In Bruges

După ce am fost înfrânți la Waterloo (vezi postarea precedentă), ne-am continuat călătoria culturală prin Belgia. Desigur, nu putea să lipsească Bruges, orașul bijuterie-medievală flamandă, plin de case din secolele 15-16-lea, de catedrale, de restaurante scumpe pline de bătrânei bogați. Și cu enervant de multe clădiri restaurate în  tradiția secolului al 19-lea. Adică dat jos orice sculptură sau ornament gotic/renascentist original și înlocuit cu o replică modernă. Practic din această cauză, orașul pare un decor fără prea multe clădiri autentice.
Prea multe clădiri neo-gotice ce cu greu pot fi deosebite de mult prea restauratele clădiri originale. Și totuși Bruges este într-adevăr extrem de pitoresc. Ficare colt de stradă e o potențială carte poștală de succes.  În plus, orașul are două muzee cu comori inestimabile de artă flamandă, muzee unde din fericire fotografiatul este permis (fără blitz, desigur). Am putut vedea de aproape lucrări de excepție ale lui Jan van Eyck și Hans Memling. O să pun aici câteva detalii care m-au impresionat, valoroase atât ca tehnică, lucrătură, măiestrie, talent cât și ca documente istorice de arhitectură, arme și costume de epocă.

Interiorul spitalului Sf Ioan, așa cum arăta în sec al 17-lea

Primul muzeu pe care l-am vizitat în Bruges este cel al fostului spital Sfântul Ioan, fondat cândva în secolul al 12-lea. Are un aspect foarte medieval, atât pe exterior cât și pe interior. Am citit pe undeva că este unul din cele mai vechi spitale din Europa! Cele mai valoroase și mai cunoscute lucrări sunt pictate de marele Hans Memling, elev al lui Rogier van de Weyden, unul din cei mai mari pictori timpurii flamanzi (deși de origine german), asa numiții primitivii flamanzi. Primitivi nu din cauza vreunei naivități în arta lor ci din cauză că au fost primii mari pictori în ulei din Țările de jos, reprezentanți ai Renașterii flamande. Din cauza acestor lucrări, muzeul mai este numit, neoficial și muzeul Memling.

Astăzi, exact în acest spațiu se află muzeul

Craniu într-o nișă, ”Memento mori”.  Spatele unei duble picturi  pe lemn (diptic, Christos purtându-și crucea și călugăr franciscan) de Jan Provoost, unul din marii pictori din Bruges, în veacul al 16-lea.

Caligrafie renascentistă

Topografi flamanzi din sec al 17-lea?? Detaliu de pe un manuscris...

Carte de medicină cu o gravură inspirată de lucrarea lui Vesalius. De citit panseurile de lângă schelet

Luptă între doi cavaleri în costum de turnir. Detaliu mic dintr-un tablou pe care nu îl mai țin minte...

Hans Memling - fecioara Maria pictată pe unul din altarele mici.

Hans Memling - Detaliu din dipticul lui Martin (Maarten) van Nieuwenhove, 1487

Hans Memling - Detaliu din dipticul lui Martin (Maarten) van Nieuwenhove,. Peisaj și vitraliu cu Sf. Gheorghe în spatele Fecioarei Maria, tabloul din stânga al dipticului - 1487

Hans Memling - Detaliu din dipticul lui Martin (Maarten) van Nieuwenhove,   vitraliu reprezentându-l pe Sfântul Martin, pictat în spatele portretului donatorului 

Cele mai spectaculoase lucrări din muzeul Spitalului Sf Ioan (Sint-Janshospitaal) sunt altarul triptic dedicat sfinților Ioan (Botezătorul și Evanghelistul/din Patmos, autorul Apocalipsei) și cutia-relicvariu al Sf. Ursula.

Hans Memling - Altarul Sf Ioan. Una din cele mai spectaculoase lucrări ale artistului ! Te poți uita la el ore întregi (dacă ți s-ar permite să te apropii; lucru cam greu de realizat) și nu te-ai plictisi! Altarul e format din 3 panouri, cele laterale, ”aripile” fiind pictae pe ambele părți.

Deși altarul este dedicat sfințiilor Ioan, panoul central este ocupat de Fecioara cu pruncul și sfintele Barbara (în dreapta cu Ioan Evanghelistul în spatele ei) și Caterina în stânga, în spatele căreia se află Sf Ioan Botezătorul. 

Panoul din stânga reprezintă tăierea capului Sf Ioan Botezărorul, în timp ce în dreapta este reprezentată Apocalipsa Sf Ioan din Patmos. Culorile strălucitoare par și mai vii în decorul auster și cenușiu al bisericii spitalului. Următoarele opt detalii sunt de la această lucrare.

Semnătura Iohannis Memling, pe rama altarului

Macara din Bruges, manipuland butoaie, pictată în spatele lui Ioan Ev

Trupul lui Ioan Botezătorul ars 

Incredibila rochie de brocart de aur a Sf Caterina

Unul din cei 4 cavaleri ai Apocalisei

Sf Barbara, una din cele mai frumoase prințese ale picturii vechi flamande

Gura Sf Barbara. La aceste detalii se recunosc marii maeștrii

A doua lucrare-vedetă a muzeului (după altarul Sf Ioan) este caseta relicvariu a Sf Ursula. Aceasta este o adevărată bijuterie de lemn în formă de capelă gotică, pictată incredibil de detailat pe toate fețele, cu scene din viața Sf Ursula. Vezi acest link.  
Legenda, fantezistă în întregime, spune că Ursula a fost o prințesă bretonă care ar fi trăit în veacul al 4-lea și care s-a hotărât să se mărite cu un prinț păgân. Ea s-a îmbarcat pe mai multe corăbii împreună cu 11.000 de fecioare (???) spre a face un pelerinaj la Roma înainte de măritiș. La întoarcere fetele au ajuns în orașul Koln (Colonia) unde sunt surprinse de un asediu al hunilor care le omoară pe toate! Variantele legendei sunt mai multe. În picturile casetei, orașul Koln este reprezentat foarte bine, la orizont apare domul (catedrala) în construcție, cu altarul finalizat și o macara. Hunii sunt reprezentați foarte realist ca soldații contemporani pictorului.

Deși micuțe, picturile de pe fețele relicvariului sunt incredibil de detailate, de frumos colorate, fiind în aceeași timp o sursă deosebit de valoroasă pentru istoria costumului medieval sau al echipamentelor militare din epoca.

Sf Ursula și cele 11.000 fecioare la plecare

Domul din Koln în construcție

Asasinarea Sf.Ursula

Arcaș și arbaletier din sec al 14-lea

Hunii săgetând fecioarele. De remacat atenția cu care Memling a pictat reflexele (oglindirile) personajelor în armuri!

 Faima casetei a fost atât de mare încât în epoca romantică, în sec al 19-lea doi artiști din Bruges l-au pictat pe Memling lângă capodopera sa făcută pentru Spitalul Sf Ioan.

 Henri Dobbelaere (1822-1885) - Memling pictând relicvariul Sf Ursula. De remarcat atitudinea artistului și a măicuței care îi oferă cu evlavie maestrului fructe (Groeninge Museum)

Edouard Auguste Wallays 1813-1891-Hans Memling la finalizarea pictării casetei Sf Ursula.(Groeninge Museum)