joi, 8 ianuarie 2009

Planurile Bucurestilor ale lui Borroczyn


In vremea domnitorului Ghe. Bibescu si a lui Barbu Stirbey, au fost realizate primele planuri cadastrale de detaliu al Capitalei valahe. Cel ce a fost angajat de Primaria Bucurestilor sa realizeze acest proiect a fost maiorul rus, de origine austriaca, Rudolf Artur Borroczyn. Din anul 1847 provine, asadar, planul cadastral in 100 de planse mari. Este deosebit de valoros deoarece prezinta situatia orasului dinainte de Marele Incendiu din mai 1847.

Plansa reprezentand lacul Cismigiu, cu putin timp inainte de a fi amenajat de peisagistul vienez Meyer si manastirea Mihai Voda, cu mult timp inainte de deveni "Arhivele Statului" . Mai avea de "trait" inca 140 de ani, inainte de fi distrusa definitiv.



Detaliu : livezi si vii


In 1852 apare un al doilea plan, de data asta gravat, completat cu schimbarie intervenite intre timp si mult mai putin detailat deoarece e format din doar 4 planse.

Planul mic din 1852, din 4 planse lipite pe panza (rupt in mai multe bucati din cauza plierii)

Titlul planului din 1852


Centrul vechi de pe planul din 1852


Planul din 1847 s-a pastrat in 2 exemplare, unul aflandu-se in colectiile Muzeului Municipiului Bucuresti, iar altul, ceva mai bine conservat, in colectiile de harti ale Bibliotecii Academiei Romane.
Insa, foarte grav, la ambele exemplare lipseste plansa cu nr. 50, ce prezinta zona Pietii Bibescu (Unirii) si a fostei Curti Vechi. Topografia zonei poate fi insa reconstituita din planul mic, din 1852, chiar daca nu asa de detailat.
In orice caz acesasta plansa, cu nr. 50 e disparuta inca de la sfarsitul veacului al 19-lea.
Imediat dupa primul razboi, inginerul Cincinat Sfintescu (primul mare urbanist al Capitalei) face o copie "conforma cu originalul" a planului din 1847, pentru uzul Primariei. Vechiul plan era deteriorat si in plus era scris cu litere slavonesti. Aceasta copie este mult simplificata, doar alb-negru, deci mult mai usor de "citit". Pentrul uzul arhitectilor si istoricilor acest plan alb-negru circula in prezent in varianta digitala.

Plansa de pe planul Borroczyn redesenat de ing. C. Sfintescu. Zona de la poalele Cotrocenilor
(zona nelocuita dintr-o bucla aproape inchisa a Dambovitei, cu biserica Sf. Elefterie - vechi, evident - in mijloc)


Aceste planuri au si un mic minus. Nu au trecute numele strazilor. In schimb sunt localizate, livezile, crucile si puturile.

Piateta cu put cu cumpana (detaliu din planul 1847)


Bisericile Olari si Mântuleasa. Olari a fost prima biserica translata de la locul ei, cu ocazia sistematizarii Căii Moşilor


Manastirea Radu Voda, inca intreaga, bisericuta Bucur (paraclisul de cimitir al manastirii), cartierul tabacarilor (in jos, inconjurat de un canal al Dambovitei), biserica Dobroteasa, pe malul stang


Zona Pietii Universitatii, in urma cu peste 150 de ani


Zona hanurilor (explicatii pe plan)


Zona Palatul regal, Atheneul Roman, asa cum arata in vremea lui Bibescu Voda. E foarte interesant cum arata curtea domneasca stabilita inca din vremea lui Alexandru Ghica (din 1837) in casa stolnicului Dinicu Golescu. Resedinta mult marita va fi folosita pana in vremea lui Carol al II-lea. Pe locul Atheneului se afla o mica bisericuta, metoc al episcopiei Râmnicului.

Imaginile prezentate sunt din colectiile Muzeului Municipiului Bucuresti

35 de comentarii:

  1. foarte interesante hartile. multumesc, nu credeam sa pot vedea ceva mai vechi de 1934 in domeniul acesta.

