Majoritatea iubitorilor istoriei Bucurestilor au auzit de Muzeul Simu, construit in forma de templu antic. Localizarea lui e realtiv cunoscuta; undeva prin fata pe la blocu ONT si Eva. Cu ajutorul catorva poze de epoca si a suprapunerii planurilor vechi peste cele noi, am identificat cu certitudine locul unde s-ar afla temeliile muzeului Simu.
Un scurt istoric al Muzeului si al colectiilor le puteti citi in articolul de mai jos publicat in revista de cultura "Boabe de Grau".
De ce a fost demolat Muzeul, in 1964? Ar fi in primul rand motivul ca nu se mai incadra in ansamblul de blocuri nou construite. Se pare ca a contribuit la decizia demolarii lui si aspectul de templu, care ducea cu gandul la masoneria romaneasca, pe care guvernul comunist ii vroia stersi din istorie.
O fotografie din 1940 realizata de Willy Pragher
O exceptionala imagine din anii '50, ce prezinta foarte clar locul ocupat de Muzeul Simu in raport cu Blocul ARO(Asigurarea Romaneasca), devenit Patria
Doua imagini cu interioarele Muzeului. Fotografiile sunt din anii interbelici, cu amenajarea din anii 30... Imagini ale unei amenajari muzeale mai vechi si mai incarcate puteti gasi pe blogul Urbanismul
E de remarcat si de apreciat atitudinea oamenilor bogati din vechiul regat fata de cultura in general. Anastase Simu (citeste aici cine a fost) nu a fost singurul care si-a donat sau a pus la dispozitia publicului colectia personala de arta. In acea vreme, majoritatea oamenilor bogati proveneau din familii cu o puternica educatie si respect vis a vis de arta si cultura. Nu e de mirare ca aceasta traditie a disparut cu totul in primii ani de dupa venirea la putere a comunistilor, in conditiile in care "clasa industriasilor si mosierilor" au fost primii loviti de masurile de sovietizare a tarii. Nu e de mirare ca faptele de mecenat in zona educatiei si culturii nu mai intereseaza pe nici unul din magnatii Romaniei de azi. Ar trebui sa amintesc aici Fundatia Dinu Patriciu? mai bine nu...
Dupa demolare colectiile Muzeului Simu au fost expuse ani de zile in Muzeul Colectiilor de Arta (casa Romanit), iar acum cred ca se afla pe la MNAR...
Planul Muzeului Simu
In spatele blocului Eva (devenit Diverta), intr-un loc complet invizibil, la multi metrii de zona discutata, se afla un panou cu istoricul si evolutia urbanistica a zonei. O idee excelenta, din pacate atat de prost gandita si ilustrata incat nimeni nu intelege nimic. Sunt reproduse planuri de epoca, extrem de greu de inteles de omul obisnuit si poze ori slabe ori nefericit alese. Text mult, neclar si stufos. Va jur ca nu am inteles nimic cand am citit in urma cu un an. O chestie facuta la misto (extrem de repede) care nu se stie cui se adreseaza...(scuze realizatorilor ca sunt asa aspru, dar e pacat...)
Acolo trebuiau reproduse 2 reconstituiri digitale sau 2 fotografii aeriene. Din prima jumatate a secolului 20 si de azi. Cu puncte de reper existente si atunci si azi, precum casa Sturdza (libraria Carturesti) sau Atheneul.
In fotografiile aeriene din 1926, realizate de Misiunea Aeriana Franceza, se poate localiza acoperisul lung al Muzeului. E de remarcat ca Bulevardul Bratianu nu fusese inca modernizat si marginit de blocuri moderniste. 
Un detaliu al unei fotografii realizate dinspre Pta Universitatii, tot din 1926-1927
Un detaliu al unei fotografii aeriene realizate in 1960, cu putin timp inainte de demolare.Blocurile de la "Eva" si ONT inca nu incepusera a fi construite.
Iata, unde se afla cladirea Muzeului Simu...
Genial articol! Este ceea ce vroiam si eu sa fac, dar nu am avut timp.
RăspundețiȘtergereAcum mi-e si mai ciuda cand vad ca Muzeul Simu putea fi pastrat, chiar si in conditiile ridicarii blocului "Eva". Mare pacat!
Felicitări, Radule!
RăspundețiȘtergereFotografia din anii 1950 este excepţională, într-adevăr! Mi-a tăiat răsuflarea!
E foarte bine ca ai adus in discutie aceasta cladire.Din cate am citit,comunistii promisesera reconstructia Muzeului Simu in Parcul Herastrau ,dar...erau doar vorbe.
RăspundețiȘtergereCa reactie(de sustinere) a acestei valori disparute,am publicat pe blog cateva imagini cu interioarele muzeului.
Numai bine.
P.S. Ar fi interesanta ideea de reconstructie a muzeului,planurile sigur exista pe undeva!
am scris si eu cate ceva despre muzeul Simu, inspirat de un ghid al Bucurestiului din perioada interbelica. Felicitari pentru poze, nu le-am vazut pana acum. Cert e ca in ghidul respectiv, muzeului Simu ii era alocat un spatiu insemnat cu o descriere amanuntita a operelor de arta existente acolo. Se pare ca era principalul muzeu dedicat artei, totul fiind de fapt donat de Athanasie Simu. Daca vrei sa-ti updatezi articolul iti pot scana paginile care contin si cateva imagini din interiorul cladirii.
