luni, 5 octombrie 2009

Gambrinus


Cine nu a auzit de faimoasa berarie bucuresteana citata deseori de Caragiale?

" Mergand asa, ajung [Mache si Lache] in Piata Teatrului...
Lache zice:
-Hai sa bem o bere la Gambrinus...
-Intarziem Lache...
-Lasa monser, stiu eu...Numa cate o bere..."
I.L.Caragiale - O lacuna (Universul 1900)

Insa lumea nu mai stie unde a fost Gambrinus. Unii isi imagineaza ca a fost beraria de la parterul fostului Hotel Cismigiu numit mai demult Hotel Palace, (mulţi ani părăsit si ruinat, între timp restaurat) de pe Bd. Elisabeta.

Hotel Palace, devenit apoi, dupa razboi, Hotel Cismigiu. A avut o carciuma botezata Gambrinus, dar nu acela a fost localul unde a baut bere nenea Iancu...


Nimic mai gresit!! Acea berarie a aparut la sfarsitul celui de- Al Doilea Razboi Mondial, tarziu, si a preluat numele vechii carciumi, ce existase pana la sfarsitul anilor '30 in Piata Teatrului. IN PIATA TEATRULUI, DA? In Momentele si Schitele lui Caragiale, dar si multe alte scrieri vechi se spune clar ca beraria Gambrinus se afla (aproximativ) vis a vis de Teatru si Hotelul Continental.


Teatrul pe la 1910. In prim plan, un tramvai cu cai care urca dinspre str. I. Campineanu



Asa arata Piata Teatrului in vremea lui Caragiale. Vedere catre sediul ziarului L'Independence Roumaine. In stanga inca nu se construise Hotelul Continental iar in dreapta, birjele ce asteptau in fata Teatrului.





De fapt beraria Gambrinus s-a aflat la parterul unui imobil cu doua etaje de pe panta strazii Ion Campineanu. Datorita acestei poze de prin 1935 va puteti da seama perfect unde se afla.

La intrebarea lui Cornel de la "Simply Bucharest" care auzise ca insusi Caragiale a fost proprietarul berariei in discutie am cautat si gasit aici un articol despre berariile bucurestene. Redau mai jos fragmentul referitor la Gambrinus si Caragiale, fragment care imi confirma si locatia - Str. Campineanu nr. 4:

"CARAGIALE, BERARUL. O altă berărie cu nume cunoscut este Gambrinus. Prima cu această denumire se afla pe strada Cîmpineanu la nr. 4, încă din 1901, unde patron era Caragiale. În 1906 se asociază şi cu Grigoraş Dinicu. Acest lucru a facut ca berăria Gambrinus să ajungă un adevărat “rai” al muzicii lăutăreşti. După plecarea lui Caragiale la Berlin nu se mai ştie cine a condus berăria… Prin 1926, fabrica Luther devine proprietara localului, dar cum se proceda pe atunci, îl concesionează. Astfel, fraţii Ionescu, bucătari fiind, reuşesc să readucă spiritul perioadei de început a berăriei. În plus, vara se organizează o grădină iar pe trotuar se puneau încă o duzină de mese de tablă. Pe estradă, mai ales iarna, aveau loc tot felul de concerte susţinute de către Grigoraş Dinicu, Jean Marcu, Jazzul Albaharz. Unele dintre aceste spectacole erau transmise în direct la radio. Totul a luat sfârşit în 1940-1941, când a fost demolată. “Actuala” berărie Gambrinus, mă rog, ce-a mai rămas din ea, de pe bulevardul Regina Elisabeta, a fost inaugurată în 1941. O altă caracteristică a berăriilor bucureştene era mobilierul masiv, din lemn de stejar. Astfel, mesele, scaunele, tejgheaua şi cuierul de la garderobă, uneori pereţii, aveau acelaşi numitor comun: lemnul de stejar, masiv, ornamentat. Din meniul berăriilor mai amintesc de ciorba de burtă, tuslmaua regală, mazărea bătută, şniţelul vienez, micii, tot felul de garnituri de cartofi pai, sfecla, varza roşie, orezul, cuşcuşul, pommes chips (cartofi prăjiţi tăiaţi în rondele foarte subţiri), brânzeturile etc."
autor necunoscut...?



