Banca Chrissoveloni - Lipscani nr 8

Era o vreme cand bancile erau niste institutii atat de respectabile incat era musai ca edificiile ce le adposteau sa fie deosebite. O cladire de banca trebuia sa inspire prestanta in primul rand, trainicie, putere, putina opulenta, calitate (nu o sa vezi niciodata la vechile banci, materiale de proasta calitate) etc etc. La proiectele bancilor lucrau arhitectii cei mai cei.

In city-ul bucurestean (centrul bancar din zona Lipscani) inca mai putem admira si astazi cateva exemplare de banci din vremea regimului burghezo-mosieresc, precum Banca Marmorosch Blank de pe str. Doamnei (arh. Petre Antonescu) sau Banca de Credit de langa biserica Stavropoleos, cladiri minunate, din pacate lipsite de perspectiva.

Banca Marmorosch-Blank

Banca de Credit

Una din cladirile spectaculoase de pe str. Lipscani este cladirea fostei banci Chrissoveloni ( nr. 8), actual in patrimoniul BNR. Proiectantul acestei cladiri este marele arhitect care a fost George Matei Cantacuzino si a fost construita intre 1923-1929.

Banca Chrissoveloni - Lipscani nr 8

Am pus mana anul trecut pe un album - " Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest,
G.M. Cantacuzene", din 1929, editat la Paris, ce prezenta aceasta banca, imediat dupa finalizarea constructiei. Veti fi impresionati sa vedeti ce treaba buna faceau oamenii atunci. "Albumul contine, in afara celor 64 de planse, si o scurta introducere in care G. M. Cantacuzino explica conceptia care i-a calauzit in realizarea "acestei armonii intre util si frumos". Talmacind viziunea arhitectilor de a fi conceput ca pe un palat de inspiratie palladiana, o cladire a carei functie era una strict utilitara" -citat de aici.
Tare mi-as dori sa vad niste imagini de azi din aceasta cladire. Daca are cineva si e dispus sa imi trimita as fi recunoscator...

Holul principal

Ideea e ca si astazi bancile au bani dar mizeriile placate cu marmura de toaleta si gresie de bucatarie care au impanzit tara dupa 90 nu se pot numi constructii sau lucrari de arhitectura. Exista o vreme cand oamenii apelau la arhitecti. Ati observat ca astazi toti se "pricep" sa-si faca o casa sau un...sediu de banca....

Holul principal - Grilajul intrarii

Am citit ca restaurarea acestei cladiri realizata in urma cu putin timp a fost o reusita si a fost premiata.

Usa ce coboara la Tezaur

Vestibului Tezaurului

Geoge Matei Cantacuzino - scurta biografie

1899 Se naste la 11/23 mai la Viena in Metternichgasse 10, George Matei Cantacuzino, fiul lui N. B. Cantacuzino si al Marcelei Bibescu, nepoata de fiu a Domnitorului Gh. Bibescu.

1917-1918 Intra voluntar in armata unde, a fost cel mai tinar sublocotenent al Armatei Romane; va participa la operatii militare in Carpati.

Usa ascensorului Tezaurului

Vestibulul directorului general

1919 La 10 iulie G. M. Cantacuzino reuseste la probele de admitere la Beaux-Arts din Paris.
- Incepe lucrari de restaurare la palatul de la Mogosoaia.

1923 Impreuna cu A. Schmiedigen, cu care infiintase un birou de arhitectura si studii, executa proiectul constructiei Palatului Bancii Chrissoveloni din Str. Lipscani Nr 8
1928 Scrie la Paris si Vicenza studiul consacrat vietii si operei celebrului arhitect renascentist Andrea Palladio ale carui creatii avusese prilejul sa le cunoasca in Italia.

1929 Apare la Paris la "Ancienne Maison Auguste Vincent" (editori Vincent, Freal) impunatorul si elegantul album Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest, (din care am reprodus aceste imagini )

Centrala telefonica si de supraveghere

1930 Desfasoara timp de cinci ani in tara o neobosita activitate ca arhitect, concepind o serie de lucrari importante: ansamblul de la Eforie, hala I.A.R. la Brasov, Casa Radiodifuziunii de la Bod, biserica din Tetcani, o serie de vile etc.
1934 In Editura Fundatiilor (colectia "Scriitori romani contemporani") apare volumul Izvoare si popasuri.