RăspundețiȘtergereFelicitari inca odata.
RăspundețiȘtergere@Mihai A.
RăspundețiȘtergereNu o sa se reconstruiasca in veci asa ceva, poate doar butaforie, caci coloanele si capitelurilw erau cioplite in piatra naturala.Si genul asta de edificii nu aduc bani, doar consuma, deci complet nerentabile.
@Abracadabra
Mersi mult, dar nu vreau sa mai pun poze cu interiorul. Am vazut ca sunt si pe net. Am pus 2. Cred ca e de ajuns. Iti multumesc mult pentru ajutor si intentie.
Muzeul Simu a fost sacrificat in cadrul actiunii de sistematizare numita "Inelul I", care prevedea realizarea unui bulevard circular cu raza mica, care sa prinda in el centrul orasului. Bulevardul acesta trebuia sa traverseze Magheru pe linia Strazii Pictor Verona si printre cele doua blocuri noi ("Eva" si "ONT"). Proiectul pare a fi fost insa mai vechi, caci unul din blocurile interbelice fusese retras corespunzator (la nord de amintita strada).
RăspundețiȘtergereUn profesor mi-a relatat modul original si dispretuitor in care a fost demolat Muzeul Simu. A fost legata una din coloane cu un cablu de carligul unui tractor. Acesta a smuls-o din aliniere, urmand prabusirea frontonului. Astfel de imagini nu se uita. Ulterior, proiectul inelului a fost dat uitarii, probabil si fiindca necesita multe demolari, iar Statul nu avea capacitatea la acea vreme sa faca relocarea numarului mare de familii ce locuiau in zonele respective.
@Gruia
RăspundețiȘtergereExcelenta informatie!!!! va multumesc foarte mult! O sa incarc mesajul dvs in articol...
informatia nu este chiar corecta...era vorba de un nou bulevard, dar nu e vorba de inelul median propus prin planul de dezvoltare din 1935...bulevardul asta nou ajungea in cele din urma la Obor si inclin sa cred ca se dorea sa nu afecteze muzeul... puteti vedea aici si locul in care intersecta axa nord-sud: http://armyuser.blogspot.com/2010/05/proiectul-minerva.html ,se vede pe planurile de situatie ca muzeul era pastrat pe aceea propunere
RăspundețiȘtergereMda, dar aia era varianta lui Carol 2. poate au avut si comunistii o idee, diferita care implica si demolarea muzeului, devenit incomod prin asezarea lui complet nealiniata la directia bulevardului si blocurilor...
RăspundețiȘtergereProiectul "Inelului I" din vremea lui Gheorghiu-Dej nu mai avea legatura cu ideea de punere in valoare a Palatului Regal. Exista cred inca imagini cu plansele acelui proiect, intrebati la Catedra de Istorie de la "Ion Mincu". Bulevardul cvasi-inelar ar fi traversat Calea Victoriei imediat la nord de fostul bloc Mica (Nestor). Inelul era realizat de fapt din tronsoane mai degraba rectilinii, pe un contur poligonal, multe din ele pe trasee de strazi existente. Din ce imi amintesc, se extindea la est pana la Str. Traian (Foisor), la sud pe aliniamentul Bd. Marasesti, la vest probabil pe Berzei. Latura sa nordica a fost cea pentru care s-au construit blocurile "Eva" si "ONT", cu efect secundar demolarea Muzeului Simu. Nu avea nimeni nimic cu muzeul, dar se dorea reinceperea in forta a modernizarii centrului Bucurestiului, dupa perioada de stagnare 1944-1957. Criza de locuinte a impus insa abandonarea proiectelor megalomanice, in favoarea dezvoltarii cartierelor rezidentiale periferice.
RăspundețiȘtergereIdeea de baza a sitematizarilor din acea vreme era crearea unei structuri radial-inelare pentru oras. Astfel, pe langa asa-numitul "Inel II" (Viilor-Panduri-Grozavesti-Orhideelor-Titulescu-Stefan Cel Mare-Mihai Bravu), care urma sa fie si el largit si completat, un alt inel mai mic ar fi degrevat centrul de circulatia de tranzit. In anii 60, experienta internationala a aratat insa ca principiul radial-inelar avea multe neajunsuri si s-a trecut la adoptarea unui sistem mixt in sistematizare, care introducea suplimentar si retele de artere paralele. Asa s-a abandonat ideea de dezvoltare pe cercuri concentrice riguroase si a aparut ideea dublarii cu artere paralele a axelor principale, in special a axei nord-sud.
Acum am inteles de ce tot cautam Muzeul Simu si nu-l gaseam pe nicaieri. El apare in albumul "Bucuresti" al lui Aurel Bauh (1957). In ultima fotografie, coltul din dreapta sus a fost omis intentionat?
RăspundețiȘtergereNu...Nu ma interesa locul ala...
RăspundețiȘtergerePoza e facuta din 2 imagini suprapuse care nu s-au completat perfect
Din cate imi amintesc, pe locul indicat ,in anii '57-'58 o cladire a cazut prada unui incendiu, la care copil fiind am fost martor. Mi-a ramas in amintire ca respectiva cladire era tocmai Muzeul Simu.
RăspundețiȘtergere