Casa din Cezar Bolliac 17, Bucuresti

Sunt extrem de suparat. Trist e putin spus. Sa va zic...
Deseori se intampla ca pe o strada veche sa existe o casa mai speciala, mai deosebita, cu un pitoresc iesit din comun. O casa care iese in evidenta prin ceva frumos. Pe strada Cezar Bolliac din sectorul 3 exista o asemenea casa. O casa veche boiereasca, de plan patrat, cu foisor de fier forjat in curte, de baut cafeaua. Casa nu e la strada ci la 20 m in mijlocul unei curti mari strajuite de copaci batrani din care se remarca 3 castani uriasi. Stand in apropiere m-am plimbat deseori pe acesta strada bucurandu-ma la vederea ei. Mi-o imaginam in interior cu mobila veche si grea din lemn masiv facuta la Viena in 1870, cu tablouri cu rame late si perdele de plus prafuit. In casa locuia un batran destul de ciufut. N-am avut niciodata curajul sa-l rog sa ma lase inauntru. Toata lumea de pe strada stia de casa cea veche. Anul trecut m-am necajit ca parea neingrijita si parasita. In urma cu 3 saptamani am ramas traznit! Casa disparuse!!!!! Fuseses demolata la inceputul lui martie intr-o perioada cand nu mai fusesem pe acolo. Stiti senzatia pe care o simti cand primesti vestea mortii unui bun prieten pe care nu-l banuiai bolnav? Asa am simtit eu! Un gol in burta si lacrimi in ochi. Si o revolta nesfarsita contra proprietarilor care din lacomie au facut aceasta crima. Le doresc, zau, sa pateasca ce-a patit aceasta casa!

Nici macar o poza n-am fost in stare sa-i fac, asa cum facusem in urma cu un an celei de pe str. Traian, o casa la fel de frumoasa dar de alt stil. Ma gandesc cum ne distrugem valorile, radacinile, mostenirea valoroasa, inlocuindu-le cu "valori" de genul jiji becali. E nasol de tot!! Suntem in cadere ca natie, cand asemenea case se demoleaza. E cea mai frumoasa casa demolata din ultimii 2 ani pe care am vazut-o. A si nu uit. Stefane Damian poate o veni vremea si pentru tine sa infunzi puscaria pentru cat Patrimoniu ai aprobat sa fie demolat! Ai fi in stare sa dai aprobare si pentru Ateneul Roman daca iti "iese" suficient. Caci trebuie sa ne modernizam, nu? Ce s-or agita unii asa pentru vechiturile alea de case?

Castanii batrani de care va ziceam. Bine ca nu i-au taiat si pe astia!!

Asta e ceea ce am vazut eu in acea zi, dupa ce 10 ani admirasem acea casa. Ma interesasem daca e monument istoric. Nu era din pacate... Tot ce nu e monument istoric declarat se poate demola in Romania fara nici un risc. Ce este monument istoric se poate lasa in paragina sau incendia fara nici un risc!

Datorita cititorilor care mi-au semnalat, am identificat pe norc.ro o imagine a acestei case. Poate ultima...

Va multumesc!

Revenind la strazile care au cate o casa mai deosebita, am observat ca in aceasta iarna o minunata casa de pe str. Pache Protopescu de vis a vis de ProTV de care am scris cu un an in urma a fost incendiata. Reteta clasica...Fara acoperis casa va cade mai repede.

Desi e in fata ProTV-ului, desi la aceasta televiziune s-a facut un excelent reportaj despre demolarile din Buc. , aceasta casa a fost ignorata de stiristii lor. De ce nu zic nimic despre casa asta? E chiar cea mai frumoasa de pe strada, chiar si acum distrusa...

Fusei prin Oltenia

Am stat in perioada Pastelui intr-un sat din marginea orasului Horezu, Olari. Sat in care - evident, sunt inca multi olari, sau, ma rog, ceramisti populari. In copilarie tatal meu, geolog, a umblat mult prin nordul Olteniei si m-a "tarat" si pe mine ba prin Maldarasti, ba prin Horezu sau Novaci. Am niste amintiri grozave, mai ales legate de baile facute prin Luncavaţ, Olteţ sau Gilort. M-am mai intors prin zona de vreo 2-3 ori in ultimii 8 ani, pasionat de bisericute, manastiri, cule sau alte monumente. Si acum am umblat sa descopar mai ales vechile bisericute de sat, putin cunoscute si extrem de pitoresti.
Judetul Valcea e foarte bogat in monumente si oricat as umbla tot nu ai cum sa e vezi pe toate.
Postarea asta nu e pentru cei care se duc pe la manastiri si biserici "in pelerinaj" sa pupe icoane si sa se inchine calugareste, pana la pamant. Ci pentru cei ce vor sa vada arta si cultura din "spatele" monumentului religios. Pai eram la manastirea Arnota.


Mica manastire cocoţată deasupra vaii Bistritei (din Valcea-a nu se confunda cu Bistrita din Moldova sau din Ardeal) ctitorita de Matei Basarab.