- Publica in revista franceza L'Architecture d'Aujourd'hui (Nr. 5) articolul intitulat Tendances dans l'architecture roumaine d'aujourd'hui.

- In Biblioteca Urbanistica nr. 33 apare Rezumatul memoriului justificativ al Planului Director de Sistematizare, intocmit de Duiliu Marcu, G.M.Cantacuzino, R. Bolomey, I. Davidescu, ing. T. Radulescu.

Logia scarii principale

Semineu din sala de Consiliu

- Din acest an pina in 1940 G.M.Cantacuzino va concepe o serie de edificii care il va impune in epoca ca pe unul dintre cei mai valorosi arhitecti ai nostri: imobilul din Piata Universitatii unde a functionat pina mai anii trecuti TAROM-ul, blocurile Kretzulescu (din piata Amzei) si cel din Dionisie Lupu (colt cu Cosmonautilor), bisericile Flaminda (din Cimpulung-Muscel), Bailesti (Dolj), Seini, Hotelul Rex de la Mamaia (impreuna cu arhitectul Vasile Arion), Casa de cura de la Olanesti etc. Aceasta perioada se dovedeste extrem de fecunda si pentru publicist care, in afara conferintelor tinute la radio, va desfasura o vie activitate in coloanele Revistei Fundatiilor regale unde va publica importante articole despre arta si arhitectura romaneasca precum: O capitala, Consideratiuni asupra arhitecturii functionale, Forma si formalism, Modernismul si arhitectura romaneasca, Iasii, George Bals, Despre posibilitatile unei arhitecturi romanesti, Experienta americana, etc.

Sala de consiliu

1939 Vara calatoreste din nou in S.U.A. cu prilejul Expozitiei Universale de la New York, unde Romania este prezenta cu un pavilion.
- La 31 august vorbeste la radio despre "Afirmarea romaneasca peste ocean".

Intrarea in biroul presedintelui

1940 Prabusirea blocului Carlton in timpul cutremurului de la 10 noiembrie atrage invinuirea de catre autoritati a constructorilor cit si a arhitectului G.M.Cantacuzino. Comisia de ancheta va stabili o serie de cauze particulare care au dus la prabusirea cladirii, cauze ce nu se datorau arhitectului. G.M.Cantacuzino este scutit de orice urmarire penala.

Isi continua activitatea publicistica in Simetria si Revista Fundatiilor regale.

Bucataria

Sala de sport si scrima

1942 Din octombrie 1942 pina in mai 1948 preda cursuri ca profesor suplinitor de "Istoria si teoria arhitecturii". La catedra, in fata studentilor vocatia de mare pedagog a lui G.M.Cantacuzino isi afla astfel climatul cel mai cel mai prielnic de manifestare. Fostii sai studenti isi vor aminti de acele cursuri ca de niste momente unice, de adevarata initiere in universul artei si al culturii. Rememorind impresiile acelor ani cind, ca student in anul III, audiase cursurile profesorului. Dr. Arh. Radu Patrulius scris: "Era un magician al cuvintului si al desenului: idei clare enuntate direct, completate cu schite expresive. Nu avea nevoie de note scrise, punctaje, breviare, carti, filme sau diapozitive.

1947 Apare la Editura "Cartea Romaneasca" volumul Despre o estetica a reconstructiei.

- In decembrie scrie studiul Introducere la cercetarea textelor lui Vitruviu, lucrare nepublicata inca.

Semineu in biroul presedintelui

- Dupa razboi, G.M.Cantacuzino isi continua activitatea de arhitect, concepind o serie de vile precum si alte constructii, intre care cea mai impunatoare este cladirea Institutului de studii si proiectari energetice de pe B-dul Republicii din Bucuresti.

Sala masinilor-centrala electrica

Vestiarele personalului

Pompele ( al 2-lea subsol)

Comunistii nu il apreciaza pe distinsul arhitect....

- Este arestat in 1948! Inchis la Aiud, 9 luni la secret. Condamnat la 5 ani de inchisoare cu munca silnica. Lucreaza la Canal. Eliberat in 1953 este angajat la Monumentele Istorice.

