Sa continui mica schita biografica a Berlinului inceputa in
postarea precedenta.
Nemților si Austro-Ungariei le arde de razboi. Incepe cel mai urât razboi pe care-l vazuse lumea pana atunci...
Dar n-a fost sa fie... Puterile Centrale iau bataie în Marele Razboi. Germania și Austro-Ungaria e plina de veterani cu trupurile si sufletele zdrobite.
Otto Dix- Flanders (click sa-l vezi mai mare-nu uita la celelalte!)
Otto Dix - Razboiul (triptic) sursa
Totuși Berlinul iese din Marele Război cu distrugeri minime. Avand in vedere ca nu mi-am propus sa fac o istorie detailata a orasului, vreau sa insist pe zona culturala. La sfarsitul anilor 20 si in anii 30 Berlinul infloreste din nou. Dar traumele razboiului si saracia ce urmeaza isi pun puternic amprenta asupra societatii. Berlinul e plin de veterani mutilati de razboi, saraci lipiti si fara nici un viitor, in conditiile in care statul e in criza si de abia poate oferi de lucru celor intregi. In paralel se formase o clasa de imbogatiti de război, mari consumatori de lux si opulență, ce contrasteaza puternic cu nivelul de trai al restului poporului.
In aceste conditii, in arta si cinematografie (in Germania si mai ales la Berlin), se manifesta cu putere
expresionismul german . Cinematografia germana e dintre cele mai tari din Europa.
Filmul german de dianinte de 1933 are o nemaipomenita forta
(
citeste mai mult despre filmul expresionist german). Din acea perioada ne-au ramas
multe filme de o certa valoare, din pacate putin cunoscute publicului de azi.
Sunt realizate in studiourile din Berlin doua capodopere faimoase: "Nosferatu" a lui
Friedrich Wilhelm Murnau si
"Metropolis" a lui Friz Lang ( va recomand sa le vedeti). In arta plastica pictori precum
Otto Dix sau
George Grosz prezinta ororile razboiului intr-un mod socant si nemaiîntalnit. De altfel acesti expresionisti nu vor fi deloc agreati de conducerea nazistă de mai tarziu fiind considerata "arta degenerata".
Metropolis-un film SF cu decoruri si costume impresionante. A avut cel mai mare buget dintre filmele turnate la Berlin in anii 20.
Nosferatu- o simfonie a groazei (
Nosferatu, eine Symphonie des Grauens) - 1921; o adaptare expresionista a povestii lui Dracula. Iti poate da fiori si azi... Cinematografia germana din anii 20 se specializeaza in mare parte pe filme horror sau ceea ce am zice azi thriller.
Lucrarile expresionistilor Otto Dix si G. Grosz prezinta o lume bolnava, tragica si groteasca, plina de veterani depresivi, prostitoate, imbogatiti de razboi... Tablourile lor sunt o oglindire realista a Germaniei dupa primul Razboi Mondial. Pentru pasionati puteti cauta referinte si despre artistii
Georg Scholz si Max Beckmann
Tabloul (partea din stanga si centrala a unui triptic) "
Metropolis" de Otto Dix.
Cu toate aceastea efervescenta culturala din Berlinul anilor 30 Primul Razboi e comparabila cu cea pariziana din Belle epoque (anii 1880-1900).
Lili Marleen; cititi
aici despre cantecul de dragoste care a devenit faimos in ambele tabere in timpul celui de-al doilea razboi si ascultati-l in interpretarea originala a cantaretei Lale Andersen. (
aici inregistrari de epoca)
sursa afiselor
Pana ajunge la putere un pictoraș ratat care ii abureste pe nemti cu naționalisme ieftine, populiste și agresive dar de mare impact, stil Vadim Tudor. Criza mondiala din '33 tensioneaza atmosfera, socialismul rateaza startul, Hitler e cel mai agil si eficient politician al momentului, dă poporului ce vrea sa audă, scapa de opozitie rapid si violent (insa cu incendierea Reichstagului). Adica, in conditiile depresiei si saraciei post-Primul Razboi, vine Adolf si le zice ca "vom fi iarași ce-am fost si mai mult decat atat!", că toți ceilalti din jurul țării si care nu-s ca tine sunt dușmani si trebuie anihilati si/sau cuceriti, ca rasa teutonă e singura valabilă și competentă să conduca Europa. Și că slavii, evreii, țiganii au stricat calitatea genetică a Europei și că ar cam trebui un pic stârpiți. Partea nasoala e ca prostimea pune botu, mai ales tinerii frustrati, cam cum pun azi unii botu la tot felul de extremisme naționaliste. Daca le mai dai și de lucru in mod organizat, cum numai neamțu stie, gata nazismu'! La vremea aia nu prea era la modă să fi corect politic.
