lor pe acolo... Istoriografia sfintei în lb română e subțire și superficială. Grosul bibliografiei despre acest subiect e in limba bulgară, franceză, sârbă. 

2 comentarii:

ADRIAN spunea...

Am pus la mine o poza cu biserica gazda de la Belgrad: https://pozedecat.wordpress.com/2017/10/15/tot-cu-sfanta-vineri/
Petka, pana la urma, tot vineri inseamna caci in bulgara vineri se spune петък

La Femei spunea...

Sincer la noi biserica a luat o intorsatura in sens invers spre afacere. E pacat atat timp cat religia are o istorie de mii de ani ... Si la ce s-a ajuns . E foame de bani clar !