1956 Restaureaza unele ctitorii din nordul Moldovei.
- Tot in acest an G.M.Cantacuzino sufera un accident de circulatie linga Sucevita - accident care il imobilizeaza la pat timp de citeva luni. Isi pierde postul la MonumenteleIstorice fiind acuzat ca este un inamic al poporului.
1957-1959 Realizeaza pavilioanele ansamblului arhitectural al Palatului Mitropoliei din Iasi. Opera comandata de mitropolitul Moldovei dar neputind sa declare oficial ca i-a dat de lucru lui G.M.Cantacuzino ii plateste un salariu din fonduri personale.

1960 La 1 noiembrie G.M.Cantacuzino se stinge din viata la Iasi, fiind inmormintat la cimitirul Eternitatea. Mesterii care lucrasera piatra la palatul Mitropoliei ii lucreaza si-i ridica crucea de pe mormant.
Citat din acest articol.

Exemplu de banca construit in zilele noastre. Cred ca e proiectul directorului de banca care-si facuse vila la tara si avea"experienta". Misto!

Captiv in Inutil

Un bun prieten m-a rugat sa ii popularizez blogul, foarte romantic si sensibil, de altfel. Ilustrat cu fotografii frumoase... Se numeste CAPTIV IN INUTIL. Nu vreau sa va zic mai mult. E de vazut/citit.

Care-i treaba cu legile si calitatea vietii in orase

Imi pare rau ca va plictisesc iarasi cu chestii legate de salvarea patrimoniului si alte alea gen calitatea vietii din orase (din Bucuresti in special), dar e bine sa stie toata lumea.
Iata ce am primit de la reprezentantii societatii civile (ONG-uri) care se tot lupta cu autoritatile ca se ne fie noua mai bine. Ca daca acesti oameni nu ar exista, va spun eu, ati emigra cu totii imediat sau ati muri de plamani si stress.

"...de vreo luna, ne tot intalnim in holul de la intrare la comisia de administratie publica de la camera deputatilor si ne intrebam unii pe altii: esti pentru 114 sau pentru 27?!

114 si 27 au in comun sintagma: "documentatii de urbanism"!

si au in comun aceleasi obiective: calitatea vietii in mediul urban.

reducerea abuzurilor si a speculei imobiliare care se face cu pretul sanatatii noastre fizice si mentale."

Iata pe scurt si pe intelesul tuturor ce sunt aceste legi care nu se vor votate si pentru care s-a facut deja un miting (meeting?):

"Ordonanţa 27/2008, în forma aprobată de Guvern, în luna august, este un prim pas pentru stoparea abuzurilor în modul în care se discută şi se aproba proiectele imobiliare în oraşe. Dacă această ordonanţă se aprobă în forma propusă de Guvern, dezvoltatorii imobiliari nu vor mai putea cere primăriei construirea unor clădiri înalte în zonele cu monumente şi case vechi, nu vor mai putea insera clădiri cu mulţi metri pătraţi construiţi în zone deja foarte aglomerate, etc. Pentru a deveni însă lege, Ordonanţa trebuie să fie aprobată de Parlament. De mai bine de două luni, se află la Camera Deputaţilor unde a stârnit discuţii aprinse. Este evident că sunt presiuni mari pentru respingerea ei cu totul, sau pentru „îndulcirea” condiţiilor pe care le impune până la anularea efectelor pozitive pe care le-ar fi avut asupra oraşelor în forma iniţială.

legătura între ordonanţă şi calitatea vieţii

Ce constatam ca cetăţeni?

Timpul pe care-l petrecem blocaţi în trafic creşte de la o zi la alta, aerul pe care-l respirăm este din ce ce în ce mai mai poluat. Dispar casele din centrul Bucureştiului, pe lângă care treceam în urmă cu câţiva ani şi obişnuiam să le admirăm. Locul lor a fost luat de clădiri cu „gabarit depăşit” care ne sufocă. Trotuarele ne-au fost şi ele luate de zeci de maşini pe care le curăţăm zi de zi de praf fiindcă nu mai avem pe unde trece.

