vineri, 21 mai 2010

Pavajul de pe bulevardul Aviatorilor




Tipuri de pavaj pe o strada din Berlin


Celor care le pasa de Bucuresti au un nou motiv de manie si de suparare. Primaria cea ticaloasa si incompetenta dar tare iubitoare de arginti si-ar dori asfalta ultima mare suprafata din Bucuresti ramasa neacoperita de Regii asfaltului: Bulevardul Aviatorilor (fost Jianu) si Piata de Gaulle, pana catre Bordei. Ceea ce nu inteleg multi din cei ce se fac ca administreaza acest oras, este valoarea reala de patrimoniu a pavajului in sine, a amenajarii, a aspectului deosebit pe care-l reprezinta caroiajul cu piatra cubica si ieftinatatea intretinerii.


Pavajul de pe Aviatorilor distrus dupa 15 ani de ne-reparatie (foto Romania Libera)

In ultimii ani am fost martori la o distrugere cvasitotala a patrimoniului reprezentat de strazile pavate si a bordurilor din piatra masiva, de bazalt sau granit. In marea majoritate a oraselor europene, mare parte din carosabil si mai ales trotoarele sunt neasfaltate ci pavate cu piatra naturala, deseori de tipuri, culori si marimi diverse.

Tot bucuresteanul a fost indignat de campania exagerata de inlocuire a bordurilor din vremea lui Videanu. Pe foarte multe strazi si stradute au fost smulse blocurile uriase de bazalt si granit, majoritatea vechi si de 100 de ani, importate si platite cu bani grei de primaria bucuresteana din vechiul regat. Ceea ce multi banuiesc, dar nu s-a dovedit oficial, este ce s-a intamplat cu aceasta adevarata valoare dupa ce a fost excavata. Desi puteu fi refolosite in zonele istorice, Primaria a preferat sa cumpere borduri de ciment de proasta calitate, deseori inlocuite inca o data, la un an-doi distanta, de borduri slefuite dintr-un granit dubios importat din China, mult mai urate decat cele vechi. Cheltuieli fabuloase, inutile si mai ales cu rezultat urat.
Se spune ca vechile borduri din piatra masiva, majoritatea doar lustruite de vreme, nu si distruse sau sparte (foarte putine) au fost vandute pe bani frumosi in tari interesate de pavaj patinat de vreme, pentru restaurarea zonelor istorice. As ruga cititorii care STIU mai multe sa imi transmita.

Bulevardul Champes Elysees din Paris. Il vedeti cumva asfaltat?

Iar noi importam piatra cubica noua (pe bani grei, dar din bugetul Primariei) pentru putinele zone ce le mai pavam cu piatra precum Centrul istoric.
Trebuie ca ONG-urile sa ceara a verifica la Primarie ce se intampla cu piatra cubica si bordurile istorice ce s-au adunat in ultimii ani prin refacerea strazilor. Multe pavaje au ramas sub asfalt, sustinandu-l, dar si mai multe au fost scoase. Unde s-au vandut, pe ce sume, prin cine, unde au ramas pietrele nevandute.

Bulevard pavat cu piatra cubica la Vatican si la...

Piata Quirinal, Roma


Pavaj si borduri vechi, in perfecta stare de conservare, distruse (sparte, amestecate cu pamant si moloz) la "reabilitarea" strazii Viitorului din Bucuresti.
O adevarata "comoara", aruncata la gunoi....


Strada dintr-un oras italienesc cu pavaj aranjat in segmente de cerc intersectate

Revenind... Nu v-am spus, dar Bulevardul Aviatorilor face parte din zonele protejate ale municipiului Bucuresti (PUZ nr. 14) asa cum se poate vedea si din planul de pe site-ul primariei http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/zone_protejate/docs/plan_general.pdf sau http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/zone_protejate/docs/aviatorilor.pdf

In ultimul document este specificat:
f.grad de protectie: - maxim - se protejeaza valorile arhitectural - urbanistice, istorice si de mediu natural in ansamblul lor: trama stradala, fondul construit, caracterul si valoarea urbanistica; sunt permise interventii care conserva si potenteaza valorile existente.

deoarece:
e. valoare:- bulevard - promenada, care prin rigoarea si unitatea unei interventii reglementate,
constituie un exemplu de urbanism specific sfarsitului de secol XIX.