In aceasta manastire se afla chiar mormantul marelui voievod. Lespedea de marmura alba ce-i acopera mormantul e cioplita de cel mai mare sculptor ardelean (nascut in Slovacia) din sec. al 17-lea, sibianul Elias Nicolai.

Mormantul lui Matei Basarab, lucrare de exceptia a sculptorului sibian Elias Nicolai. Deasupra, cine are ochi sa vada, grupuri de arme, tunuri, tobe, trompete, steaguri. O buna sursa de documentare pentru armamentul epocii..

Iar fresca de langa mormant e una din cele mai izbutite portrete ale lui Matei Basarab. Am stat si am facut poze pe acolo vreo ora, timp in care au venit cateva grupuri (familii in general). Toti (dar toti) au fost preocupati sa-si scrie acatiste si pomelnice si nici macar unul (cu exceptia unui copil, curios la ce fac eu) nu s-a uitat la mormantul voievodal, daramite sa mai si citeasca traducerea inscriptiei.

Interesant calul asta vazut din spate. Zugravii ortodocsi evita in general perspectivele de acest gen. Tocmai de aceea e remarcabila acaesta imagine...

De obicei fotografiez intotdeaua ctitorii si neamurile lor
pictati in biserica, caci ma preocupa istoria costumului.
Aceasta jupanita Stanca are o ie - roba alba, minunat decorata in partea de jos.
Vezi detaliu mai jos.

Iar acesti soldati ce ilustreaza o scena din Vechiul Testament au un look foarte asemanator cu ostasii otomani din epoca.

LA MANASTIREA HUREZI

La manastirea Hurezi am fost de 2 ori zilele astea si mi-a placut extrem de mult. Totul a fost bine restaurat, fresca interioara e curata si luminoasa ca pe vremea lui Brancoveanu. Am primit permisiunea sa fac si cateva poze interioare. M-a impresionat portretul lui C-tin Brancoveanu, pictat cu mare grija intr-un stil evident brancovenesc-baroc. La fel ca si exceptionalele portrete ale Cantacuzinilor de pe peretele din stanga intrarii. Realismul de influenta baroca pe care s-a straduit sa il obtina pictorul in aceste portrete, e ceva nou in vechea pictura romaneasca.

In mod sigur, de portrete s-a ocupat unul dintre pictorii de frunte al ansamblului, poate chiar unul din cei doi coordonatori (au lucrat 12 zugravi la pictarea bisericii) ai ansamblului pictural, Constantinos si Ioan.

Ia uite ce printese frumoase avea Maria-sa

"În plus, aceşti pictori, cu ajutorul unor iconografi renumiţi, de exemplu arhimandritul Ioan - sareţul mănăstirii şi mare învăţat - au introdus în programul pictural imagini ale unor sfinţi autohtoni (Nicodim de la Tismana, Grigore Decapolitul), ca şi personaje din romanul religios Varlaam şi Ioasaf - tradus în româneşte după 1650 - şi viaţa Sfântului Constantin - patronul ctitorului -, chiar şi teme importante cu caracter moralizator şi escatologic: Judecata de apoi, Parabole (dintre care unele inspirate din literatura religioasă tradusă şi tipărită la acea epocă). " citat de aici.

Portretele Cantacuzinilor

E extraordinar de studiat fiecare detaliu din pictura. Poti descoperii o gramada de chestii interesante si parca ti-e mai usor sa iti fuga mintea si sufletul cu 300 de ani in urma . Pe mine, ca grafician, ma incanta teribil aceste detalii, ca sa nu mai vorbesc ca imi pot folosi ca sursa de inspiratie.








Scena reprezinta victoria lui Constantin cotra lui Maxentiu. Soldatii astia sunt excelenti ca documentare pentru costumele de ostasi din vremea lui Brancoveanu. Nefiind nimeni pasionat la noi de istoria uniformelor vechi, nimeni nu a observat aceasta pictura, aflata in pronaos. Adevarul e ca tehnica digitala de fotografiere e muuult mai prietenoasa in comparatie cu aparatele pe film. Cat păr mi-am smuls pe vremuri, de ciuda, cand descopeream acasa ca, dupa eforturi uriase, ratam fotografii din cauza expunerii gresite sau a tremuratului.

BIBLIOTIKI...Intrarea in biblioteca... Hmmm! Oare v-ati intrebat cate manastiri mai au azi biblioteca cu carti noi (adica nu cu ceasloave din vremea lui Caragea Voda)? Cati calugari mai citesc si altceva decat "Despre vise si vedenii" si "Viata lui Grigore Palamas"? Cate manastiri mai INVESTESC in carti de cultura generala (sau literatura) pentru luminarea sfintelor minti ale monahilor? Caci mai bogata ca acum n-a fost Biserica, cred, niciodata.

Uitati ce animale fabuloase gasesti zugravite la Judecata de Apoi...Crocodili, balauri, zodiac.
In alt loc e un celebru centaur cu familia lui. Tatal tine un sobolan in mana...



In spatele diavolului ce o tine pe "curva" e o soparla ciudata care seamana cu un amfibian din Paleozoic. Iar in spate, stanga se afla cei ce "dorm duminica", cand e slujba.