Nu trebuie să fii arhitect şi urbanist ca să-ţi dai seama că este ceva în neregulă cu oraşul. În loc să fie primitor şi plăcut ne agresează şi ne enervează. Toţi ne întrebăm de ce?

În ultimii 20 de ani, din cauza faptului că legile urbanismului sunt foarte permisive, autorităţile au dat aprobări pentru clădiri mai mari decât erau ele prevăzute în regulamente, fără să-i oblige pe investitori să facă locuri de parcare, să amenajeze spaţii verzi, să construiască şi şcoli şi cluburi de cartier când produc şi scot pe piaţă sute de apartamente sau de locuinţe individuale. Cu acte în regulă, s-a dat voie să se construiască turnuri în zone cu străduţe cu o singură bandă pe sens unde abia se circulă şi au paralizat traficul. Şi cea mai mare crimă a fost faptul că s-a permis demolarea unor clădiri monument şi construirea unor blocuri mult mai înalte decât casele din zonele „protejate” care nu au mai fost deloc protejate. Astfel, an după an, oraşul s-a degradat şi a ajuns să fie catalogat ca dezastru urbanistic.

Ordonanţa a salvat Palatul Ştirbey

Datorită OG 27/2008 a fost salvat Palatul Ştirbey. Dacă Ordonanţa ar fi existat mai demult, turnul de la Sf. Iosif, turnul din Piaţa Palatului, mall-ul de lângă Palatul Culturii din Iaşi, blocurile în construcţie din Calea Victoriei, turnul de lânga Şcoala Centrală nu ar fi putut fi aprobate niciodată.

Salvaţi Ordonanţa 27/2008!

Acum, când în sfârşit a apărut un act normativ care să pună capăt haosului din oraş, Comisia de Administraţie Publică, Amenajarea Teritoriului şi Echilibru Ecologic din cadrul Camerei Deputaţilor a propus nişte amendamente care scot cele mai importante prevederi, printre care cele care protejează monumentele şi care nu permit schimbarea regulilor în zonele protejate la iniţiativa unui proprietar privat.

Luni, 23 martie la ora 11.00, Sala Drepturilor Omului – Palatul Parlamentului, într-o dezbatere publică la care puteţi participa şi dumneavoastră, Comisia CD împreună cu reprezentanţii administraţiilor publice locale vor discuta acest act împreună cu modificările propuse.

Dacă Ordonanţa nu va fi votată ca Lege în forma în care a fost aprobată de Guvern în 2008, ne vom întoarce la haosul dinainte."

Nu va lasati pacaliti de frumusetea desenului...

Am fost decorat de Rezistentii Urbani

Acest lucru s-a intamplat ceva mai demult, dar de abia acum m-a lovit orgoliul sa public acest lucru. Pana acum nu m-a lasat modestia. Dar mi-a trecut...
Iata motivatia prietenilor de la faimosul blog Rezistenta Urbana :

"Stim ca nu prea dam onoruri des, dar asta este farmecul lor, sa le dam persoanelor care chiar ne-au impresionat. Primul onor pe anul 2009 merge la dl. RADU OLTEAN. Dl. Oltean, de profesie grafician, intretine blogul art-historia, de departe cel mai interesant in materie de informatie istorica, in mare parte legata de Bucurestii vechi. De remarcat si serialul dedicat castelelor austro-ungare uitate si cazute in paragina din Transilvania.
Demna de toata lauda este munca de pionierat a dlui. Oltean pentru cresterea cunoasterii Bucurestilor veacului al 19-lea, Bucurestii pre-regali. In acest scop, dl. Oltean a lansat cateva proiecte foarte interesante. Incepand cu reconstituirea intitulata „Harta Bucurestilor la 1847-1854”, chiar de dupa Marele Incendiu si ajungand la recenta mapa cu „Cele mai frumoase panorame ale Bucurestilor vechi”. Deoarece in perioada comunista nu au existat studii in acest sens, dupa 1989 setea de informatii despre „secretele” Bucurestilor inca arhaici si orientali a crescut cu repeziciune. Aici intervine dl. Oltean, care suntem siguri ca va continua sa ne incante. Munca Domniei Sale este diferita fata de cea a celorlati producatori de continut on-line si off-line romanesc, fiindca nu copiaza in prostie materiale din afara. Schitele si desenele personale sunt un exemplu graitor. Ca atare, noi ii acordam CRUCEA PURPURIE IN GRAD DE NOBIL CREATOR, Onor Desavarsit."