Bulevardul Aviatorilor, azi

...si intr-o carte postala veche


interesanta este urmatoarea specificatie din documentul mai sus mentionat:
- pentru interventii in spatiul public (mobilier urban, pavimente, vegetatie, etc.), neincluse
in acest regulament, se vor intocmi proiecte ce vor fi avizate conform legii, inclusiv prin
avizul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului si Ministerului Culturii la
faza Certificat de urbanism si al Ministerului Culturii la faza Proiect de autorizatie de
construire. (informatii primite de la Diana Culescu)

In concluzie iata avantajele si dezavantajele pietrei cubice (enumerate de Dan Patzelt):

Este cea mai eficienta (economic, social) forma de acoperire a drumului

economica:
daca pe 1 mp apare o denivelare/groapa nu trebuie decat sa pui un pahar de nisip
se ridica cele 5 pietre si se pune un pic de nisip, de la trafic de autoniveleaza
(pietrele sunt puse pe o placa de beton si un pat de nisip)

daca trebuie sa tragi o teava, scoti 30 de pietre si le pui la loc
practic costa doar manopera


rezista mii de ani find materiale durabile, piatra si nisip (vezi drumurile romane vechi de 2000 de ani, unele functionale si azi, cu interventii minime)


Pavaj antic pe Via Appia, Roma

Pavaj antic la Pompei

intretinerea consta intr-un om cu o roaba de nisip care timp de 365 de zile trebuie sa ajusteze micile denivelari
in 365 de zile de mentenanta nu ai cum sa ai probleme

Zona Charles de Gaulle nu a fost intretinuta de 10-15 ani de aia acum are gropi.
Calcul simplu:
o sosea astfaltata o refaci la 2-3 ani (asfaltat 2 milioane E/Km x10 ani = 20 mil de euro),
asta a tinut 10-15 ani, dar bineinteles fara omul ala cu roaba de nisip sa o intretina, e scump (200E salariu x 12luni =2400E /an x10 = 24.000E hai cu materiale 30.000E).
Asfaltul e neobisnuit de scump la noi in tara! Iar intretinerea covorului asfaltic (prost realizat dintr-un inceput) e la fel de costisitoare si deranjanta.

social:
nu are aderenta foarte buna si e si incomoda pentru masini sa mearga cu viteza mare
soferii nu vor merge cu viteza, adica siguranta rutiera mare



bani ramasi din intretinerea ieftina pot fi folositi la altceva spitale, scoli, etc 19.970.000E, dar cum am avea altfel regi ai asfaltului...

piatra cubica pe care au scos-o din alte bulevarde si strazi au exportat-o in alte tari europene,
Oare de ce? Ce stiu baietii aia si noi nu?



Pavaje in Berlin


Avantajele pietrei cubice sunt enorme:
vezi aici:
http://www.pacificpavingstone.com/paving-stone-advantages-2.html

Iata ce zice Razvan Amariei in Capital:
"1.argumentul costului unui km de sosea in bucuresti, nu autostrada
uite cat costa bulevardul Kiseleff:
Campioana dezmăţului bugetar pregătit de administraţia locală din Bucureşti este, de departe, şoseaua Kiseleff. Artera de 2,9 km, care face legătura între Piaţa Presei, Arcul de Triumf şi Piaţa Victoriei, ar urma să fie reasfaltată cu 45 de milioane de euro. Deci, 15,5 milioane de euro pe km. „Păi, asta costă mai mult decât o autostradă“ (4-8 mil teoretic)

