De cand eram copil mă uitam cu fascinaţie la podul ăsta cu ocazia plecărilor la mare. Era obligatoriu când treceam pe pod să văd dorobanţii de bronz de la capătul dobrogean. Şi tot de atunci mi-am promis ca, cândva, să opresc în Cernavodă şi să vizitez cumsecade cele două statui. N-am reuşit încă. Dar va voi arăta câteva poze vechi, plus câteva făcute recent din fuga maşinii. Păcat că nu este vizitabil acest pod! Am citit că primăria Cernavodei ar dori să îl facă vizitabil dar ...
Arcul de triumf dinspre Cernavodă.Unele fotografii sunt dintr-un mic album de prin 1905, probabil scos la 10 ani după inaugurare. Altele sunt fotografiate la Muzeul din Constanţa (cele cu şantierul).
Detalii dintr-o aquarela fotografiata in Muzeul din Contanta reprezentand oraselul Cernavoda la 1893...
In extrema stanga se vad picioarele podului in constructie...
Stema României - de bronz - scoasă şi probabil distrusă pentru totdeauna.
Despre istoricul acestui pod cred că veţi găsi pe Net destule informaţii. Nu are rost să mai repet aici ceea ce au spus alţii mai bine. Aici sunt cateva informaţii. Pe Wikipedia aici.
Scene din timpul construcţiei podului. Construcţia acestui pod dovedea că România devenise o forţă economică importantă.
Arcul de intrare pe podul propriu zis cum vii dinspre Insulă către Cernavodă.
La 1905 şi în 2008..
La 1905 şi în 2008..
O excelentă poză a lui Frank Duschek publicată într-un album "România pitorească". Cred această imagine e dinainte de 1900.
Unul din cei doi dorobanţi (cel sudic, mai însorit) ce păzesc de mai bine de 100 de ani intrarea dobrogeană a podului.În fond Dobrogea era - alături de independenţa faţă de otomani - marele câştig al războiului din 1877-1878. Iar marii eroi ai acelui război erau dorobanţii.
Aş ruga cititorii care ştiu, să imi comunice numele autorului acestor statui. Am impresia că este un francez.
Cu cât studiez (ca amator) mai mult epoca lui Carol I cu atât rămân mai impresionat. Practic aproape toate realizările arhitectonice cu care se (mai) mândresc oraşele vechiului Regat provin din epoca lui Carol I. Tare neamţu!! Tare fiindcă a reuşit să adune oameni de valoare, tare fiindcă a creat un climat propice care a favorizat apariţia oamenilor de valoare!Şi în final documentul din 1895 ce vă invită la Ceremonia de inaugurare a Podului Carol I de peste Dunăre.
Click pe imagine pentru mărire!
Citeste si acest articol cu fotografii inedite din timpul santierului podului.
P.S. Stramosii mei din partea mamei sunt din Cernavoda. Din ardeleni (din zona Saliste) stabiliti aici imediat dupa alipirea Dobrogei la Romania (1878). Spre rusinea mea nu am vizitat Cernavoda niciodata...
Bine ai revenit!
RăspundețiȘtergereStema regala de pe pod poate fi f usor refacuta, doar vointa sa fie. La fel si inscriptia cu "Podul Regele Carol I". Saligny nu a vrut niciodata ca podul sa ii poarte numele astfel, asa cum l-au gravat comunistii.
Stai ca am revenit doar cateva zile pentru a pleca din nou. Am fost in Ardeal (am poze, am si povesti de pus pe blog dar n-am timp), am fost la mare, o sa plec iarasi in Ardeal, in secuime, la Praid sa faca fii-mea aerosoli in salina (ca are un pui de astm).
RăspundețiȘtergereda, pacat ca podul nu e speculat mai mult. E tare impresionant! oare mai sustine un trenulet? Ca ar fii super sa se organizeze plimbari in tren de epoca Fetesti-Cernavoda!!NU?
Nu am tangente cu Ardealul, asa ca astept povestile.