Reclamă de la inceputul lui 1931  [revista Magazinul nr. 2/Ianuarie 1931]
. De la Dan Tudoroiu

La sfarsitul anilor '30 si inceputul razboiului a fost demolata si cladirea ce adapostise tip de aproape 50 de ani beraria Gambrinus, in locul ei construindu-se un bloc de raport cu 8 etaje, existent si azi. In 1944 centrul orasului a fost bombardat iar intreaga zona, care cuprindea si faimosul Pasaj Roman (de unde-i magazinul Muzica pana la cinema Union) a fost demolata si reconstruita. Doar blocul Adriatica cu turn si orologiu, si blocul - hai sa-i zicem Gambrinus -construite in stil modernist, au ramas dinainte de razboi, in acel cvartal.
In aceeasi zona, ceva mai jos, pe str. Ion Campineanu, in locul unde strada face o curba la dreapta se mai afla un monument disparut din amintirea bucurestenilor. Biserica Sf. Ionica, construita in acea forma pe la 1855.

Calea Victoriei in Pta Teatrului pe la 1929

Pta Teatrului pe la 1935

Acesta e locul unde s-a aflat beraria Gambrinus...


In aceeasi zona, ceva mai jos, pe str. Ion Campineanu, in locul unde strada face o curba la dreapta, se mai afla un monument disparut din amintirea bucurestenilor, alaturi de Pasajul Roman. E vorba de biserica Sf. Ionica, construita in acea forma pe la 1854, judecand dupa fotografia lui Ludwig Angerer facuta de pe acoperisul Teatrului cel Mare din 1856. O pomeneste chiar si Caragiale (ca tot am vobit de dumnealui mai sus) in "O noapte furtunoasa" cand descrie traseul lui Jupan Dumitrache de la Gradina "Union" (in zona unde se afla si azi cinema "Union") catre casa: "Ei! Apucam pe la Sfantul Ionica ca sa iesim pe Podul de Pamant [calea Plevnei] - papugiul cat colea dupa noi;...."

E greu de crezut ca pe locul blocurilor de azi din curba strazii Ion Campineanu se aflau aceste case si o biserica. Fotografie de pe la 1932. Interesant de observat strada ce trecea prin spatele Teatrului - str. Sf. Ionica -(azi parcarea hotelului Novotel)
si se continua cu actuala strada Otetelesanu.


Fotografia lui L. Angerer catre biserica Lutherana (punct de reper existent si astazi) in care se vede biserica Sf. Ionica construita in stil neogotic, cu influente ardelenesti,
desi era de rit ortodox.
Foto din 1856.

25 de comentarii:

  1. multumesc. nu stiam. chiar credeam ca este cel din hotelul de pe Bd Elisabeta.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mersi de indreptare.Numai ca din articol se intelege ca imobilul berariei a fost distrus de bombrdamente.Dar blocul ce a inlocuit fostul local exista inca din anii '30.Se observa in ultimele poze asemanarea ca stil cu blocul vecin Adriatica.

    http://3.bp.blogspot.com/_yBuaXM1mcZE/SqQuTZUL6II/AAAAAAAAEUI/R9vlN4TuVas/s1600-h/regala.jpg
    [de pe rezistenta urbana]

    RăspundețiȘtergere
  3. @Beren
    Blocul care e pe acel loc se aseamana ca stil cu bl. Adriatica, dar cred ca e facut dupa 44. Mai verific...

    RăspundețiȘtergere
  4. Poza de pe Rezistenta e din aprilie-mai 1944, deci deja exista blocul de pe locul fostei berarii.

    Oricum, ma bucur ca ai transat problema Gambrinusului, sa nu-i mai aud pe "interbelicii" de la Hipopotam ca se duc bunaoara la o bere pe bd. Elisabeta, la Gambrinus.

    RăspundețiȘtergere
  5. Foarte interesant. Lucrez in zona de 8 ani de zile si nu stiam ca exista beraria Gambinus in zona. Stiam de restul vecinilor Dumitrescu Schul.. etc, dar nu si de Gambrinus.
    Poti face un material si despre cladirea SOCOMET/Adriatica.
    Oricum pozele de azi sunt inedite si pt mine, ce caut de ani de zile pe net imagini cu aceasta cladire, sa le printez si pun pe perete la locul de munca.

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu stiam, desigur ca majoritatea bucurestenilor credeam ca beraria Gambrinus este cea de pe Elisabeta.
    Voi incerca sa ii luminez si pe altii...

    RăspundețiȘtergere
  7. Foarte frumoasa demonstratia, si foarte interesante pozele. Daca imi pot exprima o parere, se poate observa din aceasta evolutie a zonei cum Bucurestiul era deja agresat in anii 30... Calea Victoriei, cu arhitectura tip "Micul Paris" a fost alterata de blocul Adriatica, de stil modernist. Chiar daca astazi este un bloc interesant si mult mai frumos decat unele creatii contemporane (daca ari fi si el curatat, saracul), totusi, la vremea respectiva, contrasta violent prin stil si gabarit cu restul zonei... Asa a tot evoluat Bucurestiul, fara coerenta, fara disciplina. Pacat, pentru ca astfel avem putine colturi de oras coerente ca stil...

