Pentru cine nu a urmarit presa din ultimile zilei. Lumea culturala si in special cea a arheologilor si istoricilor vuieste datorita gravei agresiuni ce a avut loc asupra sitului arheologic Sarmizegetusa Regia de pe dealul Gradistea Muncelului. Este vorba de amenajarea unei parcari de 3000 metrii patrati in buza cetatii, prin excavarea dealului. Vinovat unic: presedintele consiliului judetean Hunedoara, Mircea Moloţ.
Rezultate:
-sfidarea grava a legii prin lipsa unui proiect pentru o amenajare intr-un sit arheologic de valoare nationala, dintr-un parc national, protejat UNESCO.
-distrugerea unei suprafete importante a asezarii civile dacice, in care in anii '50-'70 s-au excavat numeroase urme de locuinte bogate. Zona locuita in jurul cetatii si a terasei sanctuarelor, in antichitate, era foarte mare. Urme de locuinte sunt pe toate terasele artificiale de pe dealul Gradistea Muncelului. Prabusirea partiala a unor lespezi din zidul cetatii pe o lungime de 30 m.
-Facilitarea "turismului" motorizat in chiar buza ansamblului arheologic a tuturor vizitatorilor, lucru care va grabii distrugerea locului, care nu este pazit. In trecut situl era accesibil doar celor care reuseau sa urce o panta relativ usoara (15-30 min). Ceea ce era bine. Acum orice cocalar si ghertoi (urmas al dacilor bineinteles) poate urca pana in situl arheologic si sa se "incarce cu energii pozitive" .
-Frustrarea oamenilor normali, arheologi, istorici sau simplii pasionati de istorie ca nu se pot opune in nici un fel agresivitatii si arogantei politicienilor si partidelor, care scapa in mod constant nepedepsiti. De exemplu, conducerea muzeului din Deva (Muzeul Civilizatiei dacice si romane), pusa in functie recent, politic, de Mircea Molot, incearca sa musamalizeze afacerea (impotriva evidentei si a restului personalului din Muzeu).
Pentru a intelege mai bine si putin mai detailat, iata care este problema:
1. Din dispozitia Consiliului Judetean Hunedoara, o firma privata (cea care primeste toate contractele pe bani publici) a indreptat o portiune de teren (cca 3000 mp) la cativa metri de zidul Sarmizegetusei, pentru amenajarea unei parcari.
2. Conform bunului simt si al legislatiei privind regimul constructiilor, orice amenajare sau constructie se face pe baza de proiect, care este aprobat de organismele competente si in baza unei autorizatii.
3. Aceasta lucrare a fost facuta fara autorizatie pentru ca baronul de Hunedoara a considerat ca daca institutia pe care o conduce da autorizatia de construire, se intelelege de la sine ca lucrarea se poate face si ... eventual ceva mai tarziu, se pot obtine si avize si tot ce mai este nevoie.
4. Odata rezolvate verbal aceste ... formalitati si cu promisiunea primirii carutei de bani, firma agreeata a trecut la treaba intr-un timp record. Nici nu i-a mai pasat de autorizatie de amenajare, patronul are chiar tupeu si zice ca daca nu le-a spus Consiliul Judetean ca trebuie, inseamna ca nu trebuie. Au facut chiar din proprie initiativa niste trepte (extrem de grav) pe care nu le ceruse nimeni. Asta numai ca sa arate baronului de cata solictudine sunt capabili.
5. In cazul in care se facea totul legal, trebuia intocmit un proiect. Proiectul trebuia supus aprobarii Comisiei Nationale a Monumentelor. Serviciul Urbanism din cadrul Consiliului Judetean trebuia sa emita un Certificat de Urbanism prin care ar fi trebuit sa solicite mai multe avize.
Intre ele, unul de la Agentia de Mediu (sa nu uitam ca este vorba despre un Parc National inclus in planul Natura 2000, dar o sa mai vorbim despre asta), Iar altul de la Ministerul Culturii. Fiecare dintre cele doua institutii ar fi pus conditii, arhitectii ar fi observat ca prin aberatia realizata este modificat in mod agresiv aspectul monumentului si ar fi cerut modificarea lui.
Iar Ministerul Culturii ar fi mentionat ca tocmai in acea portiune afectata este locul in care incepe unul dintre cele mai mari cartiere civile ale Sarmizegetusei si ca este obligatorie cercetarea integrala a zonei inainte sa fie supusa unei interventii atat de agresive.
Mai mult, probabil ca ar fi impus realizarea amenajarilor in cu totul alt loc, in ideea ca acolo, in momentul in care se va hotara punerea in valoare a vestigiilor, este cel mai potrivit loc pentru reconstituirea unor locuinte.
