luni, 28 martie 2011

castelul de la Cris-Mures

Nu departe de Sighisoara, pe o vale laterala fata de cursul raului Tarnava Mare se afla un vechi sat sasesc. Cris, in germana Kreisch si in maghiara Keresd. Tine de comuna Danes, iar in trecut a fost un sat cu statut mai neobisnuit in comparatie cu celelate sate sasesti din zona. Satul Cris, ascuns in capatul unei vai impadurite, asemenea satului vecin , Malancrav (ce apartinea de familia Appafy) , nu a fost un sat liber. El apartinea familiei nobiliare Bethlen, aripii Cris, dupa numele proprietatii (caci erau mai multe aripi ale familiei; vezi despre castelul Bethlen de la Sanmiclaus). Intre satele sasesti libere din imprejurimi, satul Cris era o enclava nobiliara, cu populatie mixta saseasca, ungureasca si romaneasca. Desi in acest sat nu gasim o impresionanta biserica fortificata, aici se afla unul din cele mai frumoase castele in stil renascentist din Transilvania.

Stema familiei Bethlen. Piatra pusa de Alexius de Bathlen, unul din ctitori de seama a ansamblului. In vremea lui se construiesc ( intre 1675 şi 1691) cele 4 bastioane si aripa de vest.

Aspectul castelului inainte de Primul razboi mondial.


In trecut, aproape nu exista carte monografica despre Ardeal in care sa nu apara o imagine a acestui faimos castel. In sec. 20 se tiparesc si carti postale dupa cu acest monument.

Gravura din sec al 19-lea

Dupa razboi (1949) castelul e nationalizat, jefuit de autoritati si de taranii localnici. Devine sediu al CAP-ului local. In anii 70 in curtea castelului se filmeaza scene din Enigma Otiliei. In anii 1976 CAP-ul este scos afara, iar castelul incepe sa fie restaurat. In 1977 Ceausescu desfiinteaza Directia Monumentelor Istorice iar castelul ramane parasit. CAP-ul nu mai revine inapoi. In 1991 castelul e o ruina. Acoperisurile sunt prabusite, molozul umple camerele interioare, vegetatia creste luxuriant. Necunoscuti scot cu ranga din grosimea zidului mai multe ancadramente renascentiste de piatra, care sunt lasate in iarba sau furate.


Imagini realizate scurt timp dupa razboi (al 2-lea), cand castelul devine sediu de CAP

In 1991 vizitez castelul si il gasesc asa cum l-am descris mai sus. Ma duc cu fotografiile la Directia Monumentelor Istorice, si nu stiu daca are vreo legatura, dar castelul intra intr-un program prioritar de conservare.

Acest set de imagini l-am realizat chiar eu in 1991 ,dupa 15 ani de lasare in paragina.



Faimoasa loggie, locul unde cu doar cateva decenii in urma,
contele Bethlen isi servea cafeaua de diminata...




La mijlocul anilor '90 castelul incepe a fi protejat de un acoperis nou iar ulterior incep lucrarile de restaurare -consolidare.

Castelul in 1994, dupa primele masuri de protectie initiata de Directia Monumentelor...

Ilustratie cu castelul realizata de subsemnatul pentru macheta unui timbru. Initiativa realizarii unui timbru cu Castelul Bethlen imi apartine. Este al doilea timbru in care este reprodus acest castel si singurul ce reproduce castelul unei familii nobile din Transilvania (excluzand cast de la Hunedoara).