    RăspundețiȘtergere
  2. Planurile astea nu au fost niciodata publicate color, iar alb-negru rarisim. Doar in carti de specialitate ce s-a mai scris despre planurile Borroczyn. De abia in ultimii ani de cand a crescut interesul pentru istoria Buurestilor iar accesul la arhive s-a usurat a ineput sa cresca interesul si pentru acest gen de documente.

    RăspundețiȘtergere
  3. Bravo Radu! Inca o premiera cu postarea hartilor.
    Ma gandeam oarecum fantezist daca ar fi fost amenajate canalele Dambovitei si adancite putin, poate aveam si noi un rau mai complex prin oras. Azi avem un imens canal colector cu acumulare la Lacul Morii.

    RăspundețiȘtergere
  4. La multi ani!
    Te felicit pentru treaba extraordinara pe care o faci.

    RăspundețiȘtergere
  5. Mersi! la multi ani si voua, cititorilor, carora nu le-am urat inca, personal...

    RăspundețiȘtergere
  6. Foarte faina postarea, cred ca merita mai mult spatiu... :) pe mine chiar m-a incantat! Harta asta si alte cateva... circula "pe sub mana"
    in *.tiff-uri si ma intrebam daca nu le ai, ti le pot da eu, desi... cred ca le ai! :)
    Cat despre bombardari, as mai avea si eu ceva documente sa le alatur, dar cu specificatii despre Giurgiu! :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Pe sub mana circula varianta "Sfintescu". Insa eu am pus originalele, in aquarela si scise cu chirilice (nu toate plansele).
    La bombardamente m-am concentrat pe Buc. Ca asa, si Ploiestiul a fost super distrus. Fa tu despre Giurgiu, caci eu nu stiu nimic despre bombele ce au cazut la voi. Ai primit pozele cu 1877?

    RăspundețiȘtergere
  8. da!multumesc pentru fotografii, dar nu sunt din Giurgiu! Din ce port sun?

    RăspundețiȘtergere
  9. @Giurgiu
    Da, nu sunt din Giurgiu, dar cred ca-s de pe aproape. O sa ma interesez. Ti le-am trimis pentru frumusetea navelor, care sigur existau candva si pe la Giurgiu.

    RăspundețiȘtergere
  10. Excelent, harti! Foarte interesant cum s-a schimbat Dambovita. Poate ar merita un articol separat, despre sistematizarea ei.

    RăspundețiȘtergere
  11. Nu sunt de prea aproape fotografiile, proababil in zona Orasova, pe acolo!

    Cat despre nave... pot spune ca la Giurgiu s-a facut prima nava sub pavilion romanesc , nava de razboi "Marita", o superba nava cu vele;cum spuneam cosntruita la schela Giurgiu si lansata tot acolo in 1834.

    RăspundețiȘtergere
  12. ahaa...
    buna chestia asta cu hartile! de una dintre ele am profitat din plin, gratie emailului tau, pentru care iti multumesc inca o data...
    exista vreun fond de harti si planuri ale Bucurestiului care sa se afle, cumva, intr-un circuit public, spre consultare?
    dupa ce am primit sectiunea de plan cu cismeaua rosia, as fi avut chef sa mai vad si zona armeneascva, precum si altele, dar mi se parea ca sunt prea pisalog ca sa-ti mai solicit ajutorul...

    RăspundețiȘtergere
  13. Doua institutii au aceste lucruri. Muz. Bucurestilor si Bibl. Academiei. La ambele se ajunge greu (la arhivele lor) pe cale oficiala (cerere, asteptare, plata etc). e mai au unii specialisti sau pasionati ca mine sau alti.

    RăspundețiȘtergere
  14. Foarte interesante planurile. Din ce am văzut eu și în varianta digitală apar puțurile, însă crucile, care mă interesau mai mult, nu prea se disting. Știți cumva dacă existau monumente/statui la vremea aceea? (exceptând monumentul ostașilor de pe dealul Mitropoliei)?