Va multumesc ... Ma simt onorat...

se doresc zgarie nori peste tot

Mesajul urmator este un apel disperat ale tuturor ONG-urilor preocupate de urbanism, spati verzi, ecologie urbana etc. Politicienii din Parlament vor fi obligati sa apere interesele rechinilor imobiliari care au sponsorizat campania electorala cu pana la 30 %. E valabil pt ambele partide de la putere. E nasol de tot!! Vor sa rada orasele vechi de pe fata pamantului!! Nu exagerez! Iata:

"Avem semnale ca deputatii din Comisia pentru Amenajarea Teritoriului se pregatesc sa respinga Ordonanta 27/2008 in sedinta din 17 martie 2009. Aceasta ordonanta este instrumentul legislativ cel mai util pentru:

• protectia caselor de patrimoniu
• impiedicarea sufocarii oraselor (in particular a traficului) prin construire prea densa, in urma derogarilor de la regulamentul de urbanism
• impunerea consultarii populatiei in toate proiectele de urbanism si de construire

Ordonanta 27/2008 prevede ca nu se poate modifica regulamentul urbanistic in zonele protejate prin PUZ. Cu alte cuvinte, daca in Planul Urbanistic este prevazuta o inaltime maxima de 16 metri pentru o zona protejata (exemplu zona Icoanei, zona Brezoianu sau zona Cobalcescu), nici Consiliul general nici Consiliul Local de sector nu au voie sa decida ca pe o parcela din Icoanei se pot construi 20, 30 sau 42 de metri.

Practic toate cazurile pentru care noi am militat de-a lungul timpului (turnul de la Sf. Iosif, turnul din Piata Palatului, blocurile in constructie din Calea Victoriei, cazul blocului de linga Scoala Centrala, blocul din spatele Palatului Stirbei, cazul blocurilor de linga Cismigiu, toate imobilele disproportionate pe stradutele traditionale, etc, etc) nu s-ar fi intimplat daca OG 27/2008 ar fi fost in vigoare. Din august 2008 pina acum ea a oprit multe tunuri de acest fel.

Va rog sa participati la mitingul pentru ordonanta 27/2008 de marti 17 martie, intre orele 8,30 si 10,00 in Parcul Izvor, vizavi de intrarea in Camera Deputatilor.

Daca timpul va permite un singur miting intr-un an, acesta este mitingul la care trebuie sa participati!!!!!!!

Alte prevederi utile ale ordonantei:

-da un termen limita pentru aprobarea normelor de consultare a populatiei la PUZ-uri si PUD-uri

-limiteaza la 20% derogarea prin PUZ si PUD de la Planul Urbanistic General pe care o poate propune proprietarul unei parcele

-limiteaza la CUT maxim 4 densitatea care se poate stabili prin PUZ si PUD.

Practic toate aceste prevederi stavilesc sufocarea oraselor prin constructii prea mari in zone nepotrivite

Pentru informatii: Nicusor Dan - Asociatia Salvati Bucurestiul-

0732.290.539, e-mail: ndan@dnt.ro

Vezi si "Bucureştiul, în haos urbanistic "

Va rog sa redirectionati acest mail catre colegi si prieteni, ca si catre cunostintele din presa.

Deschideti si :
http://asociatiabucuresti.ro/blog/

http://salvatibucurestiul.wordpress.com/

http://www.apmnir.ro/map.php#

Mozaicurile de la Ateneul Roman

Probabil ca ati trecut de sute de ori prin fata lor dar niciodata nu le-ati studiat cu atentie. Caci sunt sus, in penumbra si nu le poti vedea decat in perspectiva.
In premiera va prezentam o serie de fotografii ale medalioanelor de mozaic din peristilul Ateneului Roman, asa cum s-ar vedea daca ati sta in dreptul lor. L-am rugat pe un porumbel sa-mi faca aceste poze. Iata-i pe Carol I (centru), Matei Basarab, Vasile Lupu, Alexandru cel Bun si Neagoe Basarab. Doi din Moldova, doi din Tara Romaneasca. Nu stiu cine le-a creat dar e posibil ca tot Costin Petrescu, autorul marei fresce circulare din sala Ateneului.