Prin actiunea sa, presedintele Consilului Judetean a dat dovada ca e un mic, dar demn urmas al lui Ceausescu.
6. Este "interesanta" si lipsa de reactie a celor care se ocupa de Parcul Gradistea Muncelului-Cioclovina, acum, cand muncitorii, prin lucrarile astea neautorizate, au modificat peisajul. Sigur, nu trebuie sa ne miram prea tare, pentru ca in judetul Hunedoara si directorul Parcului este numit tot dintre oamenii agreati de presedintele Consiliului judetean, asa cum a fost numita si conducerea Muzeului civilizatiei dacice si romane din Deva.
Mircea Moloţ: "Nu ştiu, sincer, dacă era nevoie sau nu şi de o aprobare de la Comisia Naţională de Arheologie, dar mă gândesc că nu ar fi fost nevoie de aşa ceva pentru o parcare situată, până la urmă, în afara cetăţii în sine" .Animalul asta nu are nici cele mai elemntare informatii despre acest sit arheologic! Priviti mai sus ce se afla "in afara cetatii in sine". Urmele a zeci de locuinte dacice, construite pe terase artificiale (semicercurile). Din pacate aceste temelii de case nu pot fi conservate, dar urmele lor descoperite (si apoi acoperite) sunt de mare importanta deoarece acestea erau locuintele elitelor dacice.
Foto aeriana (din anii '80) a sitului arheologic de la Gradistea,
cu localizarea aproximativa a actualei parcari
7. Apropo de respectivul Muzeu. Muzeul ar fi trebuit sa aiba, ca institutie, o reactie clara in legatura cu evenimentele, (mai ales ca cea care a semnalat dezastul este o fosta directoare a acestui muzeu, Adriana Pescaru). Din pacate institutia nu a avut nici o reactie pentru ca directoarea muzeului (pusa politic de chiar baronul Molot) trebuie sa apere interesele jupanului, chiar impotriva interesului cetatenilor!!
Nu pot decat sa ma indignez si sa sper ca opinia publica (sper ca si justitia) ii va sanctiona macar pe cativa dintre "eroi" si pe cei care le tin partea.
8. Sintetizand, cred monumentului i s-a dat o lovitura groaznica. Cand te duci la Stonehedge te astepti sa vezi un anume tip de peisaj, nu parcari. Si oricine ai fi, descaleci si te apropii pe jos de monument.
Acolo, la Gradistea, prin vointa unui om care nu stie nimic despre monumente, imaginea a fost deformata brutal. S-a plasat mai sus de lege, a sfidat tot ce se putea sfida. Si incearca sa scape acuzand firma de constructii...
De fapt, ceea ce au facut acesti indivizi, dupa parerea mea, intr-o tara normala s-ar numi atentat la ratiunea prin care exista statul.
Pamant "muscat" cu excavatorul, acolo unde arheologii lucreaza cu pensula si spaclul
P.S. Mircea Ioan Molot, presedintele Consiliului Judetean Hunedoara este si presedintele organizatiei judetene PNL si este si membru in Consiliul National PNL, adica este dintre cei fara de care Crin cel fara de pacat a spus ca nu poate sa conduca partidul. Din motivul asta, cred ca viitor de intunecat are tara si daca scapam de Basescu si ai lui, ne asteapta oameni ca baronul de Hunedoara....
Mai jos un alt articol ce provine de aici: http://www.simpara.ro/Sarmizegetusa
SARMIZEGETUSA ÎN PERICOL!
Bolovanii din Munţii Orăştiei
Sâmbăta trecută mi-am petrecut după-masa în parcul palatului Laxenburg, una dintre numeroasele reşedinţe ale Habsburgilor în Austria. Fiecare colţişor de peisaj „englezesc", îngrijit şi coafat, emană nu doar respectul local pentru moştenirea culturală, ci şi interesul autorităţilor în fructificarea ei. Să văd faptul că a te mândri cu trecutul se manifestă în primul rând prin fapte şi nu prin vorbe mi-a lăsat însă şi un gust amar pe care l-am înţeles pe deplin abia când am ajuns acasă, unde mă aştepta o veste „bună": o parcare la zidul cetăţii. Trebuie să recunosc că a trebuit să citesc de mai multe ori articolul despre recenta intervenţie asupra sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia ca să conştientizez că nu este o glumă capitalist-surealistă. Obsesia românului pentru maşina parcată la scară face ravagii şi în afara oraşului. Făcând pentru un moment abstracţie de interesele obtuze a unor persoane în valorificarea comercială a locului prin profanarea sa, situaţia actuală pune sub două semne mari de întrebare competenţa actualei echipe a Ministerului Culturii de a-şi asuma responsabilităţile specifice.
