luni, 26 octombrie 2009

Gambrinus 2 (Caragiale si Jean Georgescu)

Am cumparat in urma cu cateva zile DVD-ul cu filmul lui Jean Georgescu "Mofturi 1900", realizat in 1964. Marele regizor a fost cel ce a pus in scena cel mai bine lucrarile lui Caragiale:

"Cel mai autorizat cineast român în materie de Caragiale, regizorul Jean Georgescu aprecia ca Nenea Iancu a fost Alfa şi Omega spiritului comic şi satiric al acestei naţii"dar si un mare scenarist, fara sa-si dea seama. El povestea vizual. La 1900 nascocea scenarii, nuvelele lui fiind, in fond, o suită de imagini conturate într-o naraţiune foarte cinematografică. Regizorul a valorificat cu brio această însuşire specială a scriitorului. Filmele sale, "decupate", parcă, de Caragiale însuşi, pătrund cu fine intuiţii în universul "cinematografic" al textului literar. In Mofturi 1900, sunte topite in şapte schiţe (O conferinţă, Diplomaţie, Amicii, O lacună, Bubico, C.F.R., Situaţiunea) in jurul ideii ca un eveniment daca nu trece pe la berarie , nu este eveniment. Gambrinusul cu moftangii lui cu palarie de pai savanti in problemele personale, ale tarii sau chiar ale universului intreg si o galerie fabuloasa de actori ai scenei romanesti." Citat de aici



Se stia ca Jean Georgescu era foarte atent la detalii, de la costum, la decoruri, mobilier, accent, etc. De aceea impresia ca aceste filme au fost realizate "in chiar vremea" lui nenea Iancu, este deosebit de pregnanta. Nu mica mi-a fost placerea cand am descoperit ca majoritatea scenelor se petrec intr-un decor ce prezinta simplificat panta strazii Ion Campineanu, beraria si casa Gambrinus (pe firma caruia e trecut Caragiale), beraria Teatrului, de la nr. 2 (unde-i azi B1TV), cu reclama la berea Luther. Vis a vis se recunoaste zidul ce sustinea platoul pe care era construit Teatrul, zid ce a supravituit pana prin 1990. Pe Calea Victoriei, cu maxima atentie, sunt reconstituite casele si firmele din epoca lui Caragiale. In stanga se vede Casa Vanic cu firma pravaliei de delicatese a lui Dragomir Niculescu, iar pe dreapta, la parterul Hotelului Continental, proaspat construit se citeste firma altui magazin de specialitati culinare ale unuia Serbanescu, firma vizibila si in fotografiile de epoca.

Magazinul de delicatese a lui Serbanescu de pe coltul Hotelului Continental


Zidul ce sprijinea platoul Teatrului. In film vazut din josul strazii Campineanu, in fotografie (din anii 30) un colt din acest zid.

Hotel Continental pe la 1900


Hotel Continental pe la 1936, in aceeasi perspectiva ca si in film...


Aceeasi zona, zilele trecute (oct 2009)

Trotoarul din fata Berariei Teatrului, concurenta berariei Gambrinus. Va dispare mai repede, pentru a face loc blocului modernist, cu turn si ceas, Adriatica...

In anii interbelici magazinul lui Serbanescu dispare si apare o Droguerie si un magazin al lui Schul. Ulterior va apare magazinul (de moda-probabil) Venus (vezi mai sus). Pravalia lui Dragomir Niculescu cea mai luxoasa in materie de delicatese din Bucuresti (caviar, vanat, sturioni, homari etc), isi va continua afacerea (pana in 1945) si dupa demolarea casei Vanic si inlocuirea ei cu blocul Generala, .


Vedere aeriana din 1934, cu localizarea vechilor cladiri de pe Calea Victoriei, str. Regala si I. Campineanu

Veche carte postala in care se poate citi firma "Beraria Teatrului" mai sus de
Gambrinus (casa galbena)
O alta imagine a casei Gambrinus de pe 1934. Scrisul "Gambrinus" de pe latura lunga a carciumii e ff asemanatoare cu ea din filmul lui Jean Georgescu

Am apreciat mult, pe langa interpretarea de exceptie (vezi Amicii sau Bubico), calitatea remarcabila a reconstituirilor. Lucru ce pare imposibil azi daca e sa ne gandim la doua filme de epoca recente, unul cu pretentii (Restul e tacere a lui Nae Caramfil) si Aniela care din punct de vedere al costumelor si decorurilor e jalnic si penibil.

Va recomand cu caldura sa vedeti filmul....

Citeste si articolul Gambrinus.