    RăspundețiȘtergere
  8. Frumos articol, felicitări!
    Berăria Gambrinus - prima, cea despre care-ai scris n-a fost a lui Caragiale însuşi o periodă?

    RăspundețiȘtergere
  9. @Cornel
    Cred ca ai dreptate si la sugestia ta am facut cercetari. Cu aceasta ocazie am gasit pe net un articol interesant din care voi pune un fragment...

    RăspundețiȘtergere
  10. interesante deasemenea si ultimele doua fotografii, cele cu biserica Ionica. Cum decurgeau lucrurile intr-o perioada de numa 70 de ani...oare ce era cladirea aceea potcoava situata cam pe unde-i parculetul de la biserica kretzulescu de azi. si chiar asa, unde-i biserica kretulescu? Alt monument superb al orasului pastrat spre bucuria noastra cu grele munci de convingere. Si totusi, culmea, de multe ori fix in fata 'tovarasului', la fiece prelegere in piata cc...

    RăspundețiȘtergere
  11. Stiu ca de ceva vreme (sau poate doar de doi ani) se organizeaza zilele Bucurestiului si ocazia se sarbatoreste si intr-un mod eronat cum parca bine spuneai. Dar nimic din organizarea acestui eveniment nu a reusit sa ma poarte in timp asa cum o fac fotografiile si articolele acestea. Adica exact cum povesteai tu de traseul mentionat de Caragiale, oare nimeni nu s-a gandit sa recreeze aceste "trasee"? Asa cum englezii au traseul lor turistic cu Jack Spintecatorul. Oricum, multumim de informatii. P.S. Nu mai vazusem o fotografie pana acum cu Piata Teatrului fara Palatul Telefoanelor in cadru. Parea foarte aerisita zona.

    RăspundețiȘtergere
  12. Foarte interesant articolul!

    Dar biserica Sf. Ionica in ce conditii a disparut?

    RăspundețiȘtergere
  13. @ LV - Pe locul Bisericii Sf. Ionica este azi unul din blocurile ansamblului "Piata Palatului RPR", si anume, cel din continuarea blocului Humanitas (cel de langa biserica Kretzulescu).

    Mai era mai incolo (pe str. Campineanu) biserica Stejar, si ea demolata, si in alta parte, tot in zona, alta, si ea disparuta. Motivul: Gheorghiu-Jeg vroia blocuri socialiste langa "fostul" Palat Regal.

    RăspundețiȘtergere
  14. ***Pe o imagine de pe la 1900 ce infatiseaza Palatul Postei si Hanul Zlatari, apare, la parterul hanului, alaturi de o Drogherie, o berarie cu firma Gambrinus (?!?).

    ***In imaginea care arata Piata Teatrului Mare si imobilul L'Independence Roumaine, in dreapta se vede Hotelul Otetelesanu cu firma respectiva, iar dedesuptul ei se vede scris Frascati. Stiu ca in 1875 Frascati a preluat Hotelul Otetelesanu, deci poza poate fi chiar din acest an.

    RăspundețiȘtergere
  15. @Dan

    Ce imagine aveti cu hanul Zlatari de la 1900?? Interesant...Puteti sa mi-o trimiteti si mie la radu.olteanu#gmail.com? Sunt chiar curios...

    Imaginea cu L'Independence Roumaine nu are cum sa fie din 1875! La acea data nu existau tramcare precum cel din care se vede un fragment in stg jos. Imaginea a fost reprodusa intr-un album al Romaniei publicat putin inainte de 1900. Imaginea e a lui Franz Dushek-fiul si e de pe la 1891.

    RăspundețiȘtergere
  16. Caragiale si Gambrinus, langa Teatrul Mare:

    " ...Pe cand d-sa voia sa treaca drumul catre fotografia Mandy(*), trei insi cari aveau aerul a fi intr-o stare de ebrietate patenta, ridicandu-se de pe scaune dinaintea barariei Gambrinus, i-au taiat drumul. Unul dintre ei il interpeleaza cu cuvintele:
    - D-ta esti d. Constantin Mihaiescu, directorul 'Aurorei' ? ..."

    Fragmentul este din schita "Groaznica sinucidere din Strada Fidelitatii" de I.L.Caragiale, publicata in "Epoca" in 1897.
    Deci Beraria cu firma "Gambrinus" din Str Campineanu Nr.4 (numar vechi) exista inainte de a o prelua Caragiale.

    (*) Franz Mandy, avea studioul fotografic foarte aproape de Gambrinus si de imobilul Fialkowski, poate in Pasajul Roman. Pe reclama sa este scris: Franz Mandy, fotograful Curtii Regale, Calea Victoriei Nr.21, Piata Teatrului, langa Fialkovski.