Adrian Costin, reprezentant al companiei de construcţii CCCF, spune că, din experienţa sa, un metru pătrat de asfalt nou pe o stradă deja asfaltată ar trebui să coste circa 108 lei, cu tot cu TVA (cam 26 de euro), un metru pătrat de asfalt pe o stradă neasfaltată (inclusiv fundaţia) ar trebui să fie cam 169 de lei (cam 40 de euro), iar un metru pătrat de trotuar, cam 126 de lei (circa 30 de euro). Luând în calcul aceste valori, rezultă că şoseaua Kiseleff ar putea fi asfaltată cu circa 2,6 milioane de euro, la care s-ar adăuga aducerea la nivel a căminelor şi a gurilor de scurgere, marcajele şi semnalizarea, precum şi sumele prevăzute la capitolele „asistenţă tehnică, consultanţă“, „studii şi proiectare“, respectiv „alte cheltuieli“ (circa 5,8 milioane de euro, dar probabil că, în realitate, ar trebui să fie vorba de mult mai puţin şi în acest caz). Oricum, devizul total ar ieşi la sub zece milioane de euro - de cinci ori mai puţin decât doreşte să cheltuiască Primăria." Citeste tot articolul aici



Citeste si in Romania Libera:
"Reabilitarea uneia dintre cele mai aglomerate artere din Bucureşti - Bulevardul Aviatorilor - a fost tergiversată timp de un deceniu din simple motive de procedură. Urmarea: sub mandatele a cinci primari generali, mulţi şoferi şi-au băgat maşinile în service, iar patrimoniul cultural a fost serios afectat. "
"Administraţia Străzilor a inceput luni lucrarile de reabilitare a Bulevardului Aviatorilor din Capitala, dupa ce timp de zece ani reparatiile au fost amanate, dupa cum a dezvaluit recent RL...."

In Bucuresti, pavarea strazii dupa montarea unor
noi sine tramvai. Foto N Ionescu, sf. anilor 20

Pavarea unei strazi din Paris in 1924

Pavarea unei zone pietonale cu placi de granit undeva in Germania


(http://www.procivic.ro/, http://www.eunublochezintersectia.ro/, http://masiniverzi.ro/, http://eureciclezasta.ro/ )




31 de comentarii:

  1. bravos! m-am aflat intr-o gaura neagra temporala si n-am reusit decat sa selectez niste imagini si niste lucruri din arhive asa ca n-am reusit sa scriu dupa cum mi-am propus. o s-o fac totusi ca sa completez ce-ai spus atat de bine aici.

    RăspundețiȘtergere
  2. Interesant...dar as vrea sa subliniez un aspect important zic eu! Nu este pacat ca peste 60% din strazile din Bucuresti si nu numai, au fost asfaltate iar piatra cubica a ramas sub covorul asfaltic? Ea putea fi folosita in alte zone....parcuri, trotuare etc.! Am obs ca mai nou sunt obligati sa paveze trotuarele! Foarte bine! Dar ar fi minunat ca piatra cubica ascunsa acum sub asfalt, sa fi fost folosita la trotuare! Pt. ca una e piatra(bazalt), alta este ,,pavela'' din beton, care in 3ani se macina! + ca faceau si economie substantiala! Dar cine sa stea sa scoata vechiul pavaj care este si istoric si sa il puna unde trebuie...ei il folosesc pe scop de infrastructura...unde ar trebuii sa puna beton! Iar modul cum se refac zonele pavate la noi, este departe de perfectiune celor din VEST!

    RăspundețiȘtergere
  3. Desigur, schimbarea pavajului cu asfalt este o imbecilitate, un gest de crasa incultura a decidentilor din primarie. Peste tot pe unde am umblat am vazut ca aceste pavaje sunt reconditionate din cel putin 2 motive: sunt mult mai durabile decat covorul asfaltic (asa cum se arata si aici, sunt inca in vigoare drumuri din vremea romanilor) iar in al 2-lea rand pentru valoarea lor estetica. Sper ca sa se repuna la loc aceste pavaje, indiferent de costuri.