    RăspundețiȘtergere
  15. Nu, la acea vreme nu exista nici un monument public gen statuie. Doar crucile de care vorbiti. Prima statuie din Buc a fost Mihai Viteazu.
    Vezi http://art-historia.blogspot.com/2008/06/statuia-lui-mihai-viteazu-bucuresti.html

    RăspundețiȘtergere
  16. salut

    vreau sa te intreb care este starea planurilor in acuarela. crezi ca se pot scana? pozele au deformatii mult prea mari din cauza obiectivelor si nu se prea pot folosi ca fond cadastral.

    merci

    RăspundețiȘtergere
  17. Vis a vis de planurile baronului Borroczin si limita orasului Bariera Herastrau: Pe Iancu de Hunedoara, la nr 54, exista acum o cladire noua cu functunea de hotel. Terenul fiind trecut in lista de monumente - se pare ca au existat niste curti si ateliere care au fost bombardate in 1940 dar lista nu precizeaza decat adresa fara a da nici un fel de detalii despre monument pentru a se putea verifica daca este real sau nu - a fost necesar, pentru declasare, un studiu istoric care, printre altele, a evidentiat limita de proprietate a terenului ca fiind vechea Bariera Herastrau. Pentru aducere aminte, pe trotuar a fost marcata - cu placute din alama prinse in trotuarul de granit - limita de proprietate care reprezinta Bariera Herastrau. Daca treceti prin zona o puteti vedea....

    RăspundețiȘtergere
  18. @Gabi Nasulea
    Interesant! Cine a pus placutele de alama? Mai sunt oameni inteligenti care cheltuie bani pt a face astfel de gesturi? O sa trec sa vad!Mersi de informatie...

    RăspundețiȘtergere
  19. dl arh Valeriu Dragan care a facut studiul istoric a facut recomandarea si clientul a fost de acord mai ales ca ridica nivelul de interes. Sa-mi spui ce parere ai daca ajungi in zona.

    RăspundețiȘtergere
  20. ptr.gabi nasulea sunt noela buga . cum dau de tine,intalnire 25 ani.

    RăspundețiȘtergere
  21. ptr.gabi nasulea sunt noela buga . cum dau de tine,intalnire 25 ani.0728177880

    RăspundețiȘtergere
  22. @Radu
    ti-am trimis cateva fotografii cu placutele incastrate in trotuarul din fata hotelului Capital Plaza si care atesta locul unde se gasea bariera Herastrau.

    RăspundețiȘtergere
  23. Buna ziua!

    Va urmaresc de mai multa vreme, insa in tacere. Am inceput insa, un demers (contributie voluntara la inventarierea monumentelor istorice) pentru care avem nevoie de niste planuri mai vechi ale Bucurestiului si as vrea sa fac apel la Dumneavoastra pentru niste planuri ale Bucurestiului (Sfintescu, 1911, Unirea, cadastral 1984) in format tif sau tiparit, ca sa identificam niste monumente care figureaza ca existente, insa la adrese inexistente. Probabil ca
    este vorba despre strazi distruse, redenumite, ciopartite in mai multe bucati,
    cladiri mutate...
    Daca cineva
    dintre Dumneavoastra are planuri cu Bucurestiul dinainte de demolari, sunt numai
    urechi.

    Va multumesc si va doresc toate cele bune!

    Radu Voinescu - raduvoinescu at gmail.com si mai ales at yahoo.com

    (Planurile pe care le-am pomenit mai sus pot fi consultate online la http://urban-plan.ro/harta1911.html si http://urban-plan.ro/harta1984.html)

    RăspundețiȘtergere
  24. Frumos...
    Mai sunt lucruri nestiute de multi si la Muzeul de pe str. Londra...
    O intrebare doar: Ateneul nu e (si ma refer la ultima harta) mai la nord, cam pe locul manejului aflat in extremitatea central-stanga?