Hai noroc, monser!
(Ion Lucian - ff tinerel si Mircea Crisan- genial in acest scurt rol)




luni, 12 octombrie 2009

Conacele si castelele zac in paragina - reportaj PROtv

In cadrul seriei "Romania te iubesc" postul PROTV prezinta un nou episod, bine facut, la fel ca si celelalte, despre castelele si conacele ruinate din Romania. Interesant e ca, in paralel, sunt prezentate si cateva castele din Franta si interviuri cu proprietarii acestora.

http://stirileprotv.ro/video/romania-te-iubesc-castelele-si-conacele-zac-in-paragina/60372459


Acesta este linkul. As vrea sa remarcati stilul proprietarilor de castele din Franta. Urmasi ai vechilor aristocrati, oameni inteligenti, relativ bogati si mai ales educati. In Romania nu vei mai inatalnii aceasta specie. O sa vedeti ca putinii care si-au permis sa investeasca in castele ruinate din Romania sunt tot niste oameni educati, eventuali straini sau plecati de mici, eventual artistocrati, (vezi printul Charles pentru conacul Appafy - prin fundatia Mihai Eminescu Trust - din Malancrav sau descendentul contilor Kalnoky din Miclosoara). La noi elita educata a fost distrusa. Iar noii imbogatiti nu au educatie si nimic aristocratic. Am vazut case vechi - adevarate palate - din Bucuresti, restaurate si mobilate de "oameni cu bani". O jale. Ceva mai apropiat de kitschul din palatele tiganesti decat de prestanta boierilor din anii 1900 sau industriasilor din 1930.
Revenind la printul Charles. Nu va enerveaza cat de pasionat de satele si monumentele sasesti e omul asta? Si cat de mult face? Fara nici un ajutor romanesc. Nu va enerveaza ca nici o personalitate romaneasca nu face nici a zecea parte pentru salvarea patrimoniului din Ardeal, din cat face printul de doar 5 ani de cand a fondat Mihai Eminescu Trust? Tot englezii si tot in zona din centrul Transilvaniei au pus pe picioare Fundatia ADEPT? Pentru salvarea biodiversitatii si a agriculturii traditionale? Si stiti de ce vin aia de acolo si se indragostesc de locurile astea in timp ce noi nu? Fiindca sunt educati sa respecte aceste valori - indiferent ale cui sunt - si sa nu le dispretuiasca...

Vedeti si asta dupa filmul de sus...

luni, 5 octombrie 2009

Victorii ale ONG-urilor

Pentru a demonstra ca se poate lupta cu succes impotriva abuzurilor afaceristilor
(si politicienilor) ticalosi din orase (dar nu numai), si pentru a incuraja pe cei dezamagiti si speriati de agresivitatea acestora, voi publica aici o lista partiala de victorii atat din Bucuresti cat si din alte orase, trimisa de organizatia Salvati Bucurestiul:

1. S-a aprobat modificarea Legii Urbanismului prin OG27/2008 in forma in care am vrut-o noi, nu in cea pe care o vroiau Mazare si Falca

2. E foarte posibil sa se intimple la fel cu OUG 114/2007

3. ONG-urile au blocat proiectul de la Rosia Montana.

4. Asociatia Sighisoara Durabila a blocat doua mall-uri in Sighisoara.

5. Asociatia Pro Urbe Arad a blocat niste proiecte ale primarului la Arad.

5’. Idem la Targu-Mures

5”. Idem la Reghin.

6. Societatea civila si OAR-ul au blocat construirea filarmonicii in parcul central din Cluj-Napoca.

7. Dl. Melian, cetatean, a cistigat singur lupta cu firma Apolodor, care a fost nevoit sa refaca PUZ-ul. Varianta initiala a PUZ-ului prevedea drum de acces peste casa lui.

8. Comerciantii din Piata Obor au blocat in justitie un PUZ pentru un mall peste Piata Obor , investitie de 400 milioane euro.

9. Asociatia Salvati Bucurestiul a blocat in instanta mall-ul de 600 milioane euro de la baza sportiva Spartac.

10. Locatarii au oprit mansardarea blocului din str. Camil Ressu, pentru care nu au fost consultati si care era un pericol.

11. Asociatia Drumul Potcoavei Voluntari a blocat un PUZ pentru un bloc in Voluntari.

12. Asociatia Bucuresti a obtinut reducerea inaltimii blocului de pe Brezoianu, in marginea parcului Cismigiu.

13. Redeschiderea Strandului Tineretului in vara anului 2009, in locul proiectului imobiliar care se intentiona.

14. 2 romani care au cistigat la CEDO (de fapt e aceeasi de la 16)

15. Asociatia locatarilor din Drumul Murgului a suspendat in instanta PUZ-ul care prevedea constructia unui bloc pe spatiul verde al blocului.

16. Vasile Gheorghe Tătar et Paul Tătar din Baia Mare au cistigat la CEDO in fata statului roman si au obtinut daune pentru faptul ca statul roman nu si-a respectat obligatiile pe care si le asumase in urma accidentului ecologic produs de « Aurul » Baia Mare.