    RăspundețiȘtergere
  4. De cand am auzit de asfaltarea BulevarduluI Aviatorilor mi sa parut o aberatie.In toate tarile pe care le am vazut centrele istorice au fost cat mai bine conservate si sa incercat sa se schimbe cat mai putin din aspectul lor original.

    RăspundețiȘtergere
  5. Am un deja-vu citind acest articol. Aceasta poveste dramatica imi este cunoscuta si mie. Orasul meu natal, Abrud, jud. Alba (atestat istoric ca una din cele mai vechi asezari transilvane) a suferit aceleasi transformari dramatice. In urma cu 5 ani mai multe strazi ale orasului erau acoperite cu pavaj (daca nu ma insel, din piatra cubica bazaltica) rectangular dar si aranjat in forma de arcuri de cerc intersectate. Insa in urma 'miracolului' economic si abundentei, primaria a realizat lucrari de modernizare, respectiv extindere a retelei de alimentare cu apa curenta si canalizare. Evident pavajul a fost indepartat doar acolo unde sa sapat. Pietrele au disparut in mod misterios. S-a pus o patura de asfalt doar deasupra zonei sapate. Strazile acelea arata acum jalnic asa peticite, jumatate pavaj lumatate asfalt. Pe unele strazi pavajul a fost acoperit cu patura asfaltica si pierdut in uitate (dar mai ales ignoranta). Se zvoneste (nu am informatii verificate) ca piatra cubica scoasa a fost dusa la Alba-Iulia pentru restaurarea unor situri precum Palatul Apor-Bethlen si nu numai. Este trist...era oricum putinul patrimoniu ramas acestui mic orasel istoric devastat de 2 mari incendii de-a lungul istoriei, in 1784 si in 1848. Asa ca acest articol nu face decat sa-mi reconfirme imoralitatea si ignoranta in care traieste romanul.

    RăspundețiȘtergere
  6. Sunt indignata de hotiile care se fac din banii publici (ilustrata de tine cu exemplul asfaltarii Bd. Kiseleff), hotii care nu se stopeaza si continua inca!
    "Cum e mai bine, sa marim impozitele sau sa scadem salariile si pensiile?"
    Chiar asa, cum e mai bine?
    Articolul m-a amarat rau...vorbim degeaba...
    Pe Str. Viitorului, portiunea dintre Vasile Lascar si Salcamilor, vazusem recent sub stratul de asfalt care tocmai s-a refacut vechiul pavaj cu piatra de rau.

    RăspundețiȘtergere
  7. @Adrian
    hai, ca tu esti profesionist. Astept inf suplimentare...
    @Richard
    Mersi
    @Coradrian
    Ar fi grozav sa se paveze trotoarele, numai ca piatra pt carosabil nu prea e buna pt trotoare. Trebe ori placi late ori cubulete marunte, taiate drept, cu rosturi mici, caci altfel se impiedica cocoanele si batranii.
    @Corneliu
    Imi pare tare rau de Abrud. Imbecili si/sau ignoranti sunt peste tot. daca mai sunt si coruti, atunci e jale...:(