RăspundețiȘtergerePodul nu va fi speculat daca nu exista vreun interes partizan p'acolo. Si e pacat, este un mare monument.
Tren de epoca... hmm... pai n-ai vazut ce a patit Mocanita cu inundatiile? Penibil. Totusi, poate chiar Trenul Regal ar putea face un drum special, dar sincer, nici asta nu cred ca e o prioritate a autoritatilor...
da ba, dar e bine sa speram ca monumentele astea vor rezista cu cativa ani mai mult ca prostia, lacomia si indolenta generalizata de acum. Numai faptul ca facem ce facem si inseamna ca mergem inainte (si nu inapoi). Cand iesim la o bere?
RăspundețiȘtergereIesim si la o bere, dar dupa 1 septembrie, ca o sa fiu plecat. Stabilim detaliile atunci.
RăspundețiȘtergerecitind si eu cate ceva despre acest pod am descoprit, surprinzator, ca unul dintre inginerii care au lucrat la constructia podului a fost, I. C. Bratianu.
RăspundețiȘtergereacum, indraznesc si eu sa-mi fac un pic de reclama si sa va invit sa citi cate ceva despre istoria Sibiului pe www.razvanpop.ro. spre ca nu deranjeaza.
Ptr Răzvan Pop: Nu numai Ionel Brătianu a lucrat ca inginer la construcţia podului, ci toţi cei 3 fraţi Brătianu - Ionel, Vintilă şi Dinu.
RăspundețiȘtergerePodul este într-adevăr superb.
@Lucian Vasile
RăspundețiȘtergereMultumesc mult pentru precizari. Chiar nu stiam ca fratii Bratianu au lucrat ca ingineri la podul de la Cernavoda.
Podul de la Cernavoda poate fi strabatut pe jos, trotuarele laterale (sau cum s-or fi numind) sunt in buna stare, nu e nici un risc. Podul nu mai e pazit, eu l-am strabatut din directia insulei spre Cernavoda. Nu exista (cel putin in toamna 2008 nu era) nici un semn de trecere interzisa sau fotografierea interzisa. Ordonanta de urgenta 12/1998 stabileste ca zona de siguranta a infrastructurii feroviare publice fasia de teren in lungul liniei de cale ferata, 20 metri stinga - dreapta. In ultima perioada, in urma furturilor repetate de echipamente de la calea ferata, in unele locuri CFR a amplasat panouri indicatoare cu inscriptia "proprietate CN CFR SA - ACCESUL INTERZIS". Atentie la astfel de indicatoare - puteti avea ghinionul sa fiti amendati de Politia TF. Daca acestea lipsesc si sunteti intrebati "de sanatate" puteti spune ca habar n-ati avut ca nu e voie pe pod, ca nu scrie nicaieri.
RăspundețiȘtergereLa capatul de pe insula se gaseste inca adapostul de aparare (subteran), cu o turela de tragere la nivelul solului. La capatul dinspre Cernavoda imediat ce se termina podul, sunt cladirile Districtului de Intretinere Linii, deci faceti repede poze la capul de pod si statui, apoi parasiti relativ repede zona.
@Anonim
RăspundețiȘtergereMersi fooarte mult de informatii!! Sunt utile pt mine dar si pt ceilati cititori interesati!! Ai pus undeva pozele facute. Visez la niste poze faine la statui si la cazemata cu turela!
Ceva interesant: Într-o recentă lucrare de specialitate a arhitectului Vasile Ţelea, scrie că arhitectul podului a fost altcineva decât Saligny. Un nume românesc, nu mi-l aduc aminte acum... ştie cineva ceva în plus ?
RăspundețiȘtergerePoate Gheorghe Bâla ?
RăspundețiȘtergerehttp://ro.wikipedia.org/wiki/22_septembrie
Sau Gheorghe Bals ?
RăspundețiȘtergerehttp://www.agir.ro/univers-ingineresc/gheorghe_bals_(1868___1934)inginer_constructor_cercetator_al_istoriei_artelor_primul_presedinte_al_agir___1918_2211.html
Nu, era vorba de Alexandru Davidescu. Oricât am căutat ceva pe internet despre el, nu am găsit decât că e autorul unei sinagogi la Buzău în 1906, şi că şi-a dat cu părerea în perioada interbelică în problema amplasării Catedralei Neamului.
