Adunate de prin "Zilele BucurestiULUI"

Ce s-a aniversat anul asta? Care 550 ani? De când?

Nimeni nu a fost in stare (fiindca habar nu au) sa explice in presa sau oriunde ca anul acesta se aniverseaza 550 de ani de la atestarea Cetatii Bucurestilor, nu al orasului, care nu exista la acea data (in 1459)!!!!

Fragment din documentul cu pricina, scris pe pergament, în care apare, pe ultimul rand, "emis din cetatea bucuresti în septembrie 20".

In document e vorba de o întărire a unor proprietăţi acordată unor boiernaşi din Vâlcea.
Important e că a fost emis de'acilea din Cetatea Bucuresti.

Uite asa se scrie pe slavoneste "bucuresti". Detaliu marit din documentul de mai sus.

In vremea lui Ţepeş exista doar o mica aşezare ce avea stricta legătura cu Cetatea Bucureşti, practic o modesta Curte domnească (mai mică decât cea de la Argeş sau Târgovişte), cu o casă de cărămidă, o capelă/paraclis şi ceva locuinţe pentru personal, nedescoperite arheologic ci doar bănuite. Aceasta Curte a Dambovitei (cum mai apare numită) exista deja ( intr-o forma si mai simplă) in vremea lui Mircea cel Batran, deci nu fondat-o Vlad Tepes. Dar nici oras sau Târg nu era, in vremea lui Ţepeş. Nu cum abera Onţanu ca anul asta serbam 550 de ani de la fondarea (???) Bucureştilor. Orasul devine târg abia pe la 1530.

Refacerea ultra-rapidă a Lipscanilor şi ruinele hanurilor
Grecilor, Şerban Vodă şi Zlătari

In septembrie 2009 a inceput, neică, o nebunie pe Lipscani de numai aveai loc sa arunci un ac. Muncitori in portocaliu cu zecile, care munceau! nu se-ncurcau, buldozere, betoniere.
Harnică Primarie!!

Iunie 2009. Pe cea mai veche strada comercială a orasului natura si-a reintrat in drepturi. Intr-un loc ploile de vara au dezgropat un vechi craniu de vaca...In rest, gunoi sa umpli un vagon. Aşa arăta de peste un an strada Lipscani.

Ma mai enerveaza ca strada Lipscani a fost pietruita intr-un mod super hei-rupist dupa ce timp de peste un an, strada a aratat ca o pârloagă cu vegetatie crescuta de-un stat de om. Tot pe Lipscani se afla cea mai nefericită si tampita solutie de "conservare" a unor vestigii arheologice. Daca pe partea dinspre BNR am vazut o excelenta restaurare a pivnitelor fostului han Serban Voda, care insa, nu stiu cum va fi finalizata, pe partea dinspre palatul BCR (fosta Dacia Romana) ruinele vechiului han al Grecilor se afla intr-o situatie jalnica. Solutia adoptata acolo e complet imbecila.

Detaliu din reconstituirea mea cu hanurile ce aveau front la str. Lipscani. Asa veti intelege ale caror hanuri sunt ruinele de pe Lipscani.

Structură din bolţile beciurilor hanului Zlătari în perioada excavaţiilor arheologice. După mai bine de un an de stat în ploaie şi umplute cu gunoaie, aceste bolti s-au distrus iremediabil. De ar fi fost acoperite la timp cu pământ, zidurile ar putut fi conservate si pentru generatiile viitoare de arheologi.

Intai nu a fost clar daca se doreste pastrarea lor ca sit deschis, caci ruinele nu au fost restaurate/consolidate, caramida lasata in ploaie transformandu-se in praf ca un vampir la soare. In cazul unei solutii provizorii iarasi e aiurea caci aceasta solutie dureaza cam de mult timp, iar vegetatia se indeseste. Ruinele nu sunt atat de spectaculoase sau valoroase pentru a fi conservate la lumina zilei. Dar nici atat de banale încât să le laşi afară atâta timp până se distrug. In plus ingusteaza strada si strica si aspectul zonei. Nu inteleg de ce nu a fost adoptata cea mai buna solutie in aceste situatii. Zona ar trebui pavata iar traseul ruinelor marcat cu piatra de alta culoare. Eventual intr-un loc mic, acoperit cu o sticla groasa sa existe o vedere-martor catre zidirile subterane.

Bolţile pivniţelor hanului Şerban Vodă, excelent conservate, sunt bine restaurate cu banii BNR. Ceea ce nu se poate spune despre celelalte ruine " ale Primariei".

Scheletele descoperite sub temeliile hanului Grecilor (cele aflate de-a lungul palatului BCR-vezi mai jos) au impresionat teribil trecatorii in anul descoperirii (2007). Ele provin de la cimitirul ce se afla dimprejurul bisericii lui Gheorma Banul, dinaintea construirii hanului ce a inconjurat, ulterior, biserica (vezi desenul de mai sus).

Temeliile macinate si invadate de verdeata ale hanului Grecilor.
Aceste temelii ar trebui acoperite iar traseul lor marcat cu o culoare diferita de pavaj (cum s-a facut la Sibiu). Eventual, lasat un "martor", adica o groapa cu vedere la ruine,
acoperita cu un geam gros. In acest caz ar fi necesara si o placa explicativa
serioasa nu niste panouri de lemn cu autocolant.