Stema Tarii Romanesti si a Moldovei sculptate pe Foisorul lui Dionisie..

Barbosii astia sunt sefii echipelor de zidari, pietrari si lemnari ai santierului manastirii Hurezi. Numele lor le-am tradus chiar pe poza. La fel ca si in portretele pietrarilor medievali Vucasin Caragea isi prezinta echerul ca semn al meseriei lui. La fel Manea, are firul cu plumb iar Istrate lemnarul, bardita. Este o raritate la noi ca mesterii sa se semneze si de-a dreptul unic sa se si portretizeze. Probabil ca insusi Brancoveanu a insistat ca numele si chipul lor sa ramana zugraviti, ca multumire pentru lucrarea lor.

Vedeti voi, in focul Leviathanului (balaurul ala urias in gura caruia sta Satan si Iuda) nu ajung atat necredinciosii ci ticalosii si hotii de zi cu zi (croitorul care te fura la material, crasmarul care boteaza vinul, morarul etc). Inclusiv imparatii tirani si popii "inselatori"...

Am urcat de mi-a iesit sufletul dealul din vestul manastirii in dorinta de a face o poza "de sus". Am ajuns in varful dealului si nu am gasit nici o "gaura" in frunzisul deja mare al padurii. Bombanind am facut aceasta poza. Iar lumina de apus a fost fabuloasa...Poate daca ma mai plimbam stanga-dreapta gaseam un loc dar nu mai aveam chef.

Vezi si " Biserica din Ursani" si " Tot prin Oltenia"

Afisele ART HISTORIA

click pentru marire

Doream de mai mult timp sa imi promovez posterele cu subiecte istorice si pe blog. Acum am un interes in plus. Doresc sa gasesc cat mai multi distribuitori-librarii, muzee, hoteluri, etc- si in alte orase decat in cele, cateva, in care-mi vand deja afisele. Si daca mai apar distribuitori interesati si seriosi in orasele in care deja exista de vanzare aceste postere, nu ma supar.
In prezent am o distributie modesta in Bucuresti, Timisoara, Constanta, Brasov si Cluj. Bunicica in Sibiu si Sighisoara. Asta se intampla fiindca trebuie eu sa ma ocup de distributie si nu fac fata. Astept un interes din partea librarilor si din alte orase. Nu e frumos sa ma laud, dar bine expuse, aceste afise se vand ca painea calda. Chiar si in perioada de criza...
In Moldova, Oltenia si Muntenia (fara Bucuresti) nu exista nici un loc unde pasionatii de istorie sau elevii pot gasi aceste postere. Desi majoritatea au ca subiect monumente din Ardeal, sunt convins ca ar exista pasionati si in restul ţării. Mai ales cele cu razboinici, care ar trebui sa nu lipseasca din nici un cabinet de istorie.
Eu personal evit, din lipsa de timp, sa trimit personal, prin posta, aceste afise, doritorilor din alte orase. Poate daca as primii comenzi mai mari de 5-6 afise...
Dar sunt interesat sa trimit cat mai multor distribuitori din cat mai multe localitati.

Iata locurile unde pot fi gasite in
Bucuresti:
-la casa de bilete a Muzeului National de Istorie, pe Calea Victoriei
-la librariile Carturesti (o parte din ele), si anume la sediul din str. Artur Verona si la mansarda, la Muzeul Taranului Roman
Brasov - la libraria anticariat Aldus, langa biserica Neagra, pe partea nordica
Rasnov-la cetate
Bran-la castel
Sighisoara-la Muzeul orasului si la mai multi distribuitori din cetate
Sibiu-libraria Buechercafe (pta Mare si str. Mitropoliei 30), Casa Luxemburg (Pta Mica), Punct de informare turistica (Pta Huet 1, langa parohia evanghelica)
Timisoara -libraria Carturesti din Iulius Mall
Cluj- libraria Carturesti din Iulius Mall
Nu toate modelele se afla la fiecare distribuitor.

Sunt usor de contactat la art.historia@gmail.com
Ma citez din site-ul historyarts.ro :
"Reconstituirile istorice (de monumente de arhitectura, de costum etc.) realizate în scopul popularizarii istoriei într-un mod cât mai atragator dar si instructiv nu au avut traditie la noi în tara. S-au perpetuat peste ani (si continua si acum) niste stereotipuri de sorginte patriotarda care "educa" si formeaza în mintea oamenilor niste imagini care rareori au legatura cu trecutul. ART HISTORIA si-a propus sa mai reduca din acest handicap prin editarea unor postere ce înfatiseaza reconstituiri de orase, monumente sau costume antice si medievale. Nicicand niste reconstituiri istorice nu au fost ilustrate cu mai multa atentie pentru detaliu, pentru corectitudinea istorica"

Reconstituirea centrului Bucurestilor intre anii 1847-1852. Afis 100/70cm si brosura-legenda explicativa. Aceasta reconstituire in vedere aeriana asupra centrului capitalei Tarii Romanesti in epoca domnitorilor Ghica si Bibescu a fost cel mai ambitios si in acelasi timp dificil dintre toate cele realizate pana acum.(click pentru marire)