RăspundețiȘtergereAlexandru Davidescu a realizat Podul de peste raul Olt, de la Slatina (multe elemente comune cu cel de la Cernavoda). De asemenea, tot pentru Slatina, prin anii 1920, a realizat si primul plan de sistematizare a orasului. In perioada aceea era profesor la Scoala de Drumuri si Poduri Bucuresti (Politehnica). Alexandru Davidescu a realizat si primul proiect de amenajare a Canalului Dunare - Marea Neagra.
RăspundețiȘtergereSa intelegem ca informatia mea era gresita, nu a facut nimic la Cernavoda ?
RăspundețiȘtergereAutorul celor 2 Dorobanti este intr-adevar francez, Leon Pilet. Numele podului s-a schimbat in perioada comunismului, din Podul Carol I in Podul Ing.Saligny, nume ramas pana azi.
RăspundețiȘtergereIn legatura cu constructia podului, nesiguranta ca ar fi construit de altcineva decat Saligny, s-ar putea sa porneasca si de la firma Gustave Eiffel care a fost implicata in proiectul podului Saligny, cat si a podului Faidherbe, in aceeasi perioada. Dar guvernul roman nu a finalizat niciodata contractul cu firma Gustave Eiffel sau oricare alta firma straina. Podul a fost integral realizat de romani dupa proiectul lui Saligny care a condus lucrarile de executie.Înainte de a începe proiectarea, Anghel Saligny si-a format o echipă de ingineri specialişti de la Şcoala Natională de Poduri şi Şosele, printre care Ion Băiulescu, N. Herjeu, Şt. Gheorghiu, Alex. Bădescu, V. Christescu, Gr. Cazimir, P. Zahariade şi alţii, aduşi mai tarziu.
RăspundețiȘtergere@Aka
RăspundețiȘtergereVa multumesc fooarte mult pentru valoroasele informatii pe care le-ati adus. Daca mai ai si alte lucruri de spus, fa-o! Blogul meu iti este deschis!
Multumesc mult!
Hello
RăspundețiȘtergerecan you tell me the sculptor of the soldiers at the beginning of the Cernavoda bridge ?
Leon Pilet ?
And from what foundry ? Made in France ?
These informations are engraved on the basement. I am searching these names for a data base of cast iron monuments in the world.
Dorobantii si stemele au fost realizate de catre sculptorul francez Leon Pilet (1836-1916). O parte din contravaloarea lor a fost suportata de catre ambasada franceza de la Bucuresti ca un cadou in cinstea regelui Carol I. Pilet a realizat mai intai cinci modele diferite in miniatura, iar insasi regele a fost cel care a ales modelul actual. Statuetele au fost turnate in trei bucati la Lyon si mai apoi imbinate la fata locului. Dorobantul de pe partea nordica poarta semnatura autorului alaturi de anul realizarii (1895).
RăspundețiȘtergere@Dominique
RăspundețiȘtergereAuthor of the statues (identical and symmetrical) of the bridge at Cernavoda is Leon Pilet. Material is the iron. Size is 5.360 x3, 100x1, 600 m. Foundry Works Creusot (?). Signed below: Leon Pilet 1895. Inauguration: September 14/26. 1895.
(Ioana Beldiman - French sculpture in Romania 1848-1931, 2005)
Salut Radu,sunt servantul 2 de la ''4 Artilerie ''Ploiesti.Cred ca am vazut aceea stema din bronz impreuna,chiar la Cotroceni,cand am avut actiune !Statea sprijinita de palat,chiar in spatele grupului nostru,cand prezentam onorul''altetei regale''.O sa verific maine pozele trimise de Marius Mihaita !
RăspundețiȘtergereSi inca ceva ! Structura metalica a podului (grinzi cu zabrele ) este de fapt diagrama de rezistenta a podului ! Genial !
