Sunt din ce in ce mai convins ca nivelul de trai al unei comunitati e cu atat mai ridicat cu cat nivelul de educatie al membrilor acelei comunitati e mare. Conducătorii care au investit in educatie, atat pentru elite, cat si pt plebe, au putut culege roadele in decurs de 1-2 generatii atât economic cât si cultural. Citeam intr-o cartulie scrisa de Titus Măzgăreanu despre mari realizari ale sasilor ardeleni in Istoria Generala a Romaniei (Prezenţe prioritare ale saşilor ardeleni în Istoria generală a României; Editura Lux Libris)... Influenta sasilor asupra românilor a fost considerabila de-a lungul secolor, in domenii de cele mai diverse : economic, cultural, tehnic, stiintific sportiv etc. Iata ce am citit în această carte, bine documentată:
- Prima scoala elemetara laica de pe teritoriul de azi al Romaniei mentionata documentar : 1334 la Orastie.
- Petrus de Corona (de Brasov), primul rector originar din săsime la o universitate europeana, Viena in 1473
- Infiintarea de catre Johanes Honetrus a primului gimnaziu din SE europei: 1541 la Brasov
- Acelasi J.Honterus infiinteaza prima biblioteca scolara din SE Europei: 1547, tot la Brasov
I-auzi aici:
- Prima biserica ortodoxa din Romania de azi in care se introduce limba romana ca limba de cult (in locul slavonei) sub influenta reformei lutherane la saşi şi a celei calvine la unguri şi prin intervenţia Sfatului Săsesc al Cetăţii Braşovului: Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului. Drept manuale şcolare la Prima Şcoala Românească de lângă aceeaşi biserică erau folosite catheisme luterane tipărite de saşi în limba română la Sibiu ( 1544) şi Braşov (1559).În 1561 diaconul Coresi tipăreşte şi el prima tipăritură în lb română (datorită aceloraşi influenţe): Întrebare Creştinească.
- Înfiiţarea de către sasul Johannes Sommer a colegiului academic din Moldova în care se preda şi matematică (în latină): Cotnari 1561
- Introducerea obligativităţii îvăţământului elementar la saşi, atât la băieţi cât şi la fete (în lb latina): 1722
- Cea mai densă reţea şcolară din SE Europei, raportată la nr populaţiei. În 1500, 85% din localităţile săseşti aveau şcoli!!!!!!!!! În 1763 existau 5 gimnazii, 16 şcoli elementare siperioare şi 236 şcoli elementare la o populaţie de doar 125.000 locuitori saşi. În 1884, 98% din băieţi şi 99% din fete frecventau şcolile. Comparativ, în Vechiul Regat al României, puţin după Primul Război Mondial, alfabetizarea era de maxim 20% din populaţie.
- În Tipografia saşilor din Sibiu, la 1525 se tipăresc în premieră cărţi română. Este a 2-a tipografie ca vechime din ţară, după cea de la Târgovişte(1508). Aceasta însă, tipăreşte până la 1652 doar cărţi în slavoneşte.
- În 1679, la Sibiu, Valentin Frank von Frankenstein încearcă prima traducere în lb română a unor poezii de Ovidiu.
- În sec 13 saşii fondează întâiul oraş din Ţara Românească, Langenau (Câmpulung Muscel). Nu întâmplător acest oraş in sec 14 capitală a Munteniei (alaturi de Curtea de Arges).
-Înfiinţarea de căre saşi şi ungurii ardeleni a oraşului moldav Baia. E cel mai vechi oraş din Moldova menţionat documentar la 1352.
-Întemeierea de către saşi în sec 12-13 a cunor importante burguri transilvanene cât şi altor aşezări urbane (dau doar numele romanesti): Cluj, Sibiu, Orăştie, Reghin, Braşov, Bistriţa, Mediaş, Sighişoara, Sebeş în Ardeal, dar şi Suceava (Sedschopf), atestat 1388, Tg. Neamţ -1408, Piatra Neamţ, Trotuş, Sascut în Moldova
-Cea dintâi cronică a Moldovei (anii 1457-1499) întocmită de sasul Hermann, pârcălab al lui Ştefan cel Mare.