    RăspundețiȘtergere
  8. Pavajele antice de la Via Appia, Pompei etc. din piatrǎ ovalǎ de râu pânǎ la cele cu piatrǎ cubicǎ pânǎ acum nu multǎ vreme erau realizate direct pe pǎmânt. Numai cǎ înainte de pavare, pǎmântul era, palmǎ cu palmǎ, bǎtǎtorit bine manual, cu maiul (un fel de “berbec“ greu din lemn, cu douǎ mânere, cu care se bǎtea pǎmântul), iar apoi netezit cu tǎvǎlugul (un cilindru uriaş din piatrǎ, de câteva tone, asemeni unei pietre de moarǎ, tras de vite). Nu exista niciun strat de beton sau altceva. Asta era suficient. Apoi urma aşezarea pietrelor de râu sau a pietrei cubice şi a nisipului. Apoi se stropea cu apǎ ca sǎ se aşeze bine nisipul între pietre, pe urmǎ se completa cu nisip golurile rǎmase, cǎci nisipul se “lǎsa” puţin. A doua zi trecea iar tǎvǎlugul pentru netezirea finalǎ şi drumul era gata. În copilǎria mea, în anii ’50, încǎ se mai lucra aşa în oraşele de provincie.
    ***Pe vremuri, piatra cubicǎ era cioplitǎ de “ocnaşi” (puşcǎriaşii, mulţi din ei condamnaţi pe viaţǎ – muncǎ silnicǎ) chiar la cariera de piatrǎ. Aceiaşi condamnaţi extrǎgeau şi sarea din saline (Telega, Slǎnic etc). De la aceste activitǎţi vin expresiile (care nu promit nimic bun) “ai sǎ ajungi la tǎiat piatrǎ” sau “ai sǎ ajungi la tǎiat sare”.

    RăspundețiȘtergere
  9. Am fost de la inceput convins de prostia asfaltarii...

    RăspundețiȘtergere
  10. Si eu as prefera mentinerea si reabilitarea pavajului in cele cateva zone ramase in Bucuresti

    RăspundețiȘtergere
  11. Nu se poate totusi sa facem o reclamatie undeva? Imi doresc atat de mult sa putem opri ce se intampla si sunt sigur ca multi ne vor fi recunouscatori. Eu nu sunt in Romania si imi este foarte greu sa gasesc vreun sit romanesc oficial care sa ma ia in considerare, dar daca puteti sa luati putin din timpul vostru sa faceti o reclamatie macar, fie ea si doar la politie sau la protectia consumatorului, nici nu stiu unde am putea sa ne spunem oful.

    RăspundețiȘtergere
  12. Tot ce s-a spus aici este suta la suta adevarat. Traiam intotdeauna cu convingerea ca piatra cubica este o tampenie. O tehnologie veche, neschimbata la noi. Asta pana cand am ajuns in alte tari din Europa si am vazut ca piatra cubica poate sa arate si bine si se poate si circula pe ea. Dar daca nu o intretii, ea devine un adevarat cosmar pentru trafic. Vorbesc acum si din punctul de vedere al unui sofer care tranziteaza zona destul de mult. Denivelarile produse de acel drum neintretinut de zeci de ani si-au lasat amprenta. Nu e vorba ca se conduce incet, ci ca iti distrugi practic masina. Pe de-o parte trist, dar linistit intr-un mod egoist, reasflatarea Bld. Aviatorilor va fi cu siguranta primita cum se cuvine de soferii din Bucuresti. Asta pana la primele gropi pe care le prevad pe undeva prin toamna :) Dar vor fi foarte putini cei care se vor uita in jos si vor sesiza schimbarea estetica a zonei.

    RăspundețiȘtergere
  13. @Anonim
    Sunt mai multe ONG-uri care lupta cu aceasta problema. Sper sa reuseasca ceva...

    RăspundețiȘtergere
  14. Radu, multumesc pentru urari!

    La sfarsitul secolului al XIX-lea, o mica comunitate din comuna Greci, si anume italienii adusi sa ciopleasca piatra, lucrau cu zor sa confectioneze pavele, borduri si dale din granit pentru Berlin.

    RăspundețiȘtergere
  15. Trebuie sa ne implicam mai mult. Hai sa organizam o demonstratie, mai multe demonstratii. Asociatiile, ONG-urile, blogerii, sa chemam pe cei carora le pasa de oras.
    Sa-i obligam sa modifice Legea Monumentelor Istorice. Sa obtinem raspunsuri la intrebari concrete.
    Daca nu reusim sa ne strangem si sa facem ceva, macar sa lasam totul balta si sa nu mai pierdem timpul cu asta...si asa peste vreo zece ani nu vom mai avea ce sa protejam.

