Pavajul de pe bulevardul Aviatorilor

Tipuri de pavaj pe o strada din Berlin

Celor care le pasa de Bucuresti au un nou motiv de manie si de suparare. Primaria cea ticaloasa si incompetenta dar tare iubitoare de arginti si-ar dori asfalta ultima mare suprafata din Bucuresti ramasa neacoperita de Regii asfaltului: Bulevardul Aviatorilor (fost Jianu) si Piata de Gaulle, pana catre Bordei. Ceea ce nu inteleg multi din cei ce se fac ca administreaza acest oras, este valoarea reala de patrimoniu a pavajului in sine, a amenajarii, a aspectului deosebit pe care-l reprezinta caroiajul cu piatra cubica si ieftinatatea intretinerii.

Pavajul de pe Aviatorilor distrus dupa 15 ani de ne-reparatie (foto Romania Libera)

In ultimii ani am fost martori la o distrugere cvasitotala a patrimoniului reprezentat de strazile pavate si a bordurilor din piatra masiva, de bazalt sau granit. In marea majoritate a oraselor europene, mare parte din carosabil si mai ales trotoarele sunt neasfaltate ci pavate cu piatra naturala, deseori de tipuri, culori si marimi diverse.

Tot bucuresteanul a fost indignat de campania exagerata de inlocuire a bordurilor din vremea lui Videanu. Pe foarte multe strazi si stradute au fost smulse blocurile uriase de bazalt si granit, majoritatea vechi si de 100 de ani, importate si platite cu bani grei de primaria bucuresteana din vechiul regat. Ceea ce multi banuiesc, dar nu s-a dovedit oficial, este ce s-a intamplat cu aceasta adevarata valoare dupa ce a fost excavata. Desi puteu fi refolosite in zonele istorice, Primaria a preferat sa cumpere borduri de ciment de proasta calitate, deseori inlocuite inca o data, la un an-doi distanta, de borduri slefuite dintr-un granit dubios importat din China, mult mai urate decat cele vechi. Cheltuieli fabuloase, inutile si mai ales cu rezultat urat.
Se spune ca vechile borduri din piatra masiva, majoritatea doar lustruite de vreme, nu si distruse sau sparte (foarte putine) au fost vandute pe bani frumosi in tari interesate de pavaj patinat de vreme, pentru restaurarea zonelor istorice. As ruga cititorii care STIU mai multe sa imi transmita.

Bulevardul Champes Elysees din Paris. Il vedeti cumva asfaltat?

Iar noi importam piatra cubica noua (pe bani grei, dar din bugetul Primariei) pentru putinele zone ce le mai pavam cu piatra precum Centrul istoric.
Trebuie ca ONG-urile sa ceara a verifica la Primarie ce se intampla cu piatra cubica si bordurile istorice ce s-au adunat in ultimii ani prin refacerea strazilor. Multe pavaje au ramas sub asfalt, sustinandu-l, dar si mai multe au fost scoase. Unde s-au vandut, pe ce sume, prin cine, unde au ramas pietrele nevandute.

Bulevard pavat cu piatra cubica la Vatican si la...

Piata Quirinal, Roma

Pavaj si borduri vechi, in perfecta stare de conservare, distruse (sparte, amestecate cu pamant si moloz) la "reabilitarea" strazii Viitorului din Bucuresti.
O adevarata "comoara", aruncata la gunoi....

Strada dintr-un oras italienesc cu pavaj aranjat in segmente de cerc intersectate

Revenind... Nu v-am spus, dar Bulevardul Aviatorilor face parte din zonele protejate ale municipiului Bucuresti (PUZ nr. 14) asa cum se poate vedea si din planul de pe site-ul primariei http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/zone_protejate/docs/plan_general.pdf sau http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/zone_protejate/docs/aviatorilor.pdf

In ultimul document este specificat:
f.grad de protectie: - maxim - se protejeaza valorile arhitectural - urbanistice, istorice si de mediu natural in ansamblul lor: trama stradala, fondul construit, caracterul si valoarea urbanistica; sunt permise interventii care conserva si potenteaza valorile existente.

deoarece:
e. valoare:- bulevard - promenada, care prin rigoarea si unitatea unei interventii reglementate,
constituie un exemplu de urbanism specific sfarsitului de secol XIX.