Munca si paine, asta era tot ce-si dorea neamțul la acel moment. Partidul lui Hitler le-a dat asta si oamenii au fost multumiti...Sloganele populiste de acest vor avea succes întodeauna succes, mai ales în momente de criză.
Partea interesanta e ca cel putin o treime din berlinezi sunt antinazisti (unii sunt chiar de stanga). In aprilie-mai 1933 Asociatia Studentilor Germani s-au hotarat sa curete Patria Muma si limba germana de maculatura neconforma cu nationalismul-socialist si s-au distrat teribil impreuna cu Goebbels sa puna pe foc zeci de mii de carti. Actiunea a avut loc in Pta Operei din Berlin. In rest stiti ce s-a intamplat. Berlinul devenea capitala celui de-al treilea Reich. (doctrina nazista
aici). In 1936 au loc la Berlin Jocurile Olimpice, eveniment puternic politizat.
Acum, nebunu mai vroia sa trasforme minunatia aia de oras intr-o citadela impozanta inspirata din maretia antichitatii (dupa proiectele lui Albert Speer) si care sa glorifice realizarilii nazismului. Nu ca nu mi-ar place intr-o oarecare masura arhitectura si arta fascista. Derivand din curentul art-deco, simplificata dar cu un plus de monumentalitate, arhitectura fascista din Germania lui Hitler sau Italia lui Mussolini e chiar interesanta, lasand la o parte doctrina politica care a generat-o.
De altfel si arta si arhitectura sovietica din acea perioada are anumite tangente cu stilul fascist. Si in Bucuresti exista cateva cladiri ce ar putea intra in aceasta categorie. In sfarsit, in Berlin nu s-a construit atat de mult pe cat isi dorea Speer si Hitler.
Intrarea in Cancelaria Reichului din Berlin. Distrusa complet in '45. Arhitect A. Speer.
Sursa afisului (vezi mai multe materiale de propaganda aici)
Dar incepe razboiul si Berlinul incepe a fi bombardat de aliati. Primul raid (britanic)asupra Berlinului a avut loc în noaptea din 25 august 1940. Pana la finele razboiului, capitala Reichului sufera 363 de raiduri aeriene de bombardament.
Apoi a venit primavara lui 1945 si
Batalia pentru Berlin. Nu mai intru in detalii. Sunt lucruri stiute...Nici o alta capitala europeana nu a suferit atatea distrugeri precum Berlinul! Asediul armatelor sovietice asupra Berlinului poate fi considerata una din marile batalii ale lumii si poate cea mai dura petrecuta intr-un oras (nu stiu daca la Stalingrad a fost mai rau).
Fiecare metru de strada a fost cucerit de rusi cu lupte grele (si aparat de nemti cu disperare), cu distrugeri uriase si nenumarate victime, inclusiv civile. Cautati pe You Tube : Berlin 1945. Sau vedeti filmul "Der Untergang", daca nu l-ati vazut deja. Insa realitatea cred ca a fost mult mai terifianta.
Sursa tablourilor sovietice aici
Film you tube aici
Interiorul Reichstagului cu semnaturile ostasilor sovietici. Foto arhiva Life.
Film
aici,
aici,
si aici
sursa
Film you tube aici,
Și parca pentru ca pacatele berlinezilor sa fie spalate complet in 1961 orasul a fost taiat in doua. Niciodata in istoria Europei un oras nu a fost impărțit precum Berlinul. Aberatia a fost totala. Bulevarde, piete publice, cai ferate, linii de metrou, familii au fost tăiate si împărțite intre sovietici si anglo-americano-francezi. Prin mijlocul orasului trecea o banda "no man land" cu ziduri si sarma ghimpata pe ambele parti.
Postdamerplatz in anii '60. Vezi cum arata aceasta intersectie in episodul precedent (Berlin1).
Nu mai insist asupra dramelor. Au tot fost zilele astea documentare la Discovery.
In 1989, Istoria a considerat ca Berlinul a suferit destul si ca
pacatele trecutului au fost exorcizate...Capitala celui de-al treilea Reich a devenit simbolul libertatii si a incheierii Razboiului Rece.
În caz că nu ați citit și prima parte, vezi
aici.
Proces verbal 3-11 2009. sursa. Click sa il cititi