În primul rând este inadmisibil faptul că, deşi este vorba de un monument cu valoare inestimabilă de pe lista patrimoniului UNESCO, Ministerul Culturii nu ştie ce se întâmplă în ograda sa, demarând anchete ulterior unor acţiuni ireparabile. Situaţia delicată a sitului, ca parte a parcului natural Grădiştea Muncelului-Ciclovina, face orice intervenţie legală aproape imposibilă, astfel fiind motivat şi faptul că monumentele sunt lăsate pradă „degradării pe cale naturală" - pasându-se cu nonşalanţă responsabilitatea între Ministerul Culturii, Ministerul Mediului şi Consiliul Judeţean. Cu toate că Sarmizegetusa Regia este o destinaţie de top a căutătorilor de comori, nici unii dintre (i)responsabilii mai sus numiţi nu pot găsi fonduri pentru o pază şi o monitorizare eficientă a sitului. Aceasta nu explică însă în totalitate faptul că lucrările la parcare au fost descoperite întâmplător de o delegaţie a comisiei naţionale de arheologie.
Utilajele de construcţie au ajuns la cetate pe un drum, au trecut prin nişte localităţi, au fost văzute de nişte oameni - presupunând că firma care se ocupă de amenajarea parcării / distrugerea sitului arheologic nu dispune de aparatură pentru teleportare. Îmi vine greu a crede că nici un localnic nu a aflat ce avea să se întâmple la cetate; şi cu toate acestea, nimeni nu şi-a pus nici un semn de întrebare, nu s-a aprins nici un beculeţ, nu s-a tras nici un semnal de alarmă. Aici se află al doilea eşec al Ministerului Culturii, care nu a reuşit - sau nu a încercat - să sensibilizeze populaţia locală faţă de problematica, importanţa şi potenţialul locului. Orice discuţie despre patrimoniu este derizorie, atâta timp cât cel pe care ar trebui să-l reprezinte, cel care ar trebui să fie mândru de el nu îi conştientizează importanţa. Toate dezbaterile în foruri înalte, între arhitecţi, arheologi, restauratori, artişti, urbanişti etc., sunt pur şi simplu în van, dacă localnicii, cei care ar trebui să fie mândrii de trecutul lor, sunt lăsaţi - sau daţi - de către „autorităţi" pe mâna unor investitori, care se vor a fii turbo-capitalişti - fericiţi cei ce-i conduc pe cei săraci cu duhul.
Cu toată legislaţia restrictivă care reglementează intervenţiile în parcul natural Grădiştea Muncelului-Ciclovina, o coloană de utilaje de construcţii a reuşit să ajungă la poarta capitalei dacice şi să sape până la jumătate de metru de zidul cetăţii, înainte de a fii „observată" de cineva - ce-i drept fără prezenţa stânjenitoare a unui arheolog, şi presupun că şi fără contribuţia inutilă a arhitectului şi a peisagistului. Ca termen - ce-i drept disproporţionat - de comparaţie temporală: în Zaragoza, Spania - oraş construit peste ruinele urbei romane - în cazul unei intervenţii arhitecturale, se calculează o durată de doi ani pentru întârzierile şi schimbările de proiect pricinuite de eventuale descoperiri arehologice. Spre exemplu, pentru forul roman, descoperit în urma unor lucrări edilitare în centrul oraşului, s-a amenajat un muzeu in situ, sub piaţa principală! Acolo urmele trecutului nu sunt doar parte din identitatea locului, ci şi din identitatea locuitorilor. Atâta timp cât acestea rămân separate în România, în primul rând datorită lipsei de educaţie şi de informaţie accesibilă populaţiei, şi mai ales populaţiei locale, direct afectate, ne vom mai ciocni întâmplător de parcări construite peste „cioburi vechi şi bolovani", de parcuri din care cresc blocuri, de cocioabe care ar fi putut să rămână case monument sau de resturi de trecut aruncate la grămadă de cupele escavatoarelor.
13.07.2011, Viena
Dipl.-Ing. Claudiu Silvestru
Vezi si aceste articole:
http://www.adevarul.rohunedoara-adevarul-sarmizegetusa_regia-poarta_de_vest-arheologi-drupo_sa-istorie-daci-buldozer_
http://www.evz.roscandalos-dorel-de-la-drumuri-a-turnat-asfalt-peste-cetatea-dacica-sarmizegetusa
http://hartacomorii.blogspot.com/2011/07/sarmisegetusa-cucerita-cu-buldorezul.html