Bulevardul Aviatorilor, azi

...si intr-o carte postala veche

interesanta este urmatoarea specificatie din documentul mai sus mentionat:
- pentru interventii in spatiul public (mobilier urban, pavimente, vegetatie, etc.), neincluse
in acest regulament, se vor intocmi proiecte ce vor fi avizate conform legii, inclusiv prin
avizul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului si Ministerului Culturii la
faza Certificat de urbanism si al Ministerului Culturii la faza Proiect de autorizatie de
construire. (informatii primite de la Diana Culescu)

In concluzie iata avantajele si dezavantajele pietrei cubice (enumerate de Dan Patzelt):

Este cea mai eficienta (economic, social) forma de acoperire a drumului

economica:
daca pe 1 mp apare o denivelare/groapa nu trebuie decat sa pui un pahar de nisip
se ridica cele 5 pietre si se pune un pic de nisip, de la trafic de autoniveleaza
(pietrele sunt puse pe o placa de beton si un pat de nisip)

daca trebuie sa tragi o teava, scoti 30 de pietre si le pui la loc
practic costa doar manopera


rezista mii de ani find materiale durabile, piatra si nisip (vezi drumurile romane vechi de 2000 de ani, unele functionale si azi, cu interventii minime)

Pavaj antic pe Via Appia, Roma

Pavaj antic la Pompei

intretinerea consta intr-un om cu o roaba de nisip care timp de 365 de zile trebuie sa ajusteze micile denivelari
in 365 de zile de mentenanta nu ai cum sa ai probleme

Zona Charles de Gaulle nu a fost intretinuta de 10-15 ani de aia acum are gropi.

Calcul simplu:
o sosea astfaltata o refaci la 2-3 ani (asfaltat 2 milioane E/Km x10 ani = 20 mil de euro),
asta a tinut 10-15 ani, dar bineinteles fara omul ala cu roaba de nisip sa o intretina, e scump (200E salariu x 12luni =2400E /an x10 = 24.000E hai cu materiale 30.000E).
Asfaltul e neobisnuit de scump la noi in tara! Iar intretinerea covorului asfaltic (prost realizat dintr-un inceput) e la fel de costisitoare si deranjanta.

social:
nu are aderenta foarte buna si e si incomoda pentru masini sa mearga cu viteza mare
soferii nu vor merge cu viteza, adica siguranta rutiera mare



bani ramasi din intretinerea ieftina pot fi folositi la altceva spitale, scoli, etc 19.970.000E, dar cum am avea altfel regi ai asfaltului...

piatra cubica pe care au scos-o din alte bulevarde si strazi au exportat-o in alte tari europene,
Oare de ce? Ce stiu baietii aia si noi nu?

Pavaje in Berlin

Avantajele pietrei cubice sunt enorme:
vezi aici:
http://www.pacificpavingstone.com/paving-stone-advantages-2.html

Iata ce zice Razvan Amariei in Capital:
"1.argumentul costului unui km de sosea in bucuresti, nu autostrada
uite cat costa bulevardul Kiseleff:
Campioana dezmăţului bugetar pregătit de administraţia locală din Bucureşti este, de departe, şoseaua Kiseleff. Artera de 2,9 km, care face legătura între Piaţa Presei, Arcul de Triumf şi Piaţa Victoriei, ar urma să fie reasfaltată cu 45 de milioane de euro. Deci, 15,5 milioane de euro pe km. „Păi, asta costă mai mult decât o autostradă“ (4-8 mil teoretic)

Adrian Costin, reprezentant al companiei de construcţii CCCF, spune că, din experienţa sa, un metru pătrat de asfalt nou pe o stradă deja asfaltată ar trebui să coste circa 108 lei, cu tot cu TVA (cam 26 de euro), un metru pătrat de asfalt pe o stradă neasfaltată (inclusiv fundaţia) ar trebui să fie cam 169 de lei (cam 40 de euro), iar un metru pătrat de trotuar, cam 126 de lei (circa 30 de euro). Luând în calcul aceste valori, rezultă că şoseaua Kiseleff ar putea fi asfaltată cu circa 2,6 milioane de euro, la care s-ar adăuga aducerea la nivel a căminelor şi a gurilor de scurgere, marcajele şi semnalizarea, precum şi sumele prevăzute la capitolele „asistenţă tehnică, consultanţă“, „studii şi proiectare“, respectiv „alte cheltuieli“ (circa 5,8 milioane de euro, dar probabil că, în realitate, ar trebui să fie vorba de mult mai puţin şi în acest caz). Oricum, devizul total ar ieşi la sub zece milioane de euro - de cinci ori mai puţin decât doreşte să cheltuiască Primăria." Citeste tot articolul aici



Citeste si in Romania Libera:
"Reabilitarea uneia dintre cele mai aglomerate artere din Bucureşti - Bulevardul Aviatorilor - a fost tergiversată timp de un deceniu din simple motive de procedură. Urmarea: sub mandatele a cinci primari generali, mulţi şoferi şi-au băgat maşinile în service, iar patrimoniul cultural a fost serios afectat. "

dar si aici in articolul din 18 mai:

"Administraţia Străzilor a inceput luni lucrarile de reabilitare a Bulevardului Aviatorilor din Capitala, dupa ce timp de zece ani reparatiile au fost amanate, dupa cum a dezvaluit recent RL...."

In Bucuresti, pavarea strazii dupa montarea unor
noi sine tramvai. Foto N Ionescu, sf. anilor 20

Pavarea unei strazi din Paris in 1924

Pavarea unei zone pietonale cu placi de granit undeva in Germania

(http://www.procivic.ro/, http://www.eunublochezintersectia.ro/, http://masiniverzi.ro/, http://eureciclezasta.ro/ )