RăspundețiȘtergere@Peacemaker
RăspundețiȘtergereStiu stema de bronz dar sunt aproape sigur ca nu este cea de la Podul de la Cernavoda. Cea de la Cotroceni e stema Romaniei Mari, stilul in care e modelata e specific anilor 30. La Cernavoda era stema Romaniei Mici...
Are cineva posterul vechi cu trenul Orient Express iesind de pe podul de la Cernavoda?
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereDenumirea corectă a orașului respectiv este Cernavoda - nu Cernavodă.
RăspundețiȘtergereEste din limba bulgară unde înseamnă Apa (voda) Neagră (cerna).
În Dobrogea bulgărească (Cadrilater) există localitatea Cervenavoda (ApaRoșie).
Un alt exemplu de românizare greșită a unor denumiri străine este orașul Satu Mare:
numele original este germanul SalzMarkt (Târgul de Sare) - maghiarul Szatmár - românescul corect Sătmar
(precum zice Mihail Eminescu în Doina:
Din Sătmar până-n Săcele
Numai vaduri ca acèle.)
@daniel
RăspundețiȘtergereMersi mult pt completare!! Interesanta chestia cu Satu Mare!! Nu stiam...
Am avut banuiala ca Alexandru Davidescu ar fi construit si podul de la Cernavoda. Era pe vremea aceea subordonat lui Saligny, atat la directia CFR, cat si la Scoala Nationala de Drumuri si Poduri Bucuresti (actuala Politehnica).
RăspundețiȘtergereDe fapt, cred ca podul de la Slatina a fost prototipul dupa care a fost realizat cel de la Cernavoda. Nu ar fi prima data cand un sef isi insuseste meritele subordonatilor. Pacat ca podul de la Slatina nu este monument istoric. Apreciez interesul lui Madalin pentru Al. Davidescu. Si eu as dori sa se restabileasca adevarul istoric, mai ales acum ca am citit ca inginerul a locuit la Slatina iar fiul lui, Nicolae Davidescu, a fost un mare critic literar condamnat pe nedrept pentru antisemitism.De aici sa vina tacerea, de aceea nu mai exista date despre acest mare inginer. Au fost sterse de comunisti?
Frumoasa pagina.
RăspundețiȘtergereEu sunt din Constanta, dar locuiesc de multi ani in Iasi. Am traversat podul Anghel Saligni de zeci, poate sute de ori si tot de atatea ori am stat la fereastra, fie zi, fie noapte, pentru a nu rata momentul. Podul este unic si imi creste inima de bucurie ca aceasta capodopera de arhitectura si constructie este a noastra. Statuile sunt acum monumente istorice. Ce pacat ca au smuls stema, fara pic de respect pentru istoria neamului!
Stiati ca Gara Maritima din Portul Constanta este tot opera lui Anghel Saligni? El a proiectat vechiul port, care s-a pastrat intocmai.
Frumoasa pagina; am furat toate pozele.
RăspundețiȘtergereAm traversat de sute de ori podul si cred nu am ratat niciodata momentul. Este fascinant acest monument istoric si de arhitectura si ne putem considera norocosi ca il avem acolo, la Cernavoda.
Stiati ca si Gara Maritima din Portul Constanta este tot opera lui Anghel Saligni?
Podul trebuie sa-l promovam noi cetatenii si sa atragem investitori straini(eventual chiar si din Bulgaria, daca a nostri nu se sesizeaza). Oricum felicitari ptr idee! Inca o intrebare: care-i mai mare si mai importanta ca si capacitate de productie: centrala nuleara de la Kozlodui sau cea de la Cernavoda, si daca tot avem uraniu, si alte produse chimice, de ce n-am incerca sa construim centrale nucleare si-n alte zone ale tarii? De ex: una ptr Banat(pe Tisa), una ptr Ardeal(pe Mures, Crisuri), una ptr Moldova(pe Prut) si una in nord ptr Maramures si Bucovina
RăspundețiȘtergereIl complesso del "Podul Carol I° de Cernavoda" é stato realizzato negli anni 800 e rappresenta indubbiamente un "cavallo di razza" per le opere di acciaio costruite in Europa.