Aspectul orasului Brasov (Kronstadt) la mijlocul secolul al XVIII-lea. Puternicele bastioane si centura dubla sau chiar tripla de ziduri din partea estica a cetatii au fost demolate pe la sfârsitul secolului XIX. Gravuri si fotografii de demult, alaturi de mai multe planuri vechi au stat la baza acestei reconstituiri în care brasovenii au
redescoperit cum le arata orasul cu peste 200 de ani urma.(click pentru marire)


Afis 50/70 cm. Reconstituirea aspectului cetatii Clujului (Kolosvar; Clausenburg) cu cladirile si monumentele sale existente între anii 1750-1820. Aceasta recontituire a avut în spate o îndelungata documentare (multumiri istoricilor si arhitectilor clujeni) iar detaliilor din desen li s-a dat o deosebita importanta. Legenda trilingva: romana, maghiara, engleza.(click pentru marire)

Afis 50/70 cm. Reconstituirea foarte bine documentata a orasului Sibiu (Hermannstadt) la mijlocul secolului al XVII-lea, cand fortificatiile orasului erau completate cu întinse lacuri. Acest afis s-a bucurat de un deosebit success în rândul sibienilor si nu numai. Legenda în româna si germana.

(click pentru marire)

Reconstituirea aspectului orasului Sighisoara la mijlocul secolului XVIII. În comparatie cu alte încercari de reconstituire ale Sighisoarei, acest desen prezinta nu numai cetatea ci si orasul de jos (partial demolat in anii '80), prin mijlocul caruia curgea pârâul Saes. Acest cartier avea la rândul sau turnuri-porti în mijlocul ulitelor care dadeau spre Piata centrala.(click pentru marire)

Recontituirea orasului si cetatii bastionare de tip Vauban construita de austrieci la Timisoara dupa recucerirea orasului de la otomani în 1716. Cetatea a fost construita de-a lungul intregului secol XVIII, a suferit un asediu din partea revolutionarilor maghiari la 1848 si a fost demolata la sfarsitul secolului XIX si începutul secolului XX. Reconstituirea are ca sursa nenumaratele planuri de ansamblu cât si de detaliu ale fortificatiilor si cladirilor civile facute de inginerii imperiali în secolul XVIII.(click pentru marire)

Reconstituirea aspectului cetatii Timisoarei spre sfârsitul dominatiei otomane. De-a lungul întregului ev mediu Timisoara a avut mai mult fortificatii de lemn si pamânt si a fost înconjurata de mlastininile Begai si Timisului. Reconstituirea se bazeaza pe descrieri de epoca si unele planuri de epoca, în primul rând pe planul inginerului francez aflat in serviciul imperial, Perrette, care a desenat un plan detailat al cetatii imediat dupa cucerirea acesteia de catre trupele lui Eugeniu de Savoya (1716).(click pentru marire)

Afis 50/70 cm. Reconstituiri ale razboinicilor si cavalerilor de pe teritoriul Romaniei intre secolele XIII-XV. Sunt reprezentati cavalerii teutoni (au stat 12 ani in Tara Bârsei), un razboinic mongol (invazia tatara din 1242), un razboinic cuman din Moldova , cât si doi dintre primii voievozi ai Tarii Românesti: Radu cel Mare si Vladislav Vlaicu Basarab. Acesta din urma, desenat în costum civil, de curte, de influenta apuseana a fost reconstituit pe baza ramasitelor descoperite în mormântul sau descoperit în 1926 în Biserica Domneasca din Curtea de Arges. Toate aceste reconstituiri sunt o premiera în România si sunt rezultatul unor foarte amanuntite documentari. Recomandate scolilor ca material didactic.(click pentru marire)

Afis 50/70 cm. Reconstituiri ale razboinicilor si cavalerilor de pe teritoriul Romaniei (din secolul XV), bazate pe izvoare locale: picturi murale medievale, altare poliptice,artefacte descoperite în sapaturi arheologice sau obiecte aflate în muzee. Marea majoritate a surselor de inspiratie sunt gasite în Transilvania, motiv pentru care cele mai multe reconstituiri reprezinta ostasi si cavaleri ardeleni. Recomandate scolilor ca material didactic.

Afis 50/70cm. Reconstituiri de costume militare ale razboinicilor de pe teritoriul României între 6000 î. Chr. si 400 d. Chr. Intre personaje sunt desenate artefacte reale aflate in muzeele din Romania. Aceste încercari de reconstituire pe baze stiintifice a aspectului unor razboinici din antichitatea României sunt o premiera la noi în tara. Recomandate scolilor ca material didactic.