    RăspundețiȘtergere
  16. @Cris Te invit sa vizualizezi blogul meu! Acolo am scirs destul si despre legile acestea...ele exista...dar nu sunt respectate! TIPIC ROMANESC! Bine...unele ar trebuii modificate! O reforma costa destul de mult..dar nici nu se doreste acest lucru!

    @Radu Olteanu...am modificat unele postari pe blogul meu...asa cum m-ati indrumat...inca sunt incepator...dar fac si eu ce pot pt.istoria aceste tari! Ca de salvat se pare ca nu avem cum! Sper sa va placa ultima mea postare...MULTUMESC!

    RăspundețiȘtergere
  17. Stiti de ce s-a ajuns aici... pe vremea lui Ceusescu exista o meserie care se ocupa doar de piatra cubica, sa o inlocuiasca, sa o bata cu ciocanul unde era iesita, etc. Normal ca aceasta meserie s-a stins si nu s-a mai ocupat nimeni de atunci de piatra cubica de la noi.

    RăspundețiȘtergere
  18. ASPECTUL PRINCIPAL al PAVARII versus ASFALTARE in ORASELE MODERNE...
    1. nu stiu, se pare ca a fost ignorat in topic, sau poate eu l-am trecut cu vederea.

    2.NU ESTE O SIMPLA PROBLEMA ESTETICA, ci UNA FUNDAMENTAL ECOLOGICA.

    3.Dau exemplul Germaniei, unde sub nazisti s-au betonat-asfaltat mii de km.
    In germana exista un termen pentru ETANSAREA ERMETICA a unei suprafete: VERSIEGELUNG..sigilare.

    4. Mai nou s-a constatat ca aceasta Versiegelung prin asfaltare a solului pe sute de km patrati duce la un DEZECHILIBRU ECOLOGIC GRAV, si anume la DISTRUGEREA ECHILIBRULUI de APA FREATICA, deci de fapt, intreruperea circuitului apei in natura.
    5. Aceasta duce la salturi climatice locale, la ploi torentiale alternate cu uscaciune de desert, la diferente imense de temperatura noapte-zi...
    SI LA INUNDATII GRAVE..
    Ploua, canalizarea nu are cum sa adune puhoiul de apa de pe asfaltul ermetizant si apare in pivnite, fundatii, unde distruge structurile de rezistenta ale cladirilor.
    6. Poluarea apei freatice trecute prin canalizare nu mai este neutralizata partial si filtrata de straturile de nisip dintre pietrele pavajului.
    7.Efortul de a produce apa potabila pentru un ORAS devine IMENS..trebuie adusa apa de departe..
    8. DE ACEEA SE iNTERZICE IN MULTE ORASE EUROPENE aceasta VERSIEGELUNG-sigilare-ermetizare prin asfaltare..si s-a introdus DIN NOU PAVAREA INTENSIVA..si cu paraiasele de suprafata ca-n Evul Mediu..duceti-va la Freiburg/Breisgau si vedeti..nu degeaba..tempereaza clima..

    9. Structura, modelul pavajul in arcuri, deci nu linear, nu are o simpla valoare estetica..nu e un fleac, cum ar zice injinerii docti din Baragan.
    10.Acest model in arcuri este de fapt STRUCTURA DE REZISTENTA...verificata sute de ani...
    11.Si toate astea pentru ca ESTE UN MODRU (intrebati Ardealul ce vrea sa zica asta).

    Georg Schoenpflug von Gambsenberg
    Georg Schoen

    RăspundețiȘtergere
  19. SMOG-ul CANCERIGEN si ASFALTUL
    Ia intrebati chimistii (nu ecologistii loco, astia habar nu au de ECOLOGIE) ce rezulta din reactia intre sulful , carbonul si celelalte produse nocive din GAZELE de ESAPAMENT si asfaltul care produce si el incontinuu gaze..ce atmosfera respirabil-sanatoasa se produce..Sau mai simplu..mergeti cu bicicleta pe o strada bine asfaltata si circulata vara...vi se rascolesc plamanii..
    Si, mai ales, sub o ploicica asa calduta si ACIDA...
    Si urmariti insuficienta respiratorie, silicoza, cancerul din orasele mari BINE ASFALTATE si CIRCULATE...
    Cat costa spitalizarile si SISTEMUL de SANATATE NATIONAL?