-Unul din primii istorici care a enunţat cu convingere ideea latinităţii românilor şi a originii lor străvechi (continuităţii), folosind pt prima oară termenul de român (romuini) alături de cel de valah: Johannes Label (1490-1566) în De Oppide Thalmus(1542)
- Primul şi cel mai important oraş medieval fabricant al unei întregi game de armament, inclusiv arme de foc grele şi uşoare în sec 14-16- BRAŞOV. De aici se aprovizionau Ungaria, Muntenia, Moldova şi chiar Rusia. Alături de acest oraș, Sibiul și Bistrița erau de asemenea mari producători de armament.
- Adoptarea de către Scaunele Săseşti a Calendarului Gregorian, în locul celui iulian, devenit anacronic, fiind prima comunitate protestantă din Europa care adopta acest calendar, înaintea Germaniei, Angliei Suediei, Danemacei. În România acest calendar e adoptat în...1919...
Nota mea: În Ţările Române, Muntenia şi Moldova, scrisul, cultura, cititul, educaţia (atâta câtă era) era controlată de biserica locală, de rit răsăritean, numită ortodoxă (drept credincioasă) una din cele mai retrograde biserici creştine europene. Această Biserică a avut o influenţă nefastă asupra nivelului de cunoaştere şi educaţie a românilor până în secolul 20.
Am citit toate astea in cartile de limba germana si m-au uluit, mi-au schimbat viata. Ar trebui cat mai multe traduceri din cartile scrise de sasi, sa se cunoasca adevarul. Din cartile lor am invatat sa iubesc aceasta tara - Transilvania.
RăspundețiȘtergereRadule, fa o corectie mica. Nu putem vorbi de biserica de la Cenad ca fiind catolica, in sensul de azi, la 1020 cand inca nu exista o schisma oficiala ca cea din 1054.
RăspundețiȘtergereThis is fantastic!
RăspundețiȘtergereJohannes Wittich (ex) Molenbach/Mühlenbach/Mühlbach/Szász-Sebes/Sebes
RăspundețiȘtergereDr. Jur.,Mag. Art. Liber.
Anno Domini 1411 Rector Univ. Vindobonae/Viennensis (Rector al Universitatii din Viena)
si asta o aveti la pagina 213, ultimul rand in cartea:
http://books.google.de/books?id=JpgtAAAAcAAJ&printsec=frontcover&hl=de&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false
pentru control si mult mai multe, cititi
[b]Studiosi Transsilvanici in Europa[/b] pe forumul paginii sibiul.ro
http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?f=2&t=5105
Jan.1525: Tiparit Calendarium Catholic in LIMBA LATINA, nu romana, Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu...
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Priviti ATENT IMAGINEA de mai SUS:
RăspundețiȘtergere1502:
Imaginea cu Blazonul Plebanului Cibiniensis Johannes de Olczna/Johannes von Alzen (Altâna, comuna Jud. Sibiu) pe Casa Parohiei Lutherane Sibiu/Hermannstadt Piata Huet 1
aici in topic data numai partea de jos:
http://4.bp.blogspot.com/-4Jbasxa-zEk/UgOrrmvCPbI/AAAAAAAAGpI/XEC_ft2eHqc/s1600/IMGP0369c.jpg
reda blazonul cu leul rampant, conferit Plebanului Johannes de Olczna de catre Imparatul Friedrich al Sfantului Imperiu Roman, Blazon marit si imbunatatit cu Crucea Patriarhala de catre Papa ALEXANDER BORGIA. Blazonul are la colturi 4 Medalioane cu portrete.
SUS: St. Johannes, Plebanul Johannes de Olczna in persoana,(aici nu sunt redate)
JOS (aici)
Imparatul Friedrich II al St. Imperiu Roman, si PAPA ALEXANDER BORGIA Live.
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Situatia de ACUM cu INVATAMANTUL, DEPINDE de BUCURESTI:
RăspundețiȘtergereBugetul învățământului, în cârca unei pensionare
01 Septembrie 2013 21:47 | Sibiu
Adela Mohanu
O pensionară în vârstă de 74 de ani a suportat, timp de un an școlar, întregul fond pentru transportul elevilor dintr-un sat întreg.
Cu toate că, potrivit Legii Educației Naționale, elevii care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu au transportul asigurat de către Ministerul Educației, niciun ban nu a mai sosit de la bugetul de stat, încă din luna noiembrie a anului trecut. Sute de elevi din județ au fost în pericol să abandoneze școala, pentru că nu și-au putut permite costul unui abonament.