Carol I

Matei Basarab si dusmanul sau din Moldova...

Vasile Lupu

Alexandru cel Bun

Neagoe Basarab, tipul cu Manastirea Argesului

Hanul Rosu, Hanul Verde si Podul Rahova

Ca o completare a articolului publicat de Raiden pe blogul Rezistenta Urbana despre istoria moderna a Podului Rahovei si a zonei (pe care va recomand sa il cititi imediat). O sa repet unele informatii...
Podul de peste Dambovita de la capatul strazii Selari (a mesterilor ce faceau sei) a fost unul din cele mai vechi poduri de peste garla. El se continua cu o importanta artera a Bucurestilor, fosta Cale a Rahovei, in prezent distrusa si intrerupta in mai multe locuri. In trecut, acest drum era principala iesire catre vest, catre Craiova, insa avea ramificatii, dupa zona Antim, catre Targoviste, prin Cotroceni. Mai sus, acest drum intersecta Drumul Sarii ce cobora din zona subcarpatica si intra apoi pe drumul Giurgiului. I se mai spunea si Podul Calicilor deoarece inca din veacul al 16-lea in aceasta zona, in jurul dealului Mitropoliei, aveau salase nasoii orasului. Podul de peste Dambovita ce lega strada Selari de Podul (drumul podit) Calicilor-Craiovei a fost primul din oras reconstruit din piatra.

In urmatoarele 2 fotografii aeriene executate in anii 1926-1927 de francezi am localizat zona de care discutam aici






O fotografie a lui Angerer (jos) facuta dinspre Hanul lui Manuc ne prezinta acest prim pod de piatra din Bucuresti in comparatie cu aceeasi zona azi...

Si podul Rahovei inaintea demolarii sale in 1938

Pana in veacul al 18-lea podul era la cativa metrii de Poarta de sus a Curtii Domnesti. Curtea domneasca, numita si Curtea Veche era la finele sec. al 18-lea o gramada de ruine (cam ca acum) in cere-si aveau salas o gramada de boschetari. In vremea domnitorului fanariotConstantin Hangerli (ucis in 1799 de un trimis al sultanului) zona Curtii Domnesti se parceleaza si se construiesc case. Ruinele curtii vor fi redescoperite abia in anii 1970. Poarta de sus, dotata cu turn se afla exact la intersectia strazii Selari cu strada Franceza (fosta Ulita Domneasca, Islicarilor, Frantuzeasca, apoi Carol, 30 decembrie, apoi iar Franceza), cam unde se ingusteaza aceasta din urma si incepe parcul arheologic al Curtii Vechi. Cam pe locul acestui turn, ruinat si demolat la finele veacului 18 s-a construit un han. Hanul Rosu.

Detaliu din planul Bucurestilor din 1789, zis Planul Purcell, in care se vede clar incinta Curtii Domnesti inaintea parcelarii si construirii ei cu case particulare...

Ars la 1838, hanul a fost refacut intr-un fel de stil neogotic abia dupa 1850. Constructia avea un minunat balcon metalic, semicilindric, aflat pe colt, deasupra intrarii. De altfel, intreaga cladire era o bijuterie a centrului vechi.

Hanul Rosu si Hanul Verde (extrema dreapta, vis a vis de Hanul Rosu)vazute de pe Hotelul Concordia de pe strada Smardan (atunci numita str. Germana sau Ghermana)

Hanul Rosu intr-o imagine din 1856 facuta de Ludwig Angerer si azi-2009-in dreapta. Hanul are la parter local (casino) unde veneau ofiterii austrieci

Asa cum ne arata o fotografie de prin anii 1930-1935, batranul Han Rosu arata inca bine, neafectat decat de reclamele exagerat de multe (boala veche). Candva - si nu am reusit afla cand - intre anii 1940-1960 Hanul Rosu a pierdut toata decoratia de stuc, balconul-bovidou cel frumos, iar astazi se prezinta ca o cladire urata si sordida, varuita ce-i drept, intr-un rosu - visiniu. Ar fi grozav daca s-ar gasi un investitor sa redea acelui han aspectul de odinoara.