RăspundețiȘtergereNell'anno 1989 questa opera ha compiuto cento anni dalla sua realizzazione (o dalla sua esistenza in vita) essendo stata progettata e costruita tra gli anni 1883 - 1888 (1889 é l'anno della sua inaugurazione, con transito del primo convoglio ferroviario organizzato ed inviato dalla C.F.R.).
Ad oggi la costruzione ha oltre 120 anni di esistenza in vita ! Riteniamo possa rappresentare una opera di acciaio, della metà anni 800, ancora ben conservata.
Purtuttavia riteniamo doveroso suggerire una "verifica" generale di "stabilità", relativa sia agli elementi strutturali di acciaio, ed alle zone delle unioni, sia agli elementi strutturali lapidei costituenti i piloni (sia nella parte immersa sia in quella della elevazione).
Suggeriamo anche una accurata verifica degli elementi architettonici e decorativi, quali le statue a scultura di bronzo, realizzate dalle fonderie francesi
nell'anno 1895.
Sulla base delle risultanze della verifica saranno poi eseguiti i ripristini sia dell'acciaio, sia delle unioni, nonché delle parti realizzate con elementi lapidei appartenenti ai piloni ammalorate per fenomeni di fatiscenza e delle opere architettoniche e decorative realizzate dal Maestro scultore Leon Pilet (anno 1885).
Con l'attuazione di un severo piano manutentivo di ripristino potrà essere assicurata una esistenza in vita "ultra centenaria" di questa meravigliosa opera della ingegneria anni 800; opera, che é stata frutto della fervida cooperazione di due grandi Maestri quali Anghel SALIGNY (della Scuola Romena) e Gustav E. EIFFEL (della Scuola Francese), i quali hanno seguita l'opera dalla progettazione alla sua realizzazione.
Prof. Ing. Umberto SANNINO,
Projecting Emgineer and C.E.O. of
S.T.A. - Rome;
Libero Docente di "meccanica applicata alle costruzioni" e
Professore di "costruzioni metalliche;
Professor at chair "Anti-Seismic Systems and Technologies" to Technical University for Civil Engineering of Bucharest, and
Visiting Professor to R.N.C.E.E. and V. (Romanian National Center Earthquake Engineering and Vibration) to T.U.C.E. of Bucharest
La ringrazio molto per il commento, signore Sannino
RăspundețiȘtergereDragii mei, eram prin clasa a 7-a (acum vreo 50 de ani) cand profesorul de istorie, ne-a atras atentia sa nu mai spunem "Ardeal" ci "Transilvania" ("Tara de peste padure"(munti).
RăspundețiȘtergereArdeal este numai o denumire romanizata a cuvantului
maghiar "Erdely".
De-atunci, m-am referit la aceatsa provincie a Romaniei, numai cu denumirea "Transilvania".(mama mea este originara din jud Salaj, din inima Transilvaniei)
Incercati si Dvs sa faceti la fel.
Multumesc.
NDR
@Observator
RăspundețiȘtergereEu nu consider ca a folosi un cuvant romanizat al unuia unguresc este neaparat rau. Si nici ca daca folosesc exclusiv termenul latinesc DAT TOT DE UNGURI "Transilvania", e o dovada de lipsa de patriotism. Romanii din ARDEAL folosesc acest temen de sute de ani si nu i-a deranjat. Iar Ardeal, chiar daca are originea Ergely e mai romanesc ca multe alte cuvinte prin semnificatii. Ca sa nu mai zic ca Erdely inseamna tot ceva de genul "tinutul de peste paduri".
Hai sa fim sovini aiurea!
Adevarul privind constructorul podului CAROL I se afla in documentele de LICITATIE !
RăspundețiȘtergereSecretarul comisiei de evaluare a licitatiei a fost nimeni altul decat :......Anghel Saligny !