    RăspundețiȘtergere
  17. Caragiale si Gambrinus:
    ***Se stie ca scriitorul servea chiar el la mese, ca sa-si verse umorul sarcastic asupra mesenilor, care erau de obicei scriitori sau artisti de la National.
    Intr-o zi, in berarie, stiind ca fiul sau Matei sustinea ca neamul lor are obarsie nobila, i se adreseaza asa:
    "Mateiu, stii de ce avem noi capul turtit, asa, de trebuie sa purtam palarie ? Pai nu de la sange albastru, Mateiu, ci de la purtatul tavii cu susan pe cap, prin portul de la Braila, de catre bunica-tu. Mateiu se supara ..."

    (***din bloggul 'Povestiri din tara Dragos Roua')

    RăspundețiȘtergere
  18. @Dan
    Fooarte interesante informatiile pe care mi le-ati dat. Categoric beraria nu a fost fondata de nenea Iancu. Ea exista dinainte...As vrea chiar sa pun in articol informatiile trimise de dvs.

    O sa ma interesez unde avea atelierul Mandy.

    RăspundețiȘtergere
  19. ptr Raiden:

    Pentru rigoare, blocul de care vorbiti nu se numeste Humanitas - arhitectii il numesc Blocul Cretulescu si a fost ridicat la inceputul anilor '40 pe locul aripii sudice a fostului Han Cretulescu, dupa planurile arhitectului G.M.Cantacuzino.
    Parterul imobilului a fost ocupat initial de Libraria Buchholtz.

    RăspundețiȘtergere
  20. Un articol de nota 10 cu comentarii pe masura! Felicitari tuturor! In Dilema Veche tema saptamanii este "carciuma: o institutie", acest articol a completat de minune publicatia amintita.

    RăspundețiȘtergere
  21. Am gasit pe un site un plan al orasului Bucuresti, editia 1911, scara 1:5000, cu curbe de nivel (http://urban-plan.ro/harta1911.html) si o harta cadastrala 1:2000 a centrului Bucurestiului din 1984 (http://urban-plan.ro/harta1984.html).

    As dori sa achizitionez aceste doua lucrari, intrucat suntem pasionati de istoria orasului si am inceput sa ne ocupam de inventarierea monumentelor istorice in cadrul initiativei http://www.monumenteromania.ro/ a Amicilor Muzeului National de Istorie - pe http://www.apmnir.ro/map.php puteti vedea cum este folosita platforma WMS Bing pentru lucrarea de inventariere si prezentare a monumentelor.

    Va scriu ca sa va intreb daca aveti idee cum pot face rost de aceste doua planuri, in format electronic sau tiparit, si cam cat m-ar costa. Deasemenea, as dori sa va intreb daca aveti idee de unde pot procura in acelasi scop o editie a planului Unirea.

    Va multumesc si va doresc toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  22. @Windman
    Scrie-mi pe radu.olteanu#gmail.com

    RăspundețiȘtergere
  23. Am gasit o fotografie cu Beraria Gambrinus chiar înainte de demolare, în 1937. Fotografia a fost făcută în iunie de bunicul meu, George Potra (istoricul).
    Dacă vă interesează o puteți vedea pe blogul meu (cutiacuvechituri.wordpress.com)și dacă considerați util o puteți integra în materialul dumneavoastră. Rugamintea este doar să precizați sursa.
    Felicitări pentru articol, foarte bine documentat.

    RăspundețiȘtergere
  24. Un articol foarte placut. Un Bucuresti autentic si plin de istorie pe care il mai putem regasi doar prin astfel de articole. Multumim !

    RăspundețiȘtergere
  25. Mihai-Ion IONESCU27 ianuarie 2016 la 06:49

    Formidabil, acum zece ani beraria Gambrinus de pe bvd 6 Martie (Elisaveta)era o paragina.Pe la inceputul lui noiembrie venind cu troleibusul dinspre OPERA dupa ce am trecut de primaria Capitalei am zarit in stanga beraria Gambrinus asa cum o stiam de prin anii 60 cand eram student.Am coborat imediat am intrat si m-am oprit in fundul localului la omasa mare cu o bancheta in forms de U si m-am asezat pe indelete punandumi vestonul pe spatarul unui scaun si comandand la repezeala o bericioaica de 1 litru intr-o halba GAMRINUS.berea era la sticla dar extrem de gustoasa asa c-am avalat-o imediatamente.AFERIM !!!!!,
    Cu stima,
    Mshulake alias MIHALUKA( asa imi spunea tata mare MAXIM SEFCIK slovacul de la SLTINA-OLT dumnezeu sa-l odihneasca in pace)

    RăspundețiȘtergere