Detaliu din fotografia de mai sus cu intrarea in Hanul Rosu, recent reconstruit la data fotografierii...

Hanul Rosu devenit pravalie de mobila veche acoperit de reclame

Hanul Rosu, 1-2 ani dupa fotografia de mai sus (anii 30), dupa demolarea Hanului Verde, de alaturi si inceperea constructiei blocului de raport existent si azi

Imediat alaturi se mai afla un han. Vis a vis de Hanul Rosu, intre Dambovita si str. Franceza se gasea Hanul Verde. Numit asa, dupa varuiala exterioara, probabil. In acest han si-a avut la un moment dat atelierul si pictorul si fotograful Carol Szathmari.

O poza rara si deosebita din colectiile Academiei Romane, facuta de Duschek pe la 1870 de la fereastra Tribunalului (Curtea Judecatoreasca), catre strada Selari. Se remarca pe dreapta Hanul Verde ce coboara cu temeliile pana in albia Dambovitei. Dambovita nu se vede, caci e ascunsa de mal, adancita. Doar vechiul pod (acealsi pod fotografiat cu aproape 20 de ani in urma de Angerer) langa care sta un grup de oameni. Pe stanga Selari colt cu str. Carol (Franceza) se afla o casa recent construita (la acea vreme) cu 2 etaje, existenta si azi (vezi mai jos detaliu)..

Casa veche cu 2 etaje si mansarda ce apare in fotografia lui Duschek a supravietuit pana astazi in bune conditii

Detaliu din afisul meu cu aspectul zonei in anii 1850. E trecut si locul de unde Dushek a facut fotografia de mai sus.

Pana la regularizarea Dambovitei, zidurile dinspre garla ale hanului se sprijineau in albia acestuia. La regularizare, noua albie adancita a fost indepartata de sirul caselor, iar pe locul vechii albii, acum umplute a aparut str. Halelor, Hanul Verde avand nr. 1.

Podul Rahova, str. Selari, str. Halelor (pe dreapta, unde-i tramvaiul) si Hanul Verde

Hanul Verde a fost demolat de niste rechini imobiliari prin anii 30 (intre 1930-1936, apreciez eu). S-a ridicat un bloc de raport (adica bloc construit rapid menit a fi inchiriat/vandut cu profit maxim - exact ca azi) ce exista si azi cu un magazin de mobila la parter.


Pe locul Hanului Verde se ridica un bloc nou...

...cu apartamente de vanzare...

Podul de peste Dambovita dintre Selari-Rahova a fost demolat cu ocazia acoperirii cu un planseu de beton a Dambovitei, intre Pta Natiunile Unite (fosta a Senatului) si capatul din jos a Ptii Unirii. Aceasta lucrare a fost realizata in timpul domniei lui Carol al II-lea, prin 1938 si a dainuit pana in anii 80. Apoi a venit Ceausescu si planseul a ramas doar in Pta Unirii. Podul a disparut total chiar si din amintirea bucurestenilor. Trecerea dinspre Selari catre Calea Rahovei va devenii inutila si va dispare cand in urma demolarilor lui Ceausescu, portiunea dintre Palatul de Justitie/Domnita Balasa nu va mai duce nicaieri...
Cui ii mai trece prin minte ca acea straduta infundata din stanga Tribunalului era una din cele mai importante cai de acces de la si catre Bucuresti? Si ca între acea strada si Selari existase unul din primele poduri din oras?

Urmeaza o serie de imagini cu podul Rahova-Selari si Hotelul "Regina" (denumit la un moment dat si "Central"), cladire in fiinta si azi, ce domina acest colt atat de important in trecut

Incep lucrarile pentru realizarea plafonului de beton ce va acoperi Dambovita...

Citeste si Istoria Halelor

Cica Negoita ar dori restaurarea Hanului Rosu. Dar a spus acest lucru in 2006...Iata acest articol (vechi) care specifica ca acel han e valoros si prin faptul ca Alexandru I. Cuza a locuit acolo cand a venit in Bucuresti in 1859...