Afis 50/70 cm. Bisericile fortificate sasesti din podisul Tarii Bârsei prezentate în vedere aeriana cu prezentarea anumitor elemente disparute (turnuri, santuri cu apa, etc.), reconstituite pentru o mai buna întelegere a aspectului lor medieval. Afis completat cu o harta rutiera si text bilingv în româna si germana.(click pentru marire)

Afis 50/70 cm. Harta desenata în stilul vechilor harti medievale cu localizarea tuturor localitatilor din sudul Transilvaniei unde se pastreaza monumente medievale sasesti. Mare parte din acest teritoriu a fost numit Pamântul craiesc (regesc) si a fost oferit de catre regele Ungariei primilor colonisti sasi pentru ca acestia sa contribuie la dezvoltarea economica a Transilvaniei si la apararea frontierelor sudice ale regatului. Pâna catre sfârsitul secolului XIX acest teritoriu a avut o independenta administrativa si juridica si o capitala proprie, Sibiu. Pe harta apar si limitele "scaunelor" sasesti, unitatile administrative ale Pamantului regesc.

Zona cu cele mai frumoase si mai bine conservate biserici fortificate medievale ale taranilor sasi. Valea Viilor, Mosna, Biertan sunt monumente intrate deja în patrimonial UNESCO. Alaturi de acestea veti putea descoperii ca aproape fiecare sat situat pe vaile laterale ale râului Târnava Mare are un monument medieval demn de a fii vizitat. Aceasta harta speram sa va fie un ghid util. Legenda în româna si germana si o mica harta rutiera a zonei.

Reconstituirea a trei biserici-cetati sasesti : Biertan, Prejmer si Harman. Aceste afise au tiparit si pe spate in 3 limbi un scurt istoric.

Tare! Blocul - Han de pe str. Blanari

Stiti biserica de pe strada Blanari? Dar mai stiti unde era beciul clubului A? Ei bine intre biserica Sf. Nicolae Selari (azi pe Blanari) si iesirea Hanului cu Tei (daca intrii din Lipscani) era pe vremuri un han.


Construit initial de unu' Zamfir tocmai pe vremea lui Brancoveanu. Hanul asta a inceput sa cedeze pe la 1800, a suferit un cutremur ( la 1802) si un incendiu (la 1804), asa ca in locul lui s-a construit un altul in jurul anilor 1805-1809. Hanul fusese inchinat (adica daruit, dat pomana) de unul din vechii proprietari din veacul al 18-lea, manastirii Sarindari. Probabil, cum zice George Potra, fiindca se insanatosise dupa vreo boala grea prin rugaciuni la icoana "facatoare de minuni" a Manastirii Sarindari. Si ca semn de recunostinta i-a inchinat hanul... Uite asa adunau manastirile averi fabuloase in trecut. Fara sa faca nimic.
Cel ce a reconstruit hanul la inceputul sec. al 19-lea era negustorul Athanasie Dumitriu. Acesta e nevoit dupa 20 de ani, numai, sa vanda hanul si boltiile pravaliilor de la parter din cauza chiriei mult prea mari ce o platea manastirii cat si dobanzilor imprumuturilor ce le facuse pentru a reconstrui hanul.

Bucurestii la 1850
50-Hanul Zamfir/Simeon, 51-Biserica Sf. Nicolae Selari, 52-Hanul cu Tei

Aceeasi epoca ca mai sus. Hanul lui Zamfir pe planul Borrocyzn(cu rosu)

Hanul, in forma construita de Athanasie Dumitriu a supravietuit pana in anul 1935, cand a fost demolat.
Aici fac o paranteza. Tot acolo mai era un han. Hanul Simion, peste drum de Hanul cu Tei, pe Blanari. Se pare ca e vorba de acelasi han. Asa ca il voi numi Hanul Zamfir/Simeon.
Mai e ceva interesant de observat. Vechea strada Blanari ocolea pe 3 laturi parcela Hanului, cotind, cum veneai de la Sf. Gheorghe, la stanga, la dreapta si iar la dreapta, pana in dreptul bisericii.

Detaliu din planul cadastral al Bucurestilor din 1911. Zona strazii Blanari.


Fotografii ale corpului din dreapta, cu coloane, al Hanului. Colonadă mai era la corpul din spate, in timp ce pe stanga nu erau coloane, ci doar pravalii. La 1935, doar corpul din fund mai avea etaj cu geamlâc şi odăi de inchiriat (vezi poza generala de mai sus)

Din acest motiv a si fost demolat hanul, pentru indreptarea strazii. Vechiul traseu al strazii trecea prin actuala terasa din spatele Rapsodiei Romane.



Interesant e faptul ca arhitectul (G. Simotta) noului bloc construit dupa 1935 pe acel loc, a incercat sa pastreze memoria vechiului han. In curtea interioara a blocului a fost construita o colonada ce imita aproape perfect vechile coloane ale hanului.



Pana sa studiez cu atentie fotografiile vechi am avut convingerea ca au fost refolosite chiar vechile coloane de calcar. Totusi, nu. Cele noi au sectiunea poligonala, cele vechi erau rotunde. Dar amintirea hanului nu se opreste la colonada. Desi nu este exclus sa fie vorba de aceleasi coloane, curatate si făţuite, deoarece cele vechi erau mai groase si mai inalte decat cele noi.