Inainte ca restaurarea realizata de Ministerul Culturii sa fie finalizata, mostenitorii familiei (contesa Anikó Bethlen), revendica dreptul de proprietate asupra castelului. După procese ce au durat mai mulţ ani castelul şi parcul au fost restituite oficial în iunie 2007 ramurii ardelene a familiei Bethlen. Lucrările începute prin anii 1990 trebuiesc continuate, castelul trebuie să devină locuibil, ca să reintre în circuitul turismului cultural. In prezent mostenitorii (Anikó, Éva şi Ágnes Bethlen din Targul Mures) au infiintat Uniunea Pro Castrum Bethlen, care se ocupă cu restaurarea castelului, şi includerea lui în circuitul turistic. (vezi aici)

Imagini realizate in 2009. In jurul castelului s-a amenajat in sec 18-19 minunat parc in stil englezesc. In anii postbelici, dealul pe care e ridicat castelul a fost napadit de boscheti. Insa mai atrageau atentia unii copaci neobisnuiti. Multi din copacii exotici plantati cu multe decenii (sau poate secole) in urma mai supravietuiesc si azi.

Castelul poate fi vizitat daca il gasiti pe paznicul castelului, un localnic ce va poate fi ghid deoarece este plin de informatii .



In anul in care am revizitat castelul (2009) se curata cu atentie parcul din jurul castelului. Nu imi venea sa cred dupa ce cu peste 15 ani in urma vazusem castelul in pragul colapsului...


Vedere panoramica din turnul donjon.


Detalii din friza de soldati secui de pe donjonul cilindric.
In trecut acestia erau pictati, iar urme de culoare se mai ghicesc si azi...

Seria de timbre din 2008, in care apare si castelul Bethlen din Cris



Cea mai veche parte e donjonul cilindric cu cinci niveluri, de origine medievală. Pe faţada sa, la registrul superior, se află o friză decorativă constând dintr-un şir de basoreliefuri colorate ale unor războinici cu calpac, în mâna dreaptă purtând halebarde sau scuturi, iar mâna lor stângă este sprijinită pe mijloc. Nivelul al cincilea slujea ca punct de observaţie, cu cele opt ferestre arcuite. În peretele gros al turnului a fost practicată scara în spirală, ce făcea legătura dintre etaje. În secolele XVI.-XVII. donjonul a fost înzestrat cu ancadramente de uşi şi ferestre în stil renascentist.(citeste mai mult despre istoria castelului aici)

Imagini din parcul dendrologic. In parc era construit si un foisor de lemn ce se mai gasea
pana in anii 2000 aruncat langa statia de autobuz din sat.
Urmatoarele fotografii provin dintr-un set realizat cu putin timp inainte de primul razboi mondial.



Reconstituirea stemei heraldie a familiei Bethlen, asa cum am desenat-o pentru emisiunea de timbre de mai sus.

Detaliu de pe relieful cu stema lui Alexius Bethlen

Banca cu steme heraldice ce se afla in trecut in curtea castelului.
Azi acest relief se afla la sectia de Istorie a Muzeului Brukenthal din Sibiu.


Schita desenului de la inceputul articolului...


Stema din stuc, pe tavanul uneia din incaperi.

Capela, a carei minunata usa se mai gasea abandonata in 1991





Fotografiile prezinta un decor relativ sobru, fara opulenta, tipica pentru
resedinta de la tara a unui aristocrat ardelean de la inceputul veacului 20.



Multe din elementele de mobilier au ajuns dupa nationalizare, la Primaria din Sighisoara,
la muzeul local sau la unii particulari...

As fi curios sa aflu unde afla aceste tablouri. Sobele au fost sigur distruse deoarece eu am mai gasit prin '91 fragmente imprastiate prin subsol...



Lacul rotund, abia vizibil in anii '90. Curatat, de frunze si pamant, el este azi iarasi vizibil. In dreapta niste pietre funerare despre care nu stiu mare lucru (vezi si mai jos).



Film documentar in lb maghiara despre castelele din Transilvania. Bun! Subtitrat in romaneste!!! RETROPOLISZ
Vezi http://www.youtube.com/watch?v=_l9Q2XCGXJk&p=2AA5C4299AB5BB8D
http://www.youtube.com/watch?v=aLNqmXTwkQo&p=2AA5C4299AB5BB8D