[...] Ca ei să nu se lase de carte, o pensionară din localitate a scos bani din propriul buzunar și a închiriat un microbuz. Peste 17.000 de lei are de recuperat, acum, sibianca şi spune că, anul acesta, nu îi mai poate ajuta pe copii, pentru că a ajuns la fundul sacului.
A salvat satul
[...]
Hermine Jinga a înființat o fundație cu ajutorul căreia a determinat rromii să își trimită copiii la școală. “Dacă azi un copil nu vine la școală, diseară, noi suntem la ușa lui, să vedem ce s-a întâmplat. A fost greu, la început ne dădeau afară pe ușă și noi intram pe geam. E un fel de-a spune, dar până să ajungem să fim acceptați, iar ei să înțeleagă că asta este singura lor șansă pentru o viață normală, a fost drum lung”, povestește Hermine. Astăzi, toți copiii din sat, indiferent de etnie, merg la școală. Rusciori a ajuns localitatea sibiană cu cel mai mic abandon şcolar înregistrat în rândul populaţiei de etnie rromă, cu toate că peste 80% dintre copiii din sat provin din această categorie.[...]
S-a împrumutat de la fiica ei[...]
Nicio cursă regulată nu există între Rusciori și Sibiu. “Toți transportatorii cu care am vorbit au refuzat să pună curse. Aveau în argumente, că rromii le strică autobuzele, că le taie tapițeria, că scuipă…”, povestește femeia. Într-un final, a reușit să obțină un microbuz Transmixt pentru copiii care mergeau la școală, la Sibiu. [..-] Când s-au adunat luni întregi în care banii de la Minister nu au venit, Hermine s-a împrumutat și la fiica ei, în Germania. A ajuns să aibă datorii de mii de lei. [...]
[...] Acum, are de recuperat peste 17.000 de lei, bani pe care Ministerul Educației nu i-a mai trimis.
“Să răspundă ministrul”
Anul şcolar începe peste doar două săptămâni, iar localnicii au început deja să bată la uşa femeii, să întrebe de transportul copiilor la liceu. „Eu chiar nu mai am de unde. Chiar deloc nu mai am. Să răspundă ministrul de ce se întâmplă cu cei care acum nu vor merge la şcoală şi nu vor avea un loc de muncă, din cauză că nu-i asigurăm transportul”, mai spune dascălul.[...]
„Banii pentru navetă nu au fost plătiţi în acest an şcolar, 2012-2013, decât pentru lunile septembrie-octombrie 2012. La această dată, suma restantă pentru plata navetei elevilor în judeţul Sibiu este de 3,5 milioane de lei”, spune purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean Școlar, Livia Crețulescu.
Ministrul Educaţiei a anunţat că vrea să impună bareme de finanţare pentru transportul elevilor, astfel că este foarte probabil că acesta nu va mai fi decontat integral.
Legea Educației Naționale, nr. 1/2011
“Art. 84 (3) Elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin unitățile de învățământ la care sunt școlarizați, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă”
Cf. Turnul Sfatului (Sibiu)01.09.2013:
http://www.turnulsfatului.ro/22065/bugetul-invatamantului-in-carca-unei-pensionare.html
RUSCIORI= fost sat DE EDUCATIE SASEASCA ,LIMBA GERMANA, Religie LUTHERANA,, insa, paradoxal poate, nu neaparat ETNIE: RUTENII si Romanii de acolo de acolo au vrut SA RAMANA LUTHERANI...acum sunt altii acolo..
CINE e de VINA?
Unde e PROGRESUL?
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Si cu toate astea sasii au fost invatati sa fie slugile grofilor atata amar de vreme. Niste ticalosi nobilii din Transilvania. Numai nobili nu erau...au asuprit atatia oameni. E drept ca au lasat ceva in urma...un patrimoniu. Dar cu ce pret platit de plebe ?
RăspundețiȘtergereAdi-Ai auzit prea multa propaganda anti-maghiara. Exista nenumarati nobili maghiari in sec 18-19 cu minti luminate care au facut mult bine in jurul lor.
RăspundețiȘtergereimi permit cateva erate:
RăspundețiȘtergere- prima scoala este atestata la Sibiu, este adevarat tot in secolul al XIV-lea si ot in mediul sasesc.
- la 1020 nu putem vorbi de catolici...