Toate usile blocului construite sub coloane, sunt metalice si au exact aceeasi decoratie ca si vechile usi de pravalie ale Hanului Zamfir/Simeon. E de observat ornamentul vertical de pe usi, cu terminatii in semn de intrebare.

























Prin demolarea acestui han, Bucurestii au pierdut un monument remarcabil. Mai uitati-va o data la frumusetea acelor arcade si o sa imi dati dreptate...

Si in plus, am satisfactia de a fi fost primul care a observat continuitatea intre arhitectura vechiului han si blocul de langa club A (din tot ce am citit pana acum). Ca acum 60 de ani, poate mai erau oameni care mai stiau acest lucru, e altceva. Insa in prezent, cred ca nu mai are habar nimeni. Uite, am facut eu aceasta restituire si am pretentia sa fiu citat daca va apare vreo lucrare scrisa pe aceasta tema.

Vezi imagini suplimentare aici.

Manifestul pentru patrimoniul istoric din judetul Sibiu

Biserica din Velt (com. Bazna) a colapsat in 2003. Foto:Mihai Dragomir

In iulie 2008 primarii din mai multe sate si localitati sibiene, majoritatea sate (foste) sasesti, bogate in patrimoniu au semnat un manifest pe care va recomand sa il cititi mai jos. O initiativa cel putin laudabila, daca nu de-a dreptul extraordinara pentru Romania.

Majoritatea imaginilor apartin lui Peter Jacobi,
un sas ce batut zeci de sate fotografiind dezastrul satelor germane...

Iata:
"

Manifestul pentru protejarea mostenirii arhitecturale a oraselor si satelor din regiunea Sibiu si Tarnava si pentru promovarea turistica a acestora

Noi, primarii alesi ai oraselor si comunelor din regiunea Sibiu si Tarnava, ne asumam responsabilitatea in fata cetatenilor si a electoratului de a face demersurile necesare pentru a conserva arhitectura istorica si traditionala conform cerintelor europene si de a pune in valoare din punct de vedere turistic teritoriul cuprins in aceasta charta, prin respectarea urmatoarelor masuri in procesul de reabilitare a caselor traditionale:

* Culorile fatadelor: este important sa se respecte culorile originale si materialele traditionale folosite in vopsirea fatadelor. In aceste cazuri va fi permisa folosirea exclusiva a materialelor si culorilor originale.

* Ferestrele si obloanele: in procesul de restaurare sau inlocuire a celor vechi, va fi stipulata obligatia respectarii si mentinerii designului si materialelor originale (lemn).

* Acoperisuri: va fi permisa folosirea exclusiva a tiglelor corespunzatoare formelor si materialelor originale.

Un fond special va fi creat, acolo unde exista posibilitatea, in fiecare sat si comuna pentru a acoperi diferenta de cost dintre solutiile care folosesc materiale de calitate scazuta de tipul PVC pentru renovarea caselor, si cele care folosesc materiale adecvate specificului acestor imobile.

Cerinte similare vor fi specificate in ceea ce priveste promovarea profesilor traditionale (originale), facilitand accesul cetatenilor interesati la liste de mestesugari care respecta arhitectura originala si lucreaza intr-un mod adecvat.

Suntem de asemenea interesati de strategiile si materialele de promovare ale potentialului turistic din zona, pentru atragerea turistilor din toata Europa interesati de spatii culturale si locatii istorice unde au fost pastrate traditiile si mostenirea culturala. Sustinem promovarea infrastructurilor de cazare si a marcilor locale speciale pentru punerea in valoare a potentialului existent si crearea de oportunitati de locuri de munca, in asa fel incat locuitorii sa fie motivati sa ramana in satele si orasele respective.

Cu buna credinta,

Klaus Iohannis, Primar al Municipiului Sibiu, jud. Sibiu
Palasan Mircea, Primar al comunei Bunesti, jud Brasov
Stroian Toader, Primar al comunei Albesti, jud. Mures
Mosora Nicolae, Primar al comunei Danes, jud. Mures
Soaita Ovidiu, Primar al comunei Saschiz, jud. Mures
Tosa Ioan, Primar al comunei Vanatori, jud. Mures
Moldovan Sergiu, Primar al comunei Atel, jud. Sibiu
Feier Ioan, Primar al comunei Alma, jud. Sibiu
Klingeis Arnold, Primar al orasului Avrig, jud. Sibiu
Grecu Marius, Primar al comunei Axente Sever, jud. Sibiu
Scumpu Lucian, Primar al comunei Bazna, jud. Sibiu
Ratiu Cornel, Primar al comunei Biertan, jud. Sibiu
Magheru Cristin, Primar al comunei Carta, jud. Sibiu
Magda Dorin, Primar al comunei Cartisoara, jud. Sibiu
Visa Cornel, Primar al comunei Nocrich, jud. Sibiu
Bogdan Petru, Primar al comunei Rau Sadului, jud. Sibiu
Banciu Teodor,Primar al orasului Saliste. Jud. Sibiu
Sorostinean Virgil, Primar al comunei Slimnic, jud. Sibiu
Pinte Ilie Avram, Primar al comunei Valea Viilor, jud. Sibiu
Krech Johann, Primar al orasului Cisnadie, jud. Sibiu
Ioan Dorin Danesan, Primar al orasului Sighisoara, jud. Mures"