    Trebuie numai sa gandesti...
    SI SA SPUI....

    Georg Schoenpflug von Gambsenberg

    RăspundețiȘtergere
  20. Daca nu cumva ma insel ... acea portiune de drum pavat cu piatra cubica a fost creat de nemti prin anii 40 ... si facea parte dintr-un lung drum ce ducea pana inspre iesirea din Bucuresti, spre localitatea Giurgiu ... practic e monument national ...

    RăspundețiȘtergere
  21. Pe zi ce trece ma conving (din pacate), ca suntem singura natie din Europa (daca nu cumva si din lume) care isi bate joc de tot ceea ce au facut inaintasii nostri; ba mai mult, nu "precupetim" niciun efort pentru a distruge si ultimile vestigii ale unui oras (dar si tari) care a fost guvernat(a) de oameni intradevar responsabili si daruiti muncii lor carora chiar le pasa de urbea si tara lor.
    Si acum mai nou, ne eliminam prin lipsuri crescande determinate de "furtul" din pensii si varstnicii; si nici celelalte categorii nu se vor simti prea bine!
    Dar intorcandu-ma "on toppic", problema pavajului de macadam (http://en.wikipedia.org/wiki/Macadam) care se surpa - in piata Aviatorilor (Ch. de Gaulle) si pe sos. Aviatorilor (Jianu) nu va fi rezolvata prin asfaltarea zonei respective deoarece metroul de desubt produce vibratii suficient de puternice ce taseaza solul si produce crapaturi la suprafata indiferent de acoperamantul rutier folosit. Atat doar ca "regii asfaltului" (asa cum ai spus si tu, Radu) trebuie sa "pangareascaa' si aceasta ultima zona ce pana acum a scapat de asfaltul de proasta calitate dar umflat la pret.Si apoi, cu cat se deterioreaza mai repede, cu atat mai bine si mai scump, nu?
    Spunea cineva aici ca italienii de la Greci ar fi cioplit pavelele bazaltice si de granit. Din cate stiu, fara suparare, zona Greci este cunoscuta pentru carierele de calcar iar italienii chiar erau mesteri calificati si cautati pentru priceperea lor in cu totul alte zone ale constructiilor, si nicidecum folositi la munca bruta de cioplire. Aceste pavele s-au facut in mare parte de catre detinuti in faimoasele "ocne" unde se "spargea piatra". Aceste informatii le stiu de la bunicul meu matern care a facut parte din emigrantii italieni din zona Friuli ce au venit aici - curat ghinion!)la inceputul secolului XX. A fost constructor ca majoritatea celor emigrati din acea zona foarte saraca a Italiei (la acea vreme), el fiind ipsosar - printre altele a facut decoratiunile interioare (stucaturile) din palatul ministerului de externe din Piata Victoriei si din restaurantul Berlin, printre altele.
    Lasand la o parte aceasta mica divagatie despre mesterii italieni din Romania (care ar putea face obiectul unui articol distinct), trebuie spus ca, din pacate, ne meritam soarta, si spun asta caci de fiecare data nu am facut decat sa alegem doar ceea ce a fost prost si dureros pentru noi si am lasat vremelnicii puterii impreuna cu sleahta camarilelor de toate felurile sa-si bata joc de tara asta!
    PS: legendele urbane sustin ca buna parte din macadamul si pavelele scoase de pe strazile "modernizarte" prin asfaltare a fost exportata in Vest - in Franta in mod special. Asa o fi? Daca da, bravo frantujilor!

    RăspundețiȘtergere
  22. Buna ziua!

    Suntem interesati de un schimb de link-uri intre http://bucuresti.tourneo.ro/ si http://art-historia.blogspot.com.
    Daca exista un interes si din partea dvs. asteptam un raspuns.