- la 1300 este atestata o biblioteca la Sibiu, este drept manastireasca, prima atestare de acest gen in spatiul romanesc. aceasta in secolul al XV-lea trece in administratia locala ce o leaga de scoala de la Sibiu, deci, prima biblioteca scolara este la Sibiu.
- este exagerata remarca legata de Brasov si productia de arme, centre importante erau si Sibiul si Bistrita, fiecare specializate.
-
@Razvan Pop - Multumesc pentru completari. Binevenite. Desi nu erau catolici/ortodocsi la anul 1000, erau deja diferente intre biserica latina de la Roma si cea greceasca, bizantina...
RăspundețiȘtergereDomnule Adi! Sașii erau liberi în persoana lor chiar dacă trăiau în sate și erau țărani atâta timp cât trăiau pe teritoriul săsesc. Niciodată nu erau sub jurisdicția feudală a vreunui ”grof ticălos”. Erau în schimb supuși dominației patriciatului orășenesc care le împiedica orice inițiativă economică etc. Deci dacă vrem să căutăm neapărat niște asupritori,atunci mai bine le cautăm între rândurile Universității Săsești la care aparțineau. Mai citiți ceva (altceva decât istoricii de casă a lui nenea Nicu) înainte să scrieți prostii de talia celui de sus! Apropos de școala de la Cenad. Ce legătură aveau sașii cu ea? Pe la 1020 nu era niciun picior de sas pe aici, câțiva cavaleri nemți, majoritatea bavarezi, italieni etc. dar sași nici vorbă!
RăspundețiȘtergereFoarte interesant articolul dumneavoastra, va multumesc!
RăspundețiȘtergerestiam cate ceva, dar acest post mia raspuns si la intrebarile care le avem, ms frumos
RăspundețiȘtergereDe unde știi că în anul 1334 la Orăștie, școala săsească era laică?
RăspundețiȘtergere@Secui Adrian
RăspundețiȘtergereAsa am citit. Nu stiu care e sursa originală (documentul pe care s-a bazat afirmatia). Am luat-o si eu de buna. La sașii ăstia ăstia nu mai mira nimic. Nici bune nici rele
Articolul este inexact si tendentios. In Regat, invatamantul era obligatoriu si gratuit incepand de la reformele facute de Cuza. In Transilvania, romanii trebuiau sa plateasca taxe imense pt a isi tine copii in scoala. Deasemenea nu exista nici un liceu in limba romana. De sectii la Universitate in limba romana nici nu se punea pproblema.
RăspundețiȘtergere@Lucica Andrei
RăspundețiȘtergereDoamnă articolul nu este inexact deloc și nici tendențios căci prezintă o realitate istorică de corectă, ascunsă sau minimalizată de istoria românească naționalistă . Comparativ cu popoarele germanice și catolice din Ardeal romînii din vechime și până după epoca lui Cuza interesați de educație. Nu exista educație nici măcar pentru mare parte din clerul ortodox, la 1340, jumătate din preoții de țară abia știau a citi. Câteva școli fondate pe lângă biserici abia puteu alfabetiza un mic procent din populația românească. La 1920 aproape 80% din populația românească rurală era analfaeta, cel mai mare procent din Europa. Nu-mi mai spuneți de tendențiozitate. D-voastră sunteti tendențioasă ca vorbiti și comparați aiurea cu sec al 19 lea când articolul vb de secolele 14-16...
În rest, faptul că sașii au avut școli de sat încă din secolul al 15-lea este absolut corect. Nici nu are rost să discutăm de Cuza. În Transilvania toate națiile trebuiau să plătească taxe spre a își ține copii în școală. Și pt scolile elementare nu erau taxe mari. Doar ca multe scoli erau confesionale, iar ortodocsii ardeleni erau cel mai puțini dotati cu scoli și implicit cei mai needucați. Iar din sec 19 în învățământul de stat din Imperiu nu erau taxe mai mari pentru români și mai mici pentru sași sau unguri sau sârbi, cehi, slovaci etc (apropo, ceea ce ați spus dvs e tendențios fiindcă e o părere neargumentată). Chiar și așa, românii ardeleni aveau acces la educație mai bună și la universități mai de soi decât regățemii. Vorbiți să vă aflați în treabă doar fiindcă sunt niște informații cu care nu sunteți obisnuită...