Toate aceste orase si comune raspandite pe un teritoriu relativ mic au in comun, pe langa traditia saseasca, un bogat patrimoniu arhitectural si unul natural. Potentialul turistic e urias, din pacate foarte putin speculat. Mai degraba turistii straini sunt mai interesati de zona, romanii (cu exceptii) inca necunoscand zona. (Vezi postul Saschiz). In anii socialistismului nationalist aria de cultura saseasca si maghiara era totalmente nepromovata, lucru care s-a continuat serios si dupa '89. Dupa plecarea masiva sasilor(1990-1995), un echilibru secular, care nu fusesese clatinat serios nici de deportarile sovietice si nici de cooperativizare, a fost distrus. Case, biserici, chiar sate intregi se prabusesc si se ruineaza mai ceva ca dupa navala tatarilor. Un patrimoniu de valoare inestimabil, unic in Europa, dispare incet, incet. Oameni inimosi, fundatii, printi britanici, se mai chinuie sa faca cate ceva, dar fara absolut nici un ajutor din partea Ministerului Culturii care ar trebui sa demareze niste programe nationale de salvare a satelor si zonelor naturale locuite odinioara de sasi. Va puteti imagina cum ar fi aratat judetul Sibiu daca ar fi fost in Germania?

Stati ca nu am terminat... Urmeaza continuarea aparuta in presa pe 7 aprilie 2009:

"Niciun efect nu a avut manifestul semnat de 21 de primari din imprejurimile Sibiului si de pe cursul Tarnavei Mari "pentru protejarea mostenirii arhitecturale a oraselor si satelor si pentru promovarea turistica a acestora". intr-un cadru solemn si cu mari sperante, acest manifest a fost semnat in iulie anul trecut. "Am trimis la Ministerul Culturii o scrisoare comuna. Aceasta nu a mai primit niciun raspuns", a declarat primarul Sibiului, Klaus Johannis, semnatar al acestui manifest.

Documentul denumit si "charta" includea marete intentii... Totodata, primarii se angajau sa sustina marcile locale, in ideea crearii de locuri de munca " in asa fel incat locuitorii sa fie motivati sa ramana in satele si orasele respective". In plus, primarii prezenti au stabilit ca primul lucru pe care ar trebui sa incerce sa il schimbe ar fi legea monumentelor istorice. Tentativa esuata.

Pam, Pam!!

In comunele Mesendorf si Crit (jud Brasov) electricienii au distrus fatadele multor case de sec 18 si 19 cu cablurile lor. Vezi aici

Muzeul de Istorie Naturala din Berlin (Museum für Naturkunde)

Da, am fost cinci zile la Berlin, cu scopul declarat sa vizitez cat mai multe muzee si sa vad cat pot din oras. Asta e primul post despre acest oras.
Inca de cand eram mic si visam sa ma fac biolog sau paleontolog (taica-meu e geolog) stiam ca la Berlin e un muzeu tare de tot cu multi dinozauri printre care unul de brachiozaur, unic in lume. Stiam ca tot acolo se afla faimoasa placuta de calcar cu scheletul de archeopterix acoperit de pene- dinozaurul pasare! Abia anul asta mi-am indeplinit visul de a-l vizita.

Si m-am gandit ca poate acest articol ar fi trebui sa il numesc ART-(PRE)HISTORIA.

Ei bine, inca din prima zi am vizitat Museum für Naturkunde. Muzeul apartine Universitatii Humboldt si pe langa expozitie si colectiile fabuloase (neexpuse), acolo se face cercetare serioasa.
De la intrare m-au intampinat 2 mari bannere cu Darwin. Tipii serbeaza cum se cuvine anul Darwin cu 3 expozitii super tari!



In sala principala cu luminator sunt expuse faimoasele schelete de dinozaur, cat si alte fosile de vertebrate sau nevertebrate gasite imprimate pe feliile de calcar din Germania. Pentru cine nu stie, in Bavaria sunt niste cariere de calcar, din care cea mai cunscuta e cea de la Solnhofen, loc in care s-au gasit mii de animale de toate tipurile, impecabil conservate. De altfel de acolo provine si scheletul de Archeopterix, ala faimos.

Archeopterix litographica animalul nici dinozaur, nici pasare sau amandoua. Sus, o reconstituire a lui Archeopterix (e cat un porumbel), o pana imprimata si un grafic in care sunt prezentate elementele comune cu dinozaurii si pasarile. In ultimii 100 de ani au fost descoperite multe alte exemplare ale acestei pasari-dinosaur.

Lacusta din Jurasic imprimata pe calcarul de Solnhoven

In sala mare impresioneaza scheletul de Brachiosaurus brancai, cel mai mare schelet de dinozaur reconstituit vreodata intr-un muzeu (13,27 metrii inaltime, record Guiness).
Alaturi mai sunt 3 dinozauri ierbivori, un Diplodocus extrem de lung (25 m cap-coada), un tip numit Dicraeosaurus si inca un stegozaurid cu tepi pe spate numit Kentrosaurus.

