Muzeul Groeningen
Postarea asta e o continuare a celor precedente, practic un mic jurnal cultural al călătoriei mele prin Belgia. Am ajuns aici pentru a participa în calitate de infanterist francez din 1815 la reconstituirea bătăliei de la Waterloo. Ulterior am ajuns la orașul muzeu Bruges. Vezi postarea precedentă In Bruges.
Continui călătoria prin cel de-al doilea muzeu important din Bruges. Nu voi ține un curs de istoria artei. Nici nu voi posta reproduceri clasice a unor tablouri. Dacă vreți mai mult căutați pe Wikipedia (am mai dat eu unele linkuri). Am postat doar unele detalii incredibile ale unor tablouri faimoase sau interesante.
Nu întâmplător am botezat aceste două postări cu numele unui film , o comedie negră pe care o recomand cu căldură. Film pe care l-am văzut și înainte de a pleca în Belgia, dar şi imediat după ce m-am întors.
Într-unul din tablourile care apar în film este pictată o scenă șocantă de jupuire la care eroul principal, în vizită la muzeul Groeningen din Bruges, complet dezinteresat de arta, istoria și cultura orașului, îl privește fascinat pentru câteva secunde.
De fapt tabloul respectiv atrage privirea tuturor vizitatorilor! Este vorba de un diptic pictat de Gerard David, în 1488, la comanda primăriei din Bruges. Cele două tablouri (diptic!) ilustrează o întâmplare povestită de Herodot. În secolul al 6-lea îen, regele persan Cambyses al II-lea l-a acuzat pe marele judecător Sisamnes că este corupt și că ia mită spre a da verdicte strâmbe. Acuzația fiind cât se poate de adevărată, regele persan îl condamnă pe judecător la o moarte cumplită și anume să fie jupuit. Cu pielea lui Sisasmes a fost tapițat jilțul de judecător al regelui spre a fi de pildă celor ce vor mai primi mită. Iar primul care a l-a urmat în funcție pe cel executat atât de brutal și care a stat pe scaunul de judecător a fost chiar fiul acestuia. Dipticul a fost comandat de primăria orașului și expus în sala de judecată a orașului ca atenţionare la ideea de judecată dreaptă.
|
În sala următoare am văzut tabloul vedetă al muzeului Groeningen, Fecioara cu pruncul a lui celui mai faimos pictor "primitiv" flamand, Jan van Eyck. Tabloul, ulei pe lemn, a fost comandat de un cleric bogat din Bruges, canonicul Joris van der Paele, care şi apare, îngenuncheat, în dreapta, în mână cu o pereche de ochelari şi o cărticică cu rugăciuni, ornată cu miniaturi. Fotografia am postat-o pentru înţelegerea mărimii tabloului. |
Pruncul Isus are un bucheţel de flori şi un papagal verde în mână, subiect de numeroase discuţii savante ale istoricilor de artă. Nu detailez aici. |
Samson cu leul. Pandant cu acesta etse pictat Sacrificiul lui Abraham. |
Sfântul Gheorghe pictat monocrom (tehnica numită grisaille) pe spatele unuia din panourile tripticului Moreel, a lui Hans Memling, din 1484 |
Peter Breughel cel Tânăr- Avocatul de la ţară sau Colectorul de taxe. De remarcat cum vin ţăranii cu ploconul, cum omul din colţul din dreapta sus îi dă şpagă avocatului, dezordinea în general. |
Faimoasa macara din portul medieval al oraşului. Prezentă în numeroase picturi |
Om mascat în vulpe într-un tablou a lui Bosch |
Mâinile Sf. ev. Luca, patronul pictorilor, pictând-o pe Fecioara Maria. Detaliu dintr-un tablou copie (a unui artist anonim) după tabloul lui Rogier van der Weyden aflat azi la muzeul de arta din Boston. Lucrarea originală a lui Weiden a fost influenţată un alt tablou faimos: Madonna cancelarului Rolin aflata la Louvre.
|
Lucrarea originală a lui Rogier van der Weyden aflată la muzeul de arte din Boston . |
Alt detaliu al tabloului de mai sus. |
Bruges, în tabloul cu Sf Luca. |
Detaliu al portretului soției lui van Eyck |
Exceptionale detalii! Multumesc! Cat de tare e ala care jupoaie piciorul, cu cutitul in dinti!
RăspundețiȘtergere