17. Renuntarea, in urma protestelor populatiei, la proiectul celor patru imobile din Piata Palatului

18. Revocarea de catre Consiliul Local al Sectorului 3, la presiunea ONG-urilor, a PUD-ului pentru un turn de 17 etaje pe str. Mantuleasa.

19. Suspendarea prin actiunea in instanta a Prefectului, la presiunea ONG-urilor, la PUD Icoanei 2-8, care prevedea un turn de 13 etaje vizavi de Scoala Centrala.

20. Idem pentru PUD Dionisie Lupu 39-41, pentru un bloc de 9 etaje

21. Idem pentru PUD Icoanei 11-13

22. Idem pentru PUD Caminului 24B

23, Idem pentru PUD Piata Obor, proiect de mall peste Piata Obor, adoptat inca o data de Consiliul Local al Sectorului 2.

24. Dosar penal la Moara Assan?

25. 54 PUZ-uri nu au fost votate in sedinta Consiliului General al Municipiului Bucuresti din 30 septembrie 2009, in urma presiunii ONG-urilor.

26. Oprirea demolarii ilegale la imobilul din str. Aviator Sanatescu 37

27. Clasarea, in urma actiunii OAR, a imobilelor din str. Dionisie Lupu 70 si 72, Mihai Eminescu 27 si Dorobanti 16.

28. Salvarea de la construire a Parcului Copiilor (Eco-Civica)

29. Salvarea de la construire a Parcului Bordei (Eco-Civica)

30. Salvarea de la construire a spatiului verde din str. Fizicienilor nr. 9 (Eco-Civica)

31. Blocarea unui proiect imobiliar in Padurea Baneasa (Eco-Civica)

32. Devierea traseului autostrazii Bucuresti-Brasov si salvarea a 10 hectare de padure (Eco-Civica)

33. Demolarea partiala a constructiilor ilegale din Parcul Tineretului, Parcul Herastrau, Parcul Cismigiu (presiune Eco-Civica)

34. Salvarea de la construire a Bazei Sportive Laromet (Eco-Civica)

35. Salvarea de la construire a Bazei Sportive Pro-Rapid (Eco-Civica)

Gambrinus


Cine nu a auzit de faimoasa berarie bucuresteana citata deseori de Caragiale?

" Mergand asa, ajung [Mache si Lache] in Piata Teatrului...
Lache zice:
-Hai sa bem o bere la Gambrinus...
-Intarziem Lache...
-Lasa monser, stiu eu...Numa cate o bere..."
I.L.Caragiale - O lacuna (Universul 1900)

Insa lumea nu mai stie unde a fost Gambrinus. Unii isi imagineaza ca a fost beraria de la parterul fostului Hotel Cismigiu numit mai demult Hotel Palace, (mulţi ani părăsit si ruinat, între timp restaurat) de pe Bd. Elisabeta.

Hotel Palace, devenit apoi, dupa razboi, Hotel Cismigiu. A avut o carciuma botezata Gambrinus, dar nu acela a fost localul unde a baut bere nenea Iancu...


Nimic mai gresit!! Acea berarie a aparut la sfarsitul celui de- Al Doilea Razboi Mondial, tarziu, si a preluat numele vechii carciumi, ce existase pana la sfarsitul anilor '30 in Piata Teatrului. IN PIATA TEATRULUI, DA? In Momentele si Schitele lui Caragiale, dar si multe alte scrieri vechi se spune clar ca beraria Gambrinus se afla (aproximativ) vis a vis de Teatru si Hotelul Continental.


Teatrul pe la 1910. In prim plan, un tramvai cu cai care urca dinspre str. I. Campineanu



Asa arata Piata Teatrului in vremea lui Caragiale. Vedere catre sediul ziarului L'Independence Roumaine. In stanga inca nu se construise Hotelul Continental iar in dreapta, birjele ce asteptau in fata Teatrului.





De fapt beraria Gambrinus s-a aflat la parterul unui imobil cu doua etaje de pe panta strazii Ion Campineanu. Datorita acestei poze de prin 1935 va puteti da seama perfect unde se afla.