    RăspundețiȘtergere
  25. @anonim
    Nu , manejul/grajdurile se aflau cam pe latura nordica a Salii Palatului de azi

    RăspundețiȘtergere
  26. Foarte interesante planurile.
    Pentru a intocmi documentele de propietate asupra terenului detinut de catre Parohia Sf. Vasile cel Mare Calea Victoriei 198, cautam documente si planururi vechi referitoare la cladire sau teren(Calea Victoriei intre Manu si Orlano/Gina Patrichi). Rog sa ne ajutati daca aveti posibilitatea. Gabriel Petre - Epitrop Parohia Sf.Vasile cel Mare Calea Victoriei

    RăspundețiȘtergere
  27. Ma scuza-ti ca intreb dar un plan borroczyn hi-res poate fi cumparat sau este expus undeva, un link(..)? chiar as avea nevoie. Este expus undeva (vreun muzeu) acest plan? Multumesc mult.

    RăspundețiȘtergere
  28. Poti face cerere la Muz Mun Bucuresti sa il pozezei singura sau la cabinetul de harti al Academiei Romane. La aceasta din urma e simplu, e ff cumsecade. Te duci, intrebi, cati plansa (ele) care-ti sunt utile si le poti poza sau scana (din bucati). Nu e o avere...Succes!
    Mai exista pe la arhitecti o varianta alb negru redesenata de Sfintescu. Nu prea e ok daca interesul tau e imobiliar si nu istoric.

    RăspundețiȘtergere
  29. Interesul e istoric :)), sunt interesat de locuintele boieresti-amplasament, dimensiuni....Academia Romana ,va referiti la cladirea din Calea Victoriei X Dacia, presupun.

    RăspundețiȘtergere
  30. @Saph...
    Da. Cladirea bibliotecii e cea inalta din fundul gradinii in stg. Cladirea noua acoperita cu travertin. Are intrare din str prelungirea Dacia, langa statia autobuzelor 168, 226 parca.
    Intri prin stanga, e un portar, intrebi unde e cabinetul de harti, e la etj 1. O sa intrebe daca ai permis, ii spui ca inca nu dar o sa iti faci, eventual ii dai un act. La etjul 1, lucreaza dna Mariana ff amabila. Ii spui ce vrei si ce trebuie sa faci.

    RăspundețiȘtergere
  31. Salutari,
    Am si eu nevoie de ajutor. Am vazut de vanzare harta maiorului Rudolf Artur von Borroczyn din 1852 la Artmark intr-o licitatie. Se specifica in descriere ca ar fi o replica a hartii tiparita la atelierul tipografic al lui Constantin Ghiulea. Vreau sa va intreb daca si harta care este scanata pe blog (cu stampila Academiei) este facuta tot de Constantin Ghiulea sau nu. Am vazut harta si pe marginea ei scrie Arte C. Ghiulea si adresa.
    Multumesc de ajutor.

    RăspundețiȘtergere
  32. @Cosmin
    Credeti-ma ca nu stiu ce atelier a tiparit acea harta. Dar eu cred ca toate cele existente au fost tiparite ((de fapt sunt imprimarea a 4 planse gravate in metal) in acelasi loc...

    RăspundețiȘtergere
  33. buna ziua,
    am o mare rugaminte. daca se poate sa postati pe blog si partea nordica a planului borroczyn, centrata pe podul mogosoaiei - calea victoriei - zona biserica amzei, palatul stirbei bucuresti.
    Am vazut ca aveti docuemntul dar ati pus un scan cu o rezolutie mica.
    MA interesa sa vad daca pe strada intrarea amzei existau atunci cladirile existent azi.
    va multumesc
    teodor R.

    RăspundețiȘtergere
  34. Anonim. Sa vad daca am timp sa postez. Nu va promit nimic .. dar va garantez ca nici o cladire din acea zona care apare pe planul B. nu mai exista azi. Cu exeptia, bisericii Albe, si aceea refacuta

    RăspundețiȘtergere