Craniul de Brachiosaurus brancai unul
din cei mai mari dinozauri care au trait vreodata pe Pamant.

Nesfarsitul schelet de Diplodocus,
avea coada pana in sala urmatoare...

Scheletul de Kentrosaurus,
original si in reconstituirea virtuala

Reconstituirea lui Dicraeosaurus, asa
cum aparea pe monitoarele din sala mare...

Majoritatea acestor dinozauri (din Jurasic) au fost descoperiti de savantii nemti, pe la 1900, in Africa, in Tanzania. Procentul de oase originale folosite la reconstituirea din muzeu e foarte mare.

In alt colt sunt 3 dinozauri carnivori din care e de remarcat scheletul de Allosaurus, care a trait in Jurasic. Asta a fost un super pradator, stramosul lui Tyranozaurus (traitor la sfarsitul Cretacicului, deci mult mai tarziu). Si asta tot in Tanzania a fost gasit. Partea faina e ca animalul traverseaza cu capul geamul ce separa sala de hol. Dincolo de geam, insa, capul e reconstituit.

Scheletul de Allosaurus. Dincolo de geam capul sau te intampina langa casa de bilete.

Craniu de Allosaurus.

In colturile salii se aflau si niste monitoare unde puteai vedea intr-o succesiune de imagini animate digital cum aratau animalele respective cand erau vii. Adica vedeai pe monitor, scheletul in sala, apoi peste schelet "cresteau organe, muschi, piele, apoi sala disparea si in locul ei aparea biotorul reconstituit al animalului care incepea sa se miste.

Reconstituirea lui Brachiosaurus

Craniul asta de drac sau de dragon mi-a placut in mod special. Am aflat apoi ca era un biet ierbivor dotat cu arme de aparate impotriva pradatorilor.
Cititi aici mai multe despre acesti dinozauri>

Plin de copii la muzeu. Ma bucur pentru acei copii...Sigur nu vor devenii niste bigoti.

In general muzeul nu prezinta, ca la muzeul Antipa, o succesiune a evolutiei vietii pe Pamant ci o selectie de subiecte interesante de istorie naturala. O sala a muzeului e dedicata, de exemplu, muncii cercetatorilor de la muzeu, cum se realizeaza colectiile, cum se impaiaza si conserva diverse animale, chestii legate de taxidermie (meseria celor ce impaiaza). Super interesant!

Cei ce impaiaza animale sunt niste mari artisti dar si foarte buni anatomisti
(imagine luata din catalogul muzeului)

Impaierea unei veverite. In vitrina erau preznetate toate etapele prin care pot fi conservate diverse animale (insecte, pesti, pasari, mamifere)...

Foarte educativ si o buna idee de a prezenta munca din spatele exponatelor...

O gorila, data ca exemplu ca o reusita a taxidermistilor de la muzeu...

O excelenta sala e dedicata evolutiei hominizilor, in care sunt prezentati cei mai cunoscuti stramosi ai omului.

Reconstituirle-busturi ale hominizilor sunt executati cu maxima acuratete stiintifica si reale calitati artistice, insotiti de resturile oaselor descoperite in Africa sau Europa. Textele sunt facute in colaborare cu cei de la revista GEO.

Detaliu din scheletul lui Lucy, cunoscutul Austrolapitec descoperit in Africa in 1974.

Cranii de neanderthalieni si de oameni de Cro Mangon

Sala aceasta a fost deschisa anul acesta si face parte din maniferstarile legate de anul Darwin...


Alta expozitie dedicata lui Darwin prezinta intr-o remarcabila aranjare ilustrarea teoriilor savantului britanic. Intr-o singura vitrina uriasa au fost aranjate intr-un mod foarte plastic si luminate cu maiestrie reprezentanti ai tururor animalelor de pe Pamant.








Intr-o alta sala o gramada de cutii si lazi de lemn, transformate in vitrine sugereaza cala navei Beagle, plina de animale conservate, schelete, blanuri, insecte, asa cum va fi aratat colectiile adunate de Charles in calatoria lui. Pe lazi si pe grinzile "calei" se gasesc 3 sobolani si o pisica (impaiati), pentru mai mult realism.



In cateva cutii se gaseau scule originale folosite de Darwin in expeditia Beagle. Mi-a atras atentia un microscop si un ceas cu cronometru special pentru navigatie!




Magazinul Muzeului era foarte bogat in carti, afise, tricouri si figurine de dinozauri. Cartile legate de Darwin si evolutionism erau umilitor de multe si de frumoase!! Ce vrei, oameni deschisi la minte!

Cate carti despre Darwin si Evolutie ati vazut in librariile romanesti?

PS Fotografiatul fara blitz era gratuit, ca de altfel in toate muzeele berlineze!!!!! Tin sa specific ca in Bucuresti fotografiatul in muzee costa intre 50-70 lei (12-18 euro, cel mai mult din intreaga Europa)