La intrebarea lui Cornel de la "Simply Bucharest" care auzise ca insusi Caragiale a fost proprietarul berariei in discutie am cautat si gasit aici un articol despre berariile bucurestene. Redau mai jos fragmentul referitor la Gambrinus si Caragiale, fragment care imi confirma si locatia - Str. Campineanu nr. 4:

"CARAGIALE, BERARUL. O altă berărie cu nume cunoscut este Gambrinus. Prima cu această denumire se afla pe strada Cîmpineanu la nr. 4, încă din 1901, unde patron era Caragiale. În 1906 se asociază şi cu Grigoraş Dinicu. Acest lucru a facut ca berăria Gambrinus să ajungă un adevărat “rai” al muzicii lăutăreşti. După plecarea lui Caragiale la Berlin nu se mai ştie cine a condus berăria… Prin 1926, fabrica Luther devine proprietara localului, dar cum se proceda pe atunci, îl concesionează. Astfel, fraţii Ionescu, bucătari fiind, reuşesc să readucă spiritul perioadei de început a berăriei. În plus, vara se organizează o grădină iar pe trotuar se puneau încă o duzină de mese de tablă. Pe estradă, mai ales iarna, aveau loc tot felul de concerte susţinute de către Grigoraş Dinicu, Jean Marcu, Jazzul Albaharz. Unele dintre aceste spectacole erau transmise în direct la radio. Totul a luat sfârşit în 1940-1941, când a fost demolată. “Actuala” berărie Gambrinus, mă rog, ce-a mai rămas din ea, de pe bulevardul Regina Elisabeta, a fost inaugurată în 1941. O altă caracteristică a berăriilor bucureştene era mobilierul masiv, din lemn de stejar. Astfel, mesele, scaunele, tejgheaua şi cuierul de la garderobă, uneori pereţii, aveau acelaşi numitor comun: lemnul de stejar, masiv, ornamentat. Din meniul berăriilor mai amintesc de ciorba de burtă, tuslmaua regală, mazărea bătută, şniţelul vienez, micii, tot felul de garnituri de cartofi pai, sfecla, varza roşie, orezul, cuşcuşul, pommes chips (cartofi prăjiţi tăiaţi în rondele foarte subţiri), brânzeturile etc."
autor necunoscut...?



Reclamă de la inceputul lui 1931  [revista Magazinul nr. 2/Ianuarie 1931]
. De la Dan Tudoroiu

La sfarsitul anilor '30 si inceputul razboiului a fost demolata si cladirea ce adapostise tip de aproape 50 de ani beraria Gambrinus, in locul ei construindu-se un bloc de raport cu 8 etaje, existent si azi. In 1944 centrul orasului a fost bombardat iar intreaga zona, care cuprindea si faimosul Pasaj Roman (de unde-i magazinul Muzica pana la cinema Union) a fost demolata si reconstruita. Doar blocul Adriatica cu turn si orologiu, si blocul - hai sa-i zicem Gambrinus -construite in stil modernist, au ramas dinainte de razboi, in acel cvartal.
In aceeasi zona, ceva mai jos, pe str. Ion Campineanu, in locul unde strada face o curba la dreapta se mai afla un monument disparut din amintirea bucurestenilor. Biserica Sf. Ionica, construita in acea forma pe la 1855.

Calea Victoriei in Pta Teatrului pe la 1929

Pta Teatrului pe la 1935

Acesta e locul unde s-a aflat beraria Gambrinus...


In aceeasi zona, ceva mai jos, pe str. Ion Campineanu, in locul unde strada face o curba la dreapta, se mai afla un monument disparut din amintirea bucurestenilor, alaturi de Pasajul Roman. E vorba de biserica Sf. Ionica, construita in acea forma pe la 1854, judecand dupa fotografia lui Ludwig Angerer facuta de pe acoperisul Teatrului cel Mare din 1856. O pomeneste chiar si Caragiale (ca tot am vobit de dumnealui mai sus) in "O noapte furtunoasa" cand descrie traseul lui Jupan Dumitrache de la Gradina "Union" (in zona unde se afla si azi cinema "Union") catre casa: "Ei! Apucam pe la Sfantul Ionica ca sa iesim pe Podul de Pamant [calea Plevnei] - papugiul cat colea dupa noi;...."

E greu de crezut ca pe locul blocurilor de azi din curba strazii Ion Campineanu se aflau aceste case si o biserica. Fotografie de pe la 1932. Interesant de observat strada ce trecea prin spatele Teatrului - str. Sf. Ionica -(azi parcarea hotelului Novotel)
si se continua cu actuala strada Otetelesanu.


Fotografia lui L. Angerer catre biserica Lutherana (punct de reper existent si astazi) in care se vede biserica Sf. Ionica construita in stil neogotic, cu influente ardelenesti,
desi era de rit ortodox.
Foto din 1856.

joi, 1 octombrie 2009

Bucurestiul NEiubit (BUCAREST, LA MAL-AIMEE)



Expozitie de fotografie... Cred ca ar trebui vizitata. Informatii mai bogate in link-urile de mai jos.

http://fotomaniacu.blogspot.com/2009/09/bucarest-la-mal-aimee.html

Foto: Sergiu Mihaesu http://www.sergiumihaescu.com/?p=836

http://www.modernism.ro/2009/09/28/3122/

http://www.oar-bucuresti.ro/anunturi/2009/09/29/b/




Foto: Lucian Muntean/ http://www.lucianmuntean.ro/fotoreportaj/94/Bucurestiul_neiubit.htm