    Altfel, mult succes,
    Narcis

    RăspundețiȘtergere
  23. @narcis
    Mda, pare ok site-ul vostru pt un schimb de linkuri. Scrieti-mi pe art.historia@gmail.com

    RăspundețiȘtergere
  24. Cred ca nimeni care a postat, nu are masina si nu-si da seama de confortul sporit al asfaltului fata de mersul pe pavajul din calupuri, pentru ca nu se spune piatra cubica ci calupuri (sau calâpuri) abnorme. Abnorme pentru ca nu au aceeasi forma toate ci exista diferente dimensionale intre ele. Asta e si cauza din care se pun in opera in arce: pentru a putea folosi toate dimensiunile. Cu pavele de aceeasi dimensiune, s-ar face pavajul in randuri drepte.
    De ce trebuie pastrat ceva care nu aste superior vechii solutii?
    Faceti comentarii in cunostinta de cauza...
    Cu furatul... este alta discutie...

    RăspundețiȘtergere
  25. aproape ca nu mai mira pe nimeni ce se intampla.Piatra cubica este foarte frumoasa, rezistenta ....,ar trebui sa existe pe toate arterele principale din centrul orasului, chiar si unele secundare.Asfaltarea asta e cea mai nesimtita metoda de a pune mana pe o gramada de bani pt edili.Daca chiar au bani de investit sa faca pasaje la iancului sudului samd, nu sa strice una din putinele artere de promenada din Capitala. Rusine scumpului nostru primar, care mutileaza orasu cum l-a mutilat Ciomu pe saracu om acum cativa ani.

    RăspundețiȘtergere
  26. Pavaje si istorie: acum cativa ani, la intersectia strazilor G-ral Berthelot si Budisteanu inca se mai vedea, pe sub o bucata lipsa de asfalt, o zona de pavaj cu sina de tramvai (cand oare circula tramvaiul pe acolo?)

    RăspundețiȘtergere
  27. Toate relele pleaca din lipsa de respect fata de trecut, de istorie.
    Respectul vine din cunoastere, educatie si adevar.
    Fara trecut nu exista viitor.

    RăspundețiȘtergere
  28. 1. Pentru pietoni mersul pe piatra cubica este obositor. Practic trebuie sa-ti tii tot timpul echilibrul. Incercati sa mergeti pe o portiune de cateva (putine) sute de metri cand va grabiti undeva. Da, piatra cubica este frumoasa cand mergi la plimbare, pt. circulatia zilnica, chiar si doar cea pietonala asfaltul este solutia mai ergonomica. 2. Bordurile trebuie sa fie din Granit sau si mai bine Basalt, dar nici acestea de orice fel, cele stratificate nu sunt bune. In orice caz piatra bordurilor care au rezistat zeci-sute de ani in orase pot fi refolosite fara nici o problema cand se reabiliteaza trotuarele, practica de a le inlocui cu borduri turnate din beton este doar pt. a se putea fura. 3. De multe ori pavajele importate din China (mai ales dalele) sunt din composit, adica praf de piatra lipita. Va dati seama cat de mult vor tine. 4. Pt. traficul auto piatra cubica nu este nici pe departe sigura. Degeaba circuli pe el mai incet daca intri mult mai usor in derapaj si drumul de frana este mult mai lung. In plus pe timp de ploaie sau umezeala caracteristicile pavajului cu piatra cubica se inrautatesc cu mult mai tare decat ale asfaltului.

    RăspundețiȘtergere
  29. @Eugen Mezei
    Ce noroc cu edilii din România că nu ne chinuie cu mersul pe piatră. Nu ca idioții ăia din majoritatea oraselor occidentale care se încăpățânează să păstreze pavajele cu plăci de piatră masivă. Nici nu știu miile de pietoni români ce noroc au. Mai ales acum, când trotoarele gem de pietoni...

    RăspundețiȘtergere