Documentul exista ! Eu personal l-am vazut pus la dispozitie de catre un istoric. Daca il studiezi se poate regasii "geniala" solutie - sa fii secretarul comisiei de licitatie.
Domnule Anonim poate a fost norocul nostru ca Anghel Saligny sa fie secretarul comisiei de licitatie. Altfel cine stie ce comedie iesea.Stiati pe cineva mai bun?
RăspundețiȘtergereArticolul este super tare. Ce m-a frapat pe mine cel mai tare e ca daca cititi cu atentie in invitatia de inaugurare zice ca invitatii vor pleca spre Bucuresti la ora 6 PM si va ajunge la 9:35 seara.
RăspundețiȘtergereMa uitam pe un mersul trenurilor actual. Zice ca acceleratul (interreggio, in fine) face 2 ore si 40 de minute. Teoretic, dupa 117 ani, timpul pentru aceasta distanta este aproape acelasi. Am spus teoretic pentru ca de fapt, azi facem mai mult decat ar fi facut Carol sau Bratianu acum 117 ani.
VA MULTUMESC MULT PENTRU TOATE INFORMATILE GASITE AICI.
RăspundețiȘtergerehttp://www.facebook.com/media/set/?set=a.3160024472533.2139525.1022911058&type=3
Am si eu o intrebare pentru @observator. Stii cantecul "Treceti batalioane romane carpatii" ? Te rog sa-l canti tu inlocuind cuvantul "ardealul" cu "transilvania" :)))))
RăspundețiȘtergereErol Memet (Facebook): "La capătul podului dinspre Cernavodă, în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență, a fost ridicat un impresionant monument din bronz, reprezentând doi dorobanți. Dorobanții și stemele au fost realizate de sculptorul francez Léon Pilet (1836-1916), o parte din contravaloarea lor fiind suportată de ambasada franceză de la București, ca un dar în cinstea regelui Carol I. Pilet a realizat mai întâi cinci modele diferite în miniatură, iar regele însuși a ales modelul care a fost realizat pentru pod. Statuile au fost turnate în trei bucăți la Lyon și mai apoi îmbinate la fața locului. Dorobanțul de pe partea nordică poartă semnătura autorului, alături de anul realizării (1895)."
RăspundețiȘtergerehttps://www.facebook.com/photo.php?fbid=187541118027705&set=a.116867811761703.20354.115707885211029&type=1&comment_id=40889536&offset=0&total_comments=5
De cate ori trec peste Podul de la Cernavoda, vreau sa vad dorobantii. Pentru mine, ei sunt o emblema a Dobrogei.
RăspundețiȘtergeremerci de vos informations : un jour peut-etre, nous saurons qui a fabriqué ces statues pour orner le pont.
RăspundețiȘtergereQuand vous pourrez vous approcher, faites des photos des signatures à la base, sur le piédestal.
Merci de vos informations - un jour nous saurons qui a fabriqué ces statues qui ornent le pont. SI vous faites des photos de près, photographiez les signatures sur le piedestal : sculpteur et fondeur.
RăspundețiȘtergereUn amănunt deosebit de semnificativ:
RăspundețiȘtergere„In septembrie 1895 s-a inaugurat podul de peste Dunare la Cernavoda.
Slujba religioasa trebuia sa fie facuta pe malul drept al Dunarii in Dobrogea pentru semnificatia podului de conectare a Dobrogei prin cale ferata.S-a facut insa pe malul stang.
Dobrogea apartinea de Episcopul Dunarii de Jos, Partenie.
Partenie a refuzat sa oficieze daca nu i se plateste 1000 lei.
Ministrul lucrarilor publice Constantin Olanescu l-a amenintat ca slujba se va face pe malul stang de catre Mitropolit.
-Faceti cum poftiti a zis Partenie.
Regele Carol fiind informat s-a indignat si a spus :
-Daca Partenie este un astfel de om nu platiti nimic si faceti slujba pe malul stang.
Asa s-a facut si Mitropolitul a oficiat gratuit.”
Cam cu asemenea mizerii s-